M’Cheyne Bible Reading Plan
Rugăciunea Anei
2 Ana s-a rugat spunând:
Mi se bucură inima în Domnul,
puterea[a] îmi este înălţată în Domnul,
iar gura mea este larg deschisă împotriva duşmanilor mei,
căci mă bucur de mântuirea Ta.
2 Nimeni nu este sfânt ca Domnul,
căci nu este nici un Dumnezeu în afară de Tine,
nu este stâncă precum Dumnezeul nostru.
3 Nu mai vorbiţi cu atâta mândrie
şi să nu mai iasă îngâmfare din gura voastră,
căci Domnul este un Dumnezeu Care cunoaşte
şi Unul Care cântăreşte faptele.
4 Arcurile celor puternici sunt sfărâmate,
însă cei care se clatină sunt încinşi cu putere.
5 Cei care erau sătui se oferă zălog pentru pâine,
pe când cei flămânzi încetează a mai flămânzi.
Cea stearpă naşte şapte fii,
pe când cea care are mulţi copii se ofileşte.
6 Domnul dă la moarte şi tot El aduce la viaţă;
El coboară în Locuinţa Morţilor[b] şi tot El învie.
7 Domnul duce la sărăcie şi tot El îmbogăţeşte;
El umileşte şi tot El înalţă.
8 El ridică din praf pe cel sărac
şi din grămada de cenuşă îl înalţă pe cel nevoiaş,
ca să-i aşeze la un loc cu nobilii
şi ca să le dea drept moştenire un tron acoperit cu slavă,
căci ai Domnului sunt stâlpii pământului
şi pe ei a aşezat El lumea.
9 El păzeşte paşii credincioşilor Săi,
însă ticăloşii vor fi reduşi la tăcere în întuneric,
pentru că nu prin putere triumfă omul.
10 Domnul îi va zdrobi pe duşmanii Săi
şi din ceruri va tuna împotriva lor;
Domnul va judeca marginile pământului,
va da tărie împăratului Său
şi va înălţa puterea unsului Său.
11 După aceea, Elkana a plecat acasă, la Rama, iar băiatul a rămas să slujească Domnului în prezenţa preotului Eli.
Ticăloşia fiilor lui Eli
12 Fiii lui Eli erau nişte oameni nelegiuiţi; ei nu-L cunoşteau pe Domnul. 13 Obiceiul preoţilor faţă de popor era acesta: slujitorul preotului venea, în timp ce se fierbea carnea, la fiecare om care îşi aducea jertfa şi, ţinând în mână o furculiţă cu trei dinţi, 14 o băga în tigaie, în cratiţă, în cazan sau în oală şi tot ceea ce era apucat cu furculiţa, preotul lua pentru sine. În felul acesta făceau cu toţi israeliţii care veneau acolo, la Şilo. 15 Pe lângă aceasta, înainte de a arde grăsimea,[c] slujitorul preotului venea şi îi spunea omului care jertfea: „Dă pentru preot carne de fript, căci el nu va lua de la tine carne fiartă, ci doar crudă!“ 16 Dacă omul îi răspundea: „Să ardem mai întâi grăsimea, iar după aceea vei lua atât cât doreşti“, slujitorul îi spunea: „Chiar acum trebuie să dai! Dacă nu, voi lua cu forţa!“ 17 Păcatul acestor tineri era foarte mare în ochii Domnului, pentru că dispreţuiau darurile Domnului.
18 Samuel însă slujea înaintea Domnului; şi copilul acesta era încins cu un efod de in. 19 Mama sa îi făcea în fiecare an câte o mantie mică pe care i-o aducea atunci când se suia împreună cu soţul ei pentru a aduce jertfa anuală. 20 Eli binecuvânta pe Elkana şi pe soţia acestuia, spunând: „Să-ţi dea Domnul copii din femeia aceasta, în schimbul celui pe care ea l-a oferit Domnului.“ Apoi ei plecau acasă. 21 Domnul a binecuvântat-o pe Ana, iar aceasta a rămas însărcinată şi a născut trei fii şi două fiice. Cât despre tânărul Samuel, el creştea în prezenţa Domnului.
22 Eli era foarte bătrân şi când a auzit tot ce făceau fiii lui cu întregul Israel şi cum se culcau cu femeile care slujeau la intrarea Cortului Întâlnirii, 23 le-a spus: „Pentru ce faceţi asemenea lucruri? Am auzit despre faptele voastre rele de la întregul popor. 24 Nu, fiii mei! Nu este bine ceea ce aud spunându-se despre voi în poporul Domnului. 25 Dacă un om păcătuieşte împotriva altui om, poate Dumnezeu[d] îi va lua apărarea. Dar dacă un om păcătuieşte împotriva Domnului, cine va interveni pentru el?“ Dar ei nu au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul dorea să-i omoare.
26 Tânărul Samuel însă creştea în statură şi era tot mai plăcut Domnului şi oamenilor.
Vestirea pedepsei împotriva familiei lui Eli
27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli şi i-a spus: „Aşa vorbeşte Domnul: «Nu M-am descoperit Eu familiei tatălui tău atunci când erau în Egipt, sub stăpânirea lui Faraon? 28 Nu l-am ales pe el dintre toate seminţiile lui Israel ca să fie preotul Meu, să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia şi să poarte efodul înaintea Mea? Nu am dat eu familiei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc ale israeliţilor? 29 De ce aţi nesocotit jertfa şi darurile Mele, care am poruncit să fie aduse în locuinţa Mea şi cum de i-ai onorat pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, îngrăşându-vă voi înşivă din partea aleasă a fiecărei jertfe aduse de poporul Meu, Israel?»
30 De aceea aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Am promis cu privire la familia ta şi la familia tatălui tău că vor umbla înaintea Mea pentru totdeauna. Acum însă, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta! Voi cinsti doar pe cei care Mă cinstesc, însă cei care Mă dispreţuiesc vor fi dispreţuiţi. 31 Iată că vine timpul când voi reteza puterea ta şi puterea familiei tatălui tău, astfel încât nu va mai fi nici un bătrân în familia ta. 32 Vei privi suferinţa din locuinţa Mea. Israel va avea parte de tot binele, însă în familia ta nu va mai fi vreodată un bătrân. 33 Fiecăruia dintre ai tăi, pe care nu-l voi nimici de la altarul Meu, i se vor topi ochii de durere şi i se va întrista sufletul. Toţi ceilalţi vor muri în floarea vârstei[e]. 34 Soarta celor doi fii ai tăi, Hofni şi Fineas, va fi pentru tine semnul celor ce se vor întâmpla: amândoi vor muri în aceeaşi zi. 35 Eu Îmi voi ridica un preot credincios care va împlini dorinţa şi voia Mea. Eu Însumi îi voi ridica acestuia o Casă trainică şi el va umbla înaintea unsului Meu pentru totdeauna. 36 Oricine va mai rămâne din familia ta va veni să se plece înaintea lui pentru un şechel de argint[f] şi pentru o bucată de pâine şi-l va ruga să-l pună într-una din slujbele preoţiei ca să câştige o bucată de pâine.»“
Dreptatea judecăţii lui Dumnezeu
2 De aceea, tu, omule, care-i judeci pe alţii, n-ai nici o scuză, căci prin faptul că-l judeci pe altul te condamni pe tine însuţi, pentru că tu, care-l judeci, înfăptuieşti aceleaşi lucruri! 2 Ştim că judecata lui Dumnezeu faţă de cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri este bazată pe adevăr. 3 Şi crezi tu, omule, care-i judeci pe cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri, dar pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? 4 Sau dispreţuieşti bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări şi nu-ţi dai seama că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? 5 Dar, din cauza încăpăţânării tale şi a inimii tale care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, 6 Care „va răsplăti fiecăruia după faptele lui“[a]: 7 celor ce, prin perseverenţa în fapte bune, urmăresc glorie, onoare şi nemurire, le va da viaţă veşnică; 8 dar celor ce, din ambiţie egoistă, resping adevărul şi ascultă de nedreptate, le va da urgie şi mânie. 9 Va fi necaz şi strâmtorare peste orice suflet omenesc care săvârşeşte răul, – întâi peste iudeu şi apoi peste grec –, 10 dar va fi glorie, onoare şi pace peste oricine înfăptuieşte binele, – întâi peste iudeu şi apoi peste grec –, 11 căci înaintea lui Dumnezeu nu este părtinire.
12 Cei ce au păcătuit fără Lege vor pieri fără Lege, iar cei ce au păcătuit sub Lege vor fi judecaţi pe baza Legii. 13 Căci nu cei ce aud Legea sunt socotiţi drepţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce înfăptuiesc Legea sunt cei ce vor fi îndreptăţiţi. 14 Când neamurile[b], – care nu au Legea –, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta, ele, care nu au Legea, îşi sunt singure lege. 15 Ele arată astfel că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor. De asemenea, şi conştiinţa lor arată că acest lucru este adevărat, întrucât gândurile lor fie se acuză, fie se scuză între ele. 16 Acest lucru se va vedea în ziua în care, potrivit Evangheliei mele, Dumnezeu, prin Isus Cristos, va judeca lucrurile ascunse ale oamenilor.
Iudeul şi Legea
17 Dar dacă tu, care te numeşti iudeu şi îţi pui încrederea în Lege, care te lauzi cu Dumnezeu, 18 cunoşti voia Lui şi îţi dai seama de ceea ce este bine pentru că eşti instruit în Lege, 19 care eşti convins că eşti călăuză pentru orbi, lumină pentru cei din întuneric, 20 sfătuitor al celor fără minte, învăţător al celor neştiutori[c], pentru că tu ai în Lege trăsăturile esenţiale ale cunoştinţei şi adevărului, 21 tu deci care înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care predici să nu furi, furi? 22 Tu, care interzici adulterul, comiţi adulter? Ţie, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuieşti templele? 23 Tu, care te lauzi cu Legea, Îl dezonorezi pe Dumnezeu prin neascultarea de Lege? 24 Căci, aşa cum este scris: „Numele lui Dumnezeu este blasfemiat printre neamuri din cauza voastră.“[d] 25 Dacă asculţi de Lege, circumcizia ta este de folos, dar, dacă nu asculţi de Lege, circumcizia ta a devenit necircumcizie.[e] 26 Deci, dacă cel necircumcis păzeşte cerinţele Legii, nu va fi considerată oare necircumcizia lui drept circumcizie? 27 Aşadar, cel care, fizic, este necircumcis, însă ascultă de Lege, te va condamna pe tine, care ai codul scris şi circumcizia, dar nu asculţi de Lege. 28 Iudeu nu este cel care este iudeu în exterior şi circumcizie adevărată nu este cea evidentă în carne, 29 ci, mai degrabă, iudeu este cel care este iudeu înăuntru, iar circumcizie este cea a inimii, în duh, nu în literă[f]. Un astfel de om îşi primeşte lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu.
Guvernatorul Ghedalia
40 Iată Cuvântul care a venit la Ieremia din partea Domnului, după ce Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, l-a eliberat din Rama. El îl găsise pe Ieremia legat în lanţuri, în mijlocul tuturor exilaţilor din Ierusalim şi Iuda, care erau duşi în captivitate în Babilon. 2 Atunci căpetenia gărzilor l-a luat pe Ieremia şi i-a zis: „Domnul, Dumnezeul tău, a vestit aceste nenorociri împotriva acestui loc. 3 Acum Domnul a împlinit şi a făcut cum a spus. Toate aceste lucruri vi s-au întâmplat pentru că aţi păcătuit împotriva Domnului şi nu L-aţi ascultat. 4 Acum, iată, te eliberez din lanţurile pe care le ai la mâini. Vino cu mine în Babilon, dacă vrei, şi eu voi avea grijă de tine! Dar dacă nu vrei să vii, nu veni! Iată, toată ţara este înaintea ta, du-te oriunde îţi va plăcea!“ 5 Fiindcă Ieremia întârzia să răspundă, căpetenia gărzilor a adăugat: „Întoarce-te la Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Şafan, pe care împăratul Babilonului l-a pus conducător peste cetăţile lui Iuda şi locuieşte cu el în mijlocul poporului sau du-te oriunde îţi va plăcea!“ Apoi căpetenia gărzilor i-a dat provizii şi un dar şi l-a lăsat să plece. 6 Ieremia s-a dus la Ghedalia, fiul lui Ahikam, la Miţpa, şi a locuit cu el în mijlocul poporului care rămăsese în ţară.
7 Când toţi conducătorii oştirilor, care rămăseseră pe câmp, şi oamenii lor au auzit că împăratul Babilonului l-a pus pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, să conducă ţara şi că i-a încredinţat lui pe toţi bărbaţii, femeile şi copiii cei mai săraci, care nu fuseseră duşi în captivitate în Babilon, 8 au venit împreună cu oamenii lor la Ghedalia, în Miţpa. Aceştia erau: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan şi Ionatan, fiii lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, fiii netofatitului Efai şi Iaazania[a], fiul Maacatitului. 9 Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Şafan, le-a jurat lor şi oamenilor lor astfel: „Nu vă temeţi să slujiţi caldeenilor! Rămâneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului şi vă va fi bine. 10 Eu însumi locuiesc la Miţpa să vă reprezint înaintea caldeenilor, care vor veni la noi. Voi strângeţi aşadar vinul, fructele de vară şi uleiul, puneţi-le în vase şi locuiţi în cetăţile în care vă aflaţi.“
11 Când iudeii care locuiau în Moab, în Amon, în Edom şi în toate celelalte ţări au auzit că împăratul Babilonului a lăsat o rămăşiţă în Iuda şi că l-a uns drept conducător pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Şafan, 12 s-au întors din toate locurile unde fuseseră împrăştiaţi şi au venit în ţara lui Iuda, la Ghedalia, la Miţpa. Ei au avut parte de un mare belşug de vin şi de fructe de vară.
13 Atunci când Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi conducătorii oştirilor care rămăseseră pe câmp au venit la Ghedalia, la Miţpa, 14 ei i-au zis:
– Ştii că Baalis, regele amoniţilor, l-a trimis pe Ismael, fiul lui Netania, să te ucidă?
Dar Ghedalia, fiul lui Ahikam, nu i-a crezut. 15 Atunci Iohanan, fiul lui Careah, i-a zis în secret lui Ghedalia la Miţpa:
– Lasă-mă să mă duc şi să-l omor pe Ismael, fiul lui Netania, şi nimeni nu va şti. De ce să te omoare el şi astfel să se împrăştie din nou iudeii care s-au strâns la tine şi să piară rămăşiţa lui Iuda?
16 Ghedalia, fiul lui Ahikam, i-a răspuns lui Iohanan, fiul lui Careah:
– Să nu faci aşa ceva, căci ce spui tu despre Ismael este o minciună!
Psalmul 15
Un psalm al lui David
1 Doamne, cine poate sălăşlui în cortul Tău?
Cine poate locui pe muntele Tău cel sfânt?
2 Cel ce umblă în integritate;
cel ce face dreptate;
cel ce spune adevărul din inimă
3 şi nu bârfeşte cu limba lui;
cel ce nu-i face rău prietenului său
şi nu aruncă insulte asupra semenului său;
4 cel ce dispreţuieşte pe cel vrednic de dispreţ,
dar cinsteşte pe cei ce se tem de Domnul;
cel ce nu-şi ia vorba înapoi
chiar dacă a jurat spre paguba lui;
5 cel ce nu-şi dă argintul cu dobândă
şi nici nu acceptă daruri ca să-l nedreptăţească pe cel nevinovat.
Cel ce face aşa
nu se va clătina niciodată!
Psalmul 16
Un mihtam[a] al lui David
1 Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci la Tine caut adăpost!
2 Eu zic Domnului: „Tu eşti Stăpânul meu;
nu am nimic bun decât pe Tine!“
3 Sfinţii care sunt în ţară,
ei sunt cei măreţi în care-mi găsesc toată plăcerea.[b]
4 Durerile celor ce aleargă după idoli se înmulţesc;
eu însă nu aduc ca ei jertfe de băutură din sânge
şi nici nu pun numele idolilor lor pe buzele mele.
5 Doamne, Tu eşti partea mea de moştenire şi cupa mea!
Tu eşti Cel Care îmi apuci sorţul[c]!
6 Plăcute moşii mi-au căzut la sorţi!
Într-adevăr, frumoasă moştenire mi-a fost dată!
7 Îl voi binecuvânta pe Domnul Care mă sfătuieşte!
Până şi noaptea îmi dă îndemnuri inima!
8 Îl pun pe Domnul neîncetat înaintea mea,
căci El este la dreapta mea ca să nu mă clatin!
9 De aceea, mi se bucură inima şi mi se înveseleşte sufletul[d]!
Mai mult, trupul meu va locui în siguranţă,
10 căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuinţa Morţilor
şi nu vei îngădui ca sfântul Tău[e] să vadă putrezirea.
11 Mi-ai făcut cunoscută cărarea vieţii …
În prezenţa Ta este belşug de bucurie,
la dreapta Ta sunt desfătări veşnice![f]
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.