M’Cheyne Bible Reading Plan
Isaac la Gherar
26 În ţară a venit o foamete, alta decât foametea care fusese pe vremea lui Avraam, iar Isaac s-a dus în Gherar la
Abimelek, regele filistenilor. 2 Domnul i S-a arătat lui Isaac şi i-a zis: „Nu coborî în Egipt, ci locuieşte în ţara despre care îţi voi spune. 3 Locuieşte în această ţară; Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta, pentru că ţie şi seminţei[a] tale vă voi da toate aceste ţinuturi; astfel, voi împlini jurământul pe care i l-am făcut tatălui tău, Avraam. 4 Îţi voi face urmaşii[b] la fel de numeroşi precum stelele cerului şi le voi da toate aceste ţinuturi; prin sămânţa ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, 5 pentru că Avraam a ascultat glasul Meu şi a păzit principiile, poruncile, orânduirile şi legile Mele.“ 6 Astfel, Isaac a locuit în Gherar.
7 Atunci când oamenii din acel loc îl întrebau despre soţia lui, el le răspundea că este sora lui, deoarece se temea să le spună că este soţia lui, crezând că oamenii locului îl vor omorî din cauza Rebecăi, pentru că era frumoasă. 8 După ce a stat mai multă vreme acolo, s-a întâmplat că regele Abimelek s-a uitat pe fereastră şi l-a văzut pe Isaac dezmierdând-o pe soţia sa, Rebeca.
9 Abimelek l-a chemat pe Isaac şi i-a zis:
– Cu siguranţă, ea este soţia ta! Atunci de ce ai pretins că este sora ta?
– Pentru că mă temeam că voi muri din cauza ei, a răspuns Isaac.
10 – Ce ne-ai făcut? a continuat Abimelek. Unul dintre oamenii din popor s-ar fi putut culca cu soţia ta şi astfel ai fi adus vina asupra noastră.
11 Prin urmare, Abimelek a poruncit întregului popor: „Oricine se va atinge de acest om sau de soţia lui va fi omorât.“
12 Isaac a semănat în acea ţară şi, în acelaşi an, a recoltat însutit, pentru că Domnul l-a binecuvântat. 13 El s-a îmbogăţit, iar bogăţia a continuat să-i crească până când a ajuns foarte bogat. 14 Avea turme de oi, cirezi de vite şi mulţi sclavi; de aceea filistenii îl invidiau. 15 Ei au astupat, umplând cu pământ, toate fântânile pe care sclavii tatălui său, Avraam, le săpaseră pe când acesta era în viaţă.
16 Abimelek i-a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, deoarece ai ajuns mult mai puternic decât noi.“ 17 Atunci Isaac a plecat de acolo, şi-a aşezat tabăra în valea Gherar şi a locuit acolo. 18 El a săpat din nou fântânile care fuseseră săpate pe vremea tatălui său, Avraam, întrucât filistenii le-au astupat după moartea lui Avraam; el le-a dat acestora aceleaşi nume pe care tatăl său le dăduse înainte. 19 Sclavii lui Isaac au săpat în vale şi au descoperit acolo o fântână cu apă proaspătă, 20 dar păstorii din Gherar s-au certat cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.“ Isaac i-a pus fântânii numele Esek[c], pentru că ei s-au certat cu el. 21 Apoi au săpat o altă fântână, dar ei s-au certat şi pentru aceasta; de aceea i-a pus numele Sitna[d]. 22 Isaac a plecat de acolo şi a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat; de aceea i-a pus numele Rehobot[e], zicând: „Acum Domnul ne-a făcut loc şi vom fi roditori în ţară.“ 23 De acolo a plecat la Beer-Şeba, 24 iar în noaptea aceea Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Avraam; nu te teme, pentru că Eu sunt cu tine; te voi binecuvânta şi-ţi voi înmulţi urmaşii datorită robului Meu Avraam.“ 25 Isaac a zidit acolo un altar şi a chemat Numele Domnului; el şi-a întins cortul în acel loc, iar sclavii săi au săpat acolo o fântână.
26 După aceea, Abimelek a venit la el din Gherar, împreună cu Ahuzat, sfetnicul său, şi cu Pihol, conducătorul oştirii sale. 27 Isaac i-a întrebat:
– De ce aţi venit la mine, când voi m-aţi urât şi m-aţi izgonit de la voi?
28 Ei i-au răspuns:
– Vedem clar că Domnul este cu tine şi ne-am gândit că trebuie să încheiem un jurământ între noi. Să încheiem acest legământ între noi: 29 promite-ne că nu ne vei face nici un rău, aşa cum nici noi nu ne-am atins de tine şi ţi-am făcut numai bine, lăsându-te să pleci în pace. Acum tu eşti binecuvântat de Domnul.
30 Isaac le-a dat un ospăţ, iar ei au mâncat şi au băut. 31 A doua zi, dimineaţa, s-au sculat devreme şi au încheiat împreună legământul; apoi Isaac i-a lăsat să plece, iar ei au plecat de la el în pace. 32 În aceeaşi zi, sclavii lui Isaac au venit şi l-au anunţat despre fântâna pe care o săpaseră, zicându-i că au dat de apă. 33 El i-a pus numele Şeba[f]. De aceea numele cetăţii este Beer-Şeba până în ziua de azi.
Binecuvântarea şi fuga lui Iacov în Padan-Aram
34 La vârsta de patruzeci de ani, Esau s-a căsătorit cu Iudita, fiica hititului Beeri, şi cu Basmat, fiica hititului Elon, 35 însă ele au fost o sursă de amărăciune pentru Isaac şi Rebeca.
Pilda celor zece fecioare
25 Atunci Împărăţia Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare, care şi-au luat lămpile şi au ieşit în întâmpinarea mirelui. 2 Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înţelepte. 3 Cele nesăbuite nu şi-au luat cu ele şi untdelemn atunci când şi-au luat lămpile, 4 dar cele înţelepte, împreună cu lămpile, şi-au luat şi untdelemn în vase. 5 Mirele întârzia, astfel că ele au aţipit toate şi au adormit.
6 La miezul nopţii a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!“
7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit lămpile. 8 Cele nesăbuite le-au zis celor înţelepte:
– Daţi-ne şi nouă din untdelemnul vostru, pentru că ni se sting lămpile!
9 Dar cele înţelepte au răspuns:
– Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă! Duceţi-vă mai bine la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă!
10 În timp ce ele se duceau să cumpere untdelemn, a venit mirele. Cele ce erau gata au intrat la nuntă împreună cu el, iar uşa a fost închisă. 11 Mai târziu au venit şi celelalte fecioare şi au zis:
– Doamne, Doamne, deschide-ne!
12 Dar el le-a răspuns:
– Adevărat vă spun că nu vă cunosc!
13 Aşadar, vegheaţi! Căci nu ştiţi nici ziua, nici ora (când vine Fiul Omului)[a].
Pilda talanţilor
14 Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, şi-a chemat sclavii şi le-a încredinţat averile lui. 15 Unuia i-a dat cinci talanţi[b], altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16 cel ce primise cinci talanţi s-a dus şi i-a investit şi a câştigat alţi cinci. 17 Tot aşa, cel ce primise doi a câştigat şi el alţi doi. 18 Dar cel ce primise unul s-a dus şi a săpat o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.
19 După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit şi a început să-şi pună în ordine socotelile cu ei. 20 Cel ce primise cinci talanţi a venit şi a adus încă cinci talanţi, zicând:
– Stăpâne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată, am mai câştigat încă cinci!
21 Stăpânul i-a zis:
– Bine, sclav bun şi credincios! Pentru că ai fost credincios peste puţine lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!
22 A venit apoi cel ce primise doi talanţi şi a zis:
– Stăpâne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată, am mai câştigat doi!
23 Stăpânul i-a zis:
– Bine, sclav bun şi credincios! Pentru că ai fost credincios peste puţine lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!
24 A venit şi cel ce primise un talant şi a zis:
– Stăpâne, am ştiut că eşti un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat, 25 aşa că mi-a fost teamă şi m-am dus şi ţi-am ascuns talantul în pământ. Iată aici talantul tău!
26 Stăpânul i-a răspuns:
– Sclav rău şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că adun de unde n-am împrăştiat? 27 Atunci trebuia ca tu să-mi fi pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu!
28 Aşadar, luaţi-i talantul şi daţi-i-l celui ce are zece talanţi! 29 Căci oricui are, i se va da mai mult şi va avea din abundenţă, dar de la cel ce n-are se va lua chiar şi ce are! 30 Iar pe sclavul acela nefolositor aruncaţi-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor!
Judecata finală
31 Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toţi îngerii, atunci El Se va aşeza pe tronul slavei Sale 32 şi toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii aşa cum desparte păstorul oile de capre 33 şi va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga.
34 Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui:
– Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu; moşteniţi Împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! 35 Căci Mi-a fost foame şi Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat să beau, am fost străin şi M-aţi primit între voi, 36 am fost gol şi M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi M-aţi vizitat, am fost în închisoare şi aţi venit pe la Mine.
37 Atunci cei drepţi Îl vor întreba:
– Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci, sau însetat şi Ţi-am dat să bei? 38 Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit între noi, sau gol şi Te-am îmbrăcat? 39 Şi când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare şi am venit pe la Tine?!
40 Iar Împăratul le va răspunde:
– Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceşti fraţi ai Mei, Mie Mi-aţi făcut!
41 Apoi le va zice celor din stânga:
– Plecaţi de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit pentru diavolul şi pentru îngerii lui! 42 Căci Mi-a fost foame şi nu Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau, 43 am fost străin şi nu M-aţi primit între voi, am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi în închisoare şi nu m-aţi vizitat!
44 Atunci şi ei Îl vor întreba:
– Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare şi nu Ţi-am slujit?!
45 Atunci El le va răspunde:
– Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceştia, Mie nu Mi-aţi făcut!
46 Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei drepţi vor merge în viaţa veşnică.
Împrejurările alegerii unei evreice ca noua împărăteasă
2 După toate acestea, când mânia împăratului Ahaşveroş s-a potolit, el şi-a amintit de Vaşti, de ceea ce făcuse ea şi de ceea ce se decretase împotriva ei. 2 Slujitorii apropiaţi împăratului i-au sugerat atunci: „Să se caute pentru împărat fecioare frumoase la înfăţişare. 3 Împăratul să numească responsabili în fiecare din provinciile împărăţiei ca să adune toate fecioarele frumoase la înfăţişare în citadela Susei, în harem, sub supravegherea lui Hegai, eunucul împăratului care supraveghează femeile şi le asigură lucrurile pentru înfrumuseţare. 4 Tânăra care va plăcea împăratului, să împărăţească în locul lui Vaşti!“ Sfatul acesta i-a plăcut împăratului şi el a făcut întocmai.
5 În citadela Susei trăia un evreu pe nume Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chiş, un bărbat din Beniamin, 6 care fusese luat în captivitate din Ierusalim, printre exilaţii duşi împreună cu Ieconia[a], regele lui Iuda, de către Nebucadneţar[b], împăratul Babilonului. 7 El îngrijea de Hadasa, adică Estera, fiica unchiului său, căci ea nu avea nici tată, nici mamă. Tânăra era frumoasă la chip şi plăcută la înfăţişare. După moartea tatălui şi a mamei acesteia, Mardoheu o înfiase. 8 Când s-a auzit de porunca împăratului şi de decretul său, au fost strânse un mare număr de fete în citadela Susei, sub supravegherea lui Hegai. Estera a fost luată şi ea la palatul împăratului şi încredinţată lui Hegai, supraveghetorul femeilor.
9 Tânăra i-a plăcut lui Hegai şi a găsit bunăvoinţă înaintea lui, astfel că acesta s-a grăbit să-i aducă lucrurile pentru înfrumuseţare şi partea ei de hrană. Apoi i-a dat şapte slujnice, alese din palatul împăratului, şi a dus-o împreună cu slujnicele în cea mai bună încăpere a haremului. 10 Estera nu şi-a dezvăluit nici poporul şi nici originea, căci Mardoheu îi poruncise să nu le dezvăluie. 11 În fiecare zi Mardoheu se plimba prin faţa gardului haremului, ca să afle cum îi mergea Esterei şi ce se întâmplase cu ea. 12 Fiecărei tinere îi venea rândul să intre la împăratul Ahaşveroş, după ce timp de douăsprezece luni împlinea legea cu privire la femei, căci atât durau zilele de înfrumuseţare: timp de şase luni – ungeri cu ulei de smirnă, şi timp de încă şase luni – ungeri cu balsam şi alte lucruri femeieşti pentru înfrumuseţare. 13 Când o tânără intra la împărat, i se dădea voie să aducă cu ea în palatul împăratului ce dorea din harem. 14 Seara intra la împărat, iar dimineaţa se întorcea în al doilea harem, cel de care răspundea Şaaşgaz, eunucul împăratului responsabil cu paza ţiitoarelor, şi nu se mai întorcea la împărat, decât dacă împăratul o plăcuse şi era chemată pe nume.
15 Când a venit rândul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, cel care o înfiase, deci când i-a venit rândul să intre la împărat, ea nu a căutat să ia ceva din harem, în afară de ceea ce o sfătuise Hegai, eunucul împăratului responsabil cu paza haremului. Ea fusese bine văzută de toţi supraveghetorii ei. 16 Estera a fost luată la împăratul Ahaşveroş, în palat, în luna a zecea, adică în luna Tebet[c], în al şaptelea an al domniei sale. 17 Împăratul a iubit-o pe Estera mai mult decât pe oricare dintre femeile care i-au fost aduse înainte, i-a arătat mai multă bunăvoinţă decât oricăreia dintre fecioare, i-a pus coroana împărătească pe cap şi a făcut-o împărăteasă în locul lui Vaşti. 18 Împăratul a dat apoi un ospăţ mare tuturor demnitarilor şi slujitorilor săi, un ospăţ în cinstea Esterei. A vestit zi de sărbătoare în provincii şi a dat daruri cu mână largă, demnă de un împărat.
Complotul descoperit de Mardoheu
19 Când fecioarele au fost strânse laolaltă pentru a doua oară, Mardoheu stătea la poarta împăratului. 20 După porunca lui Mardoheu, Estera nu-şi dezvăluise nici originea, nici poporul. Estera a făcut întocmai cum îi spusese Mardoheu, ca pe vremea când o educa el. 21 În zilele acelea, în timp ce Mardoheu stătea la poarta împăratului, Bigtana[d] şi Tereş, doi dintre eunucii împăratului, păzitori ai porţii, sau răzvrătit şi au încercat să ridice mâna împotriva împăratului Ahaşveroş. 22 Mardoheu a aflat şi el de această uneltire şi a înştiinţat-o pe împărăteasa Estera. Estera i-a spus împăratului despre uneltire, în numele lui Mardoheu. 23 S-a cercetat despre uneltire şi s-a descoperit că totul era adevărat. Cei doi au fost spânzuraţi[e], iar întâmplarea s-a înscris în Cartea cronicilor, de faţă cu împăratul.
Pavel înaintea lui Festus
25 La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s-a suit din Cezareea la Ierusalim. 2 Conducătorii preoţilor şi fruntaşii iudeilor i-au făcut cunoscute acuzaţiile împotriva lui Pavel 3 şi l-au rugat să le facă favoarea de a-l trimite pe Pavel la Ierusalim. Ei puseseră la cale un complot, ca să-l omoare pe drum. 4 Festus le-a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea şi că el însuşi urmează să plece acolo cât de curând. 5 „Deci, a spus el, cel mai însemnat dintre voi să se coboare cu mine în Cezareea şi, dacă omul acela a făcut ceva rău, să-l acuze.“
6 A rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi s-a coborât în Cezareea. În ziua următoare s-a aşezat pe scaunul de judecată şi a poruncit să fie adus Pavel. 7 Când a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s-au pus în jurul lui şi au adus împotriva lui multe şi grele acuzaţii, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel s-a apărat astfel:
– N-am păcătuit nici faţă de Legea iudeilor, nici faţă de Templu, nici faţă de Cezar!“
9 Însă Festus, vrând să câştige favoarea iudeilor, l-a întrebat pe Pavel:
– Vrei să te sui la Ierusalim şi să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?
10 Pavel i-a răspuns:
– Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le-am făcut nimic rău iudeilor, după cum ştii şi tu foarte bine! 11 Dacă am făcut vreun rău sau dacă am săvârşit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea, dar dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar![a]
12 Atunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul său, a răspuns:
– Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!
Festus se consultă cu regele Agrippa
13 După ce au trecut câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa[b] şi Berenice[c], ca să-l salute pe Festus. 14 Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i-a relatat regelui cazul lui Pavel, zicându-i:
– Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare şi 15 împotriva căruia, când am fost în Ierusalim, conducătorii preoţilor şi bătrânii iudeilor au adus acuzaţii şi au cerut condamnarea lui. 16 Le-am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca cel acuzat să fi fost pus faţă în faţă cu acuzatorii săi şi să se fi putut apăra împotriva acuzaţiei. 17 Ei au venit deci aici, iar eu n-am amânat, ci, chiar în ziua următoare, m-am aşezat pe scaunul de judecată şi am poruncit ca omul să fie adus. 18 Însă când acuzatorii s-au ridicat, n-au adus nici o acuzaţie din relele la care mă aşteptam, 19 ci aveau cu el nişte dispute cu privire la propria lor religie şi la un oarecare Isus, Care a murit şi despre Care Pavel susţinea că este viu. 20 Fiindcă eram nehotărât cu privire la aceste controverse, l-am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă în Ierusalim şi să fie judecat acolo pentru aceste lucruri. 21 El însă a făcut apel să fie ţinut sub pază pentru hotărârea împăratului[d], aşa că am poruncit să fie ţinut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.
22 Agrippa i-a zis lui Festus:
– Aş vrea să-l aud şi eu pe omul acesta!
Festus i-a răspuns:
– Îl vei auzi mâine.
Pavel înaintea lui Agrippa
23 Aşadar, în ziua următoare, Agrippa şi Berenice au venit cu mare fast şi au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii şi cu oamenii de seamă ai cetăţii, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel. 24 Festus a zis: „Rege Agrippa şi voi, toţi cei care sunteţi prezenţi aici cu noi, îl vedeţi aici pe omul cu privire la care toată mulţimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât şi aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască. 25 Fiindcă am înţeles că nu a făcut nimic vrednic de moarte şi, întrucât el însuşi a făcut apel la împărat, am hotărât să-l trimit. 26 Dar n-am nimic sigur să-i scriu stăpânului cu privire la acesta şi de aceea l-am adus înaintea voastră, şi mai ales înaintea ta, rege Agrippa, ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu. 27 Căci mi se pare absurd să trimit un deţinut fără să precizez care sunt acuzaţiile împotriva lui.“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.