M’Cheyne Bible Reading Plan
Altarul de pe muntele Ebal
27 Moise împreună cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel au poruncit poporului:
„Să păziţi toate poruncile pe care vi le dau astăzi. 2 Când veţi traversa Iordanul în ţara pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, să înălţaţi câteva pietre mari şi să le tencuiţi. 3 Să scrieţi pe ele toate cuvintele acestei Legi, după ce veţi traversa ca să intraţi în ţara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-o dă, ţară în care curge lapte şi miere, după cum Domnul, Dumnezeul strămoşilor voştri, v-a promis. 4 Când veţi traversa Iordanul, să înălţaţi aceste pietre – pe care vă poruncesc astăzi să le ridicaţi – pe muntele Ebal şi să le tencuiţi. 5 Să construiţi acolo un altar Domnului, Dumnezeul vostru, un altar din pietre, peste care să nu treacă fierul[a]. 6 Să construiţi un altar Domnului, Dumnezeul vostru, din pietre întregi şi să aduceţi pe el arderi de tot pentru Domnul, Dumnezeul vostru. 7 Să aduceţi jertfe de pace[b], să mâncaţi acolo şi să vă bucuraţi în prezenţa Domnului, Dumnezeul vostru. 8 Să scrieţi foarte clar toate cuvintele acestei Legi pe pietrele acestea!“
Cele 12 blesteme rostite pe muntele Ebal
9 Moise împreună cu preoţii leviţi au vorbit întregului Israel: „Fă linişte, Israele, şi ascultă! Astăzi, voi aţi devenit poporul Domnului, Dumnezeul vostru. 10 Să ascultaţi de glasul Lui şi să împliniţi legile şi poruncile Lui, pe care vi le dau astăzi!“
11 În aceeaşi zi Moise a mai poruncit poporului: 12 „Când veţi traversa Iordanul, seminţiile lui Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif şi Beniamin să stea pe muntele Garizim şi să binecuvânteze poporul. 13 Iar celelalte seminţii, Ruben, Gad, Aşer, Zabulon, Dan şi Neftali, să stea pe muntele Ebal şi să rostească blestemul. 14 Leviţii să rostească cu glas tare înaintea întregului popor Israel astfel:
15 «Blestemat este omul care-şi face un chip cioplit sau un idol turnat şi-l aşază într-un loc ascuns! Căci o astfel de lucrare a mâinilor acelui meşteşugar este o urâciune înaintea Domnului.» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
16 «Blestemat este cel ce-şi necinsteşte tatăl şi mama!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
17 «Blestemat este cel ce mută hotarul semenului său!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
18 «Blestemat este cel care-l face pe orb să rătăcească pe drum!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
19 «Blestemat este cel ce se atinge de dreptul străinului, al orfanului şi al văduvei!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
20 «Blestemat este cel ce se culcă cu soţia tatălui său, pentru că descoperă învelitoarea tatălui lui!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
21 «Blestemat este cel ce se culcă cu un animal!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
22 «Blestemat este cel ce se culcă cu sora lui, fiica tatălui său sau a mamei sale!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
23 «Blestemat este cel ce se culcă cu soacra lui!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
24 «Blestemat este cel ce-şi ucide semenul în ascuns!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
25 «Blestemat este cel ce ia un dar ca să ucidă o persoană nevinovată!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
26 «Blestemat este cel ce nu stăruieşte să împlinească cuvintele acestei Legi!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
Binecuvântări datorate ascultării
28 Dacă vei asculta pe deplin de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind şi împlinind toate poruncile pe care eu ţi le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îţi va da întâietate peste toate neamurile pământului. 2 Toate aceste binecuvântări vor veni peste tine şi vei avea parte de ele, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău.
3 Vei fi binecuvântat în cetate şi la câmp. 4 Rodul pântecelui tău şi rodul pământurilor tale, creşterea cirezilor tale şi creşterea turmelor tale vor fi binecuvântate. 5 Coşul şi covata ta vor fi binecuvântate. 6 Vei fi binecuvântat la venire şi la plecare.
7 Domnul îţi va da biruinţă asupra duşmanilor care se vor ridica împotriva ta. Pe un drum vor ieşi împotriva ta, dar pe şapte drumuri vor fugi dinaintea ta.
8 Domnul va face ca binecuvântarea să fie în hambarele tale şi peste toate lucrurile pe care vei pune mâna în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă.
9 Domnul te va face un popor sfânt, aşa cum ţi-a promis, dacă vei păzi poruncile Lui şi vei umbla în căile Lui. 10 Toate popoarele pământului vor vedea că Numele Domnului este chemat peste tine şi se vor teme de tine. 11 Domnul te va copleşi cu bunătăţi – înmulţind rodul pântecelui tău, rodul animalelor tale şi al pământului tău – în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, a promis că ţi-o va da. 12 El îţi va deschide cerul, vistieria Lui cea bună, pentru a-ţi da ploaie pe pământ la timp şi pentru a binecuvânta tot lucrul mâinilor tale. Vei împrumuta multe neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut.
13 Domnul te va face cap, nu coadă; întotdeauna vei fi în frunte şi niciodată nu vei fi ultimul, dacă vei asculta de toate poruncile Domnului, Dumnezeul tău, pe care eu ţi le dau astăzi ca să le păzeşti şi să le împlineşti 14 şi dacă nu te vei abate de la nici o poruncă pe care ţi-o dau astăzi, nici la dreapta şi nici la stânga, păzindu-te ca nu cumva să te duci după alţi dumnezei şi să le slujeşti.
Blesteme în urma neascultării
15 Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind şi împlinind toate poruncile şi hotărârile pe care ţi le dau astăzi, toate aceste blesteme vor veni peste tine şi te vor ajunge.
16 Vei fi blestemat în cetate şi la câmp. 17 Coşul şi covata ta vor fi blestemate. 18 Rodul pântecelui tău, al pământului tău, al cirezilor tale şi al turmelor tale va fi blestemat. 19 Vei fi blestemat la venire şi la plecare.
Psalmul 119[a]
1 Ferice de cei integri în căile lor,
care umblă după Legea[b] Domnului.
2 Ferice de cei ce păzesc mărturiile Lui
şi-L caută din toată inima:
3 aceia nu săvârşesc nici o nedreptate
şi umblă pe căile Lui.
4 Tu ne-ai dat orânduirile Tale,
ca să fie păzite cu scumpătate.
5 O, de-ar ţinti căile mele
să păzească orânduirile Tale!
6 Când urmez poruncile Tale,
nu mă ruşinez.
7 Când voi ajunge să cunosc judecăţile Tale cele drepte,
Te voi lăuda în curăţie de inimă.
8 Voi păzi orânduirile Tale:
nu mă părăsi de tot!
9 Cum îşi va păstra tânărul curată cărarea?
Păzind Cuvântul Tău.
10 Te caut din toată inima mea:
nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale!
11 Strâng[c] cuvintele[d] Tale în inima mea,
ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.
12 Binecuvântat să fii Tu, Doamne!
Învaţă-mă orânduirile Tale!
13 Buzele mele vestesc
toate judecăţile rostite de gura Ta.
14 Când împlinesc mărturiile Tale, mă bucur
de parcă aş avea toate bogăţiile.
15 Cuget la hotărârile Tale
şi dau atenţie căilor Tale.
16 Îmi găsesc plăcerea în orânduirile Tale;
nu voi uita Cuvântul Tău!
17 Răsplăteşte-i robului Tău cu viaţă
şi voi păzi Cuvântul Tău!
18 Deschide-mi ochii, ca să văd
minunile din Legea Ta!
19 Eu sunt doar un străin pe pământ:
nu-Ţi ascunde de mine poruncile Tale!
20 Sufletul mi se topeşte de dor
după judecăţile Tale, tot timpul.
21 Tu-i mustri pe cei îngâmfaţi, pe cei blestemaţi,
pe cei ce se rătăcesc de la poruncile Tale.
22 Îndepărtează de la mine ocara şi dispreţul,
căci păzesc mărturiile Tale!
23 Prinţii stau şi vorbesc împotriva mea,
dar robul Tău cugetă la orânduirile Tale.
24 Mărturiile Tale sunt desfătarea mea,
sunt sfetnicii mei.
Un legământ de pace veşnic
54 «Bucură-te, stearpo,
tu, care nu poţi naşte!
Izbucneşte în chiuituri şi strigă,
tu, care nu eşti în durerile naşterii!
Căci copiii femeii părăsite vor fi mai mulţi
decât ai celei măritate, zice Domnul.
2 Lărgeşte locul cortului tău
şi întinde învelitoarele locuinţelor tale!
Nu te opri!
Lungeşte-ţi corzile
şi întăreşte-ţi ţăruşii!
3 Căci te vei întinde la dreapta şi la stânga,
iar urmaşii[a] tăi vor lua în stăpânire neamuri
şi vor locui cetăţile pustiite.
4 Nu te teme, căci nu vei mai fi făcută de ruşine!
Nu te ruşina, căci nu vei mai suferi dispreţul!
Vei uita ruşinea tinereţii tale
şi nu-ţi vei mai aminti de ocara văduviei tale.
5 Căci Cel Ce te-a făcut îţi este soţ –
Domnul Oştirilor este Numele Său –
şi Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel –
El este numit Dumnezeul întregului pământ.
6 Ca pe o soţie părăsită
şi cu duhul mâhnit,
aşa te-a chemat Domnul;
ca pe o soţie alungată în tinereţe,
zice Dumnezeul tău.
7 Pentru o clipă te-am părăsit,
dar te voi aduna cu multă îndurare.
8 Într-o izbucnire de mânie
Mi-am ascuns faţa de tine pentru o clipă,
dar cu o dragoste veşnică mă voi îndura de tine,
zice Domnul, Răscumpărătorul tău.
9 Pentru Mine aceasta va fi ca în zilele lui Noe,
când am jurat că apele lui Noe nu vor mai inunda pământul;
tot aşa am jurat şi acum
că nu mă voi mai mânia pe tine şi nu te voi mai mustra.
10 Pot să se mute munţii,
pot să se clatine dealurile,
dar dragostea Mea statornică nu se va îndepărta de la tine
şi legământul Meu de pace nu se va clătina,
zice Domnul, Cel Ce se îndură de tine.
11 Nenorocito! Bătuto de furtună! Nemângâiato!
Îţi voi reclădi pietrele în antimoniu[b]
şi-ţi voi pune temelii de safir.
12 Îţi voi face meterezele din rubin,
porţile din nestemate
şi toate zidurile din pietre scumpe.
13 Toţi fiii tăi vor fi învăţaţi de Domnul
şi mare va fi pacea fiilor tăi.
14 Vei fi întemeiată în dreptate,
departe de tiranie,
căci nu vei avea de ce să te temi;
departe de teroare,
căci aceasta nu se va mai apropia de tine.
15 Dacă cineva va porni un război împotriva ta, nu va fi trimis de Mine;
oricine porneşte un război împotriva ta va cădea din pricina ta.
16 Să ştii că Eu l-am creat pe fierarul
care suflă în cărbunii aprinşi
şi făureşte o armă potrivită pentru scopul ei;
tot Eu l-am creat şi pe pustiitor să nimicească.
17 Orice armă care este făurită împotriva ta va da greş
şi pe orice limbă care se ridică să te judece o vei condamna.
Aceasta este moştenirea robilor Domnului
şi îndreptăţirea lor din partea Mea, zice Domnul.
Vizita magilor
2 După ce s-a născut Isus în Betleemul Iudeii, în zilele regelui Irod[a], iată că nişte magi din Răsărit[b] au venit la Ierusalim 2 şi au întrebat: „Unde este Împăratul Care li s-a născut de curând iudeilor? Căci I-am văzut steaua în Răsărit[c] şi am venit să ne închinăm Lui!“
3 Regele Irod s-a tulburat auzind acest lucru şi, împreună cu el, s-a tulburat tot Ierusalimul. 4 El i-a adunat pe toţi preoţii conducători şi pe toţi cărturarii[d] poporului şi i-a întrebat unde urma să se nască Cristosul. 5 Ei i-au răspuns: „În Betleemul Iudeii, căci iată ce a fost scris prin profetul care zice:
6 «Dar tu, Betleeme, ţinut al lui Iuda,
nu eşti nicidecum cel mai neînsemnat dintre conducătorii lui Iuda,
căci din tine va ieşi un Conducător
Care va păstori poporul Meu, Israel!»“[e]
7 Atunci Irod i-a chemat în ascuns pe magi şi a aflat de la ei vremea când apăruse steaua. 8 Apoi i-a trimis la Betleem, spunându-le: „Duceţi-vă şi cercetaţi cu atenţie despre Copil, iar când Îl veţi găsi, anunţaţi-mă şi pe mine, ca să vin şi eu să mă închin Lui!“
9 După ce l-au ascultat pe rege, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit[f] a mers înaintea lor până când a ajuns şi s-a oprit deasupra locului unde era Copilul. 10 Ei s-au bucurat nespus de mult la vederea stelei. 11 Când au intrat în casă şi L-au văzut pe Copil împreună cu Maria, mama Lui, s-au prosternat închinându-se înaintea Lui, şi-au deschis cuferele cu comori şi I-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă. 12 Apoi, fiind înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu se mai întoarcă pe la Irod, au pornit înapoi spre ţara lor, pe un alt drum.
Fuga în Egipt
13 După ce au plecat ei, un înger al Domnului i s-a arătat în vis lui Iosif şi i-a zis: „Scoală-te, ia Copilul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt! Să rămâi acolo până când îţi voi spune eu, căci Irod va căuta Copilul ca să-L omoare!“
14 Iosif s-a sculat, a luat Copilul şi pe mama Lui şi a plecat în timpul nopţii în Egipt, 15 unde a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ceea ce a spus Domnul prin profetul care zice: „L-am chemat pe Fiul Meu din Egipt“[g].
16 Irod s-a înfuriat foarte tare când a văzut că a fost înşelat de magi şi a trimis să fie ucişi toţi băieţii care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, de la vârsta de doi ani în jos, potrivit cu perioada pe care o aflase de la magi. 17 Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice:
18 „Un ţipăt a fost auzit în Rama,
plânset şi bocet mult:
Rahela îşi plânge copiii
şi nu vrea să fie mângâiată, căci ei nu mai sunt“[h].
Întoarcerea în Nazaret
19 După ce a murit Irod, un înger al Domnului i s-a arătat în vis lui Iosif, în Egipt, 20 şi i-a zis: „Scoală-te, ia Copilul şi pe mama Lui şi du-te în ţara lui Israel, căci cei ce căutau să ia viaţa Copilului au murit!” 21 Iosif s-a sculat, a luat Copilul şi pe mama Lui şi a venit în Israel. 22 Dar când a auzit că în Iudeea domnea Arhelau[i] în locul tatălui său Irod, Iosif s-a temut să se ducă acolo şi, fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în ţinuturile Galileii. 23 S-a dus acolo şi a locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ce a fost spus prin profeţi, şi anume că El va fi numit nazarinean[j].
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.