M’Cheyne Bible Reading Plan
5 Moise a convocat tot Israelul şi i-a zis:
„Ascultă, Israele, poruncile şi legile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învăţaţi-le şi împliniţi-le! 2 Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3 Nu cu strămoşii noştri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, cei ce suntem în viaţă astăzi. 4 Domnul v-a vorbit faţă în faţă pe munte, din mijlocul focului. 5 Atunci eu am stat între El şi voi, ca să vă fac cunoscut Cuvântul Domnului, deoarece v-a fost teamă de foc şi nu v-aţi urcat pe munte. Şi El a zis astfel:
6 «Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-a scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei.
7 Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine.
8 Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ. 9 Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie[a] a celor ce Mă urăsc 10 şi Îmi arăt îndurarea[b] până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele.
11 Să nu foloseşti nesăbuit[c] Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.
12 Păzeşte ziua de Sabat, ca s-o sfinţeşti, după cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13 Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci toată lucrarea ta, 14 dar ziua a şaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău; să nu faci nici o lucrare, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sclavul sau sclava ta, nici boul, nici asinul şi nici un alt animal de-al tău, nici străinul care locuieşte în cetatea ta, pentru ca sclavul şi sclava ta să se odihnească la fel ca tine. 15 Adu-ţi aminte că şi tu ai fost sclav în ţara Egiptului şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos de acolo cu mână puternică şi cu braţ întins. De aceea ţi-a poruncit El să păzeşti ziua de Sabat.
16 Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta, aşa cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, pentru ca să trăieşti mult timp şi să-ţi meargă bine în ţara pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău!
17 Să nu ucizi!
18 Să nu comiţi adulter!
19 Să nu furi!
20 Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!
21 Să nu o pofteşti pe soţia semenului tău; să nu pofteşti casa semenului tău, pământul lui, sclavul sau sclava lui, boul sau asinul lui şi nici vreun alt lucru care este al semenului tău.»
22 Acestea sunt poruncile pe care Domnul le-a rostit cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori şi negură deasă şi nu a mai adăugat nimic. Le-a scris pe două table de piatră şi mi le-a dat mie. 23 Când aţi auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, căpeteniile seminţiilor voastre şi cei din sfatul bătrânilor[d] s-au apropiat de mine 24 şi mi-au zis: «Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat slava şi măreţia Sa şi noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta am văzut că Dumnezeu a vorbit omului şi el a rămas în viaţă. 25 Dar acum, de ce trebuie să murim? Căci focul Lui cel mare ne va mistui şi ne va omorî dacă vom continua să ascultăm glasul Domnului, Dumnezeul nostru. 26 Cine este omul care să fi auzit, ca şi noi, glasul Dumnezeului celui Viu, vorbind din mijlocul focului şi să trăiască? 27 Apropie-te tu şi ascultă tot ceea ce Domnul, Dumnezeul nostru, va vorbi. Apoi să ne spui şi nouă tot ceea ce El îţi va zice, iar noi vom asculta şi vom împlini.»
28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-aţi spus şi mi-a vorbit: «Am auzit cuvintele pe care ţi le-a spus poporul acesta. Tot ceea ce au vorbit este bine. 29 O, dacă ar rămâne ei cu aceeaşi inimă, să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele în toate zilele vieţii lor, ca să fie fericiţi pentru totdeauna ei împreună cu fiii lor. 30 Du-te şi spune-le să se întoarcă fiecare la cortul lui. 31 Tu însă rămâi aici cu Mine ca să-ţi dau toate legile, poruncile şi hotărârile pe care trebuie să-i înveţi să le împlinească în ţara pe care le-o dau în stăpânire.»
32 Deci vegheaţi ca să faceţi aşa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateţi nici la dreapta, nici la stânga. 33 Să umblaţi în toate căile pe care vi le-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiţi, să fiţi fericiţi şi să aveţi multe zile în ţara pe care o veţi stăpâni.
Psalmul 88
Un cântec. Un psalm al korahiţilor. Pentru dirijor. De cântat în mahalat leannot[a]. Un maschil[b] al ezrahitului Heman.
1 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
zi şi noapte strig după ajutor înaintea Ta.
2 Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea,
pleacă-Ţi urechea la cererea mea!
3 Mi s-a săturat sufletul de atâtea necazuri
şi viaţa mi-a ajuns în pragul Locuinţei Morţilor.
4 Sunt pus în rândul celor ce se coboară în groapă;
am ajuns ca bărbatul lipsit de putere.
5 Sunt abandonat printre morţi
asemenea celor înjunghiaţi care s-au coborât în mormânt,
de care nu-Ţi mai aduci aminte niciodată
şi care sunt îndepărtaţi din mâna Ta.
6 M-ai aşezat în groapa cea mai de jos,
în locuri întunecoase, în adâncuri.
7 Ţi-ai aşezat mânia peste mine;
m-ai copleşit cu toate valurile Tale.Sela
8 I-ai îndepărtat de la mine pe cei ce mă cunosc,
făcându-mă o urâciune pentru ei.
Sunt închis, fără de scăpare!
9 Mi s-au înceţoşat ochii din pricina necazului.
Strig către Tine, Doamne, în fiecare zi;
îmi întind mâinile spre Tine.
10 Faci Tu oare minuni pentru cei morţi?
Oare sufletele morţilor se scoală ca să Te laude?Sela
11 Oare în mormânt se povesteşte despre îndurarea Ta
şi în Locul Nimicirii[c] despre credincioşia Ta?
12 Oare minunile Tale sunt cunoscute în întuneric
şi dreptatea Ta – pe tărâmul uitării?
13 Eu însă, Doamne, Ţie Îţi cer ajutorul
şi încă din zori Te întâmpin cu rugăciunea mea.
14 Doamne, de ce mi-ai lepădat sufletul
şi Ţi-ai ascuns faţa de mine?
15 Încă din tinereţe am fost necăjit şi aproape de moarte;
am avut de-a face cu spaimele Tale şi am fost deznădăjduit.
16 Mânia Ta a trecut peste mine;
înfricoşările Tale m-au sleit.
17 Toată ziua mă împresoară ca nişte ape,
mă înfăşoară deodată.
18 I-ai îndepărtat de la mine pe apropiaţii mei, pe prietenii mei,
pe cei ce mă cunosc, mă aflu în întuneric.[d]
Necaz şi izbăvire
33 Vai de tine, nimicitorule,
tu, care încă n-ai fost nimicit!
Vai de tine, trădătorule,
tu, care n-ai fost încă trădat de nimeni!
Când vei înceta să mai distrugi,
vei fi distrus
şi când te vei opri din a mai trăda,
vei fi trădat.
2 Doamne, fie-Ţi milă de noi!
Noi nădăjduim în Tine!
Fii tăria noastră în fiecare dimineaţă!
Fii izbăvirea noastră în vreme de necaz!
3 Când răsună glasul Tău, popoarele fug;
când Te ridici Tu, neamurile se împrăştie.
4 Prada voastră, neamuri, este adunată aşa cum o adună lăcustele;
ca un roi de lăcuste aşa se aruncă oamenii asupra ei.
5 Domnul este înălţat căci locuieşte în înălţimi.
El umple Sionul cu judecată şi dreptate.
6 El va fi siguranţă pentru vremurile tale,
belşug de izbăviri, înţelepciune şi cunoaştere,
iar frica de Domnul, aceasta va fi comoara Sionului[a].
7 Ascultă! Vitejii lor strigă pe drumuri,
iar solii păcii plâng cu amar.
8 Drumurile sunt părăsite,
nici un călător nu se mai află pe ele.
Legământul este rupt, martorii[b] sunt dispreţuiţi,
nimeni nu mai este respectat.
9 Ţara geme şi se ofileşte;
Libanul este făcut de ruşine şi se usucă;
Şaronul este ca Araba[c],
iar Başanul şi Carmelul îşi scutură frunzele.
10 «Acum Mă voi ridica, zice Domnul,
acum Mă voi înălţa, acum voi fi înălţat!
11 Zămisliţi pleavă şi naşteţi paie;
suflarea voastră este un foc care vă va nimici.
12 Popoarele vor arde ca varul nestins,
ca mărăcinii tăiaţi care ard în foc.
13 Voi, cei de departe, auziţi ce am făcut!
Voi, cei de aproape, recunoaşteţi-Mi puterea!»
14 Păcătoşii sunt plini de teamă în Sion;
înfiorarea i-a cuprins pe cei lipsiţi de evlavie:
«Care dintre noi poate trăi lângă un foc mistuitor?
Care dintre noi poate trăi lângă nişte flăcări veşnice?»
15 Cel ce umblă în dreptate
şi vorbeşte ce este drept,
cel ce dispreţuieşte câştigul din asuprire,
cel ce îşi fereşte mâna de mită,
cel ce îşi astupă urechea când aude despre vărsări de sânge
şi îşi închide ochii să nu-l ademenească răul.
16 Acela va locui pe înălţimi;
refugiul lui vor fi fortăreţele din munţi,
pâinea îi va fi dată şi apa îi va fi asigurată.
17 Ochii tăi îl vor vedea pe Împărat în splendoarea Sa;
vor vedea o ţară care se întinde până departe.
18 Mintea ta va cugeta la groaza de dinainte, zicând:
«Unde este scribul? Unde este cel ce cântăreşte tributul?
Unde este cel ce numără turnurile[d]?»
19 Pe acei oameni aroganţi,
pe cei cu vorbirea necunoscută,
cu limba lor ciudată şi de neînţeles, nu-i vei mai vedea.
20 Priveşte Sionul, cetatea sărbătorilor noastre!
Ochii tăi vor vedea Ierusalimul:
o locuinţă liniştită, un cort ce nu se va mai muta;
ţăruşii săi nu vor mai fi scoşi vreodată
şi nici una dintre funiile sale nu va mai fi ruptă.
21 Acolo, Domnul va fi Împăratul nostru măreţ;
va fi un loc cu râuri şi canale largi,
dar unde nu vor pătrunde corăbii cu vâsle
şi nici vase mari nu vor naviga.
22 Căci Domnul este judecătorul nostru;
Domnul este legiuitorul nostru,
Domnul este împăratul nostru;
El ne va izbăvi.
23 Funiile tale slăbesc;
ele nu mai pot sprijini catargul
şi nu mai pot întinde pânzele.
Atunci se va împărţi prada care va fi atât de multă,
încât până şi ologii vor duce din ea.
24 Nici un locuitor nu va zice: «Sunt bolnav!»;
poporului ce locuieşte acolo îi va fi iertată vina.
Către îngerul bisericii din Sardes
3 Îngerului bisericii din Sardes[a] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Celui Care are cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele: ştiu faptele tale; îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort. 2 Trezeşte-te şi întăreşte ce a mai rămas, care este pe moarte, pentru că n-am găsit faptele tale desăvârşite înaintea Dumnezeului Meu! 3 Aminteşte-ţi deci ceea ce ai primit şi ai auzit, ascultă de acestea şi pocăieşte-te! Dacă însă nu te trezeşti, voi veni ca un hoţ şi nu vei şti când voi veni la tine. 4 Ai totuşi în Sardes câteva nume care nu şi-au întinat hainele; ei vor umbla cu Mine, îmbrăcaţi în alb, pentru că sunt vrednici. 5 Cel ce învinge va fi îmbrăcat în haine albe şi nu-i voi şterge nicidecum numele din Cartea Vieţii, ci îi voi mărturisi numele înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui. 6 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!»
Către îngerul bisericii din Filadelfia
7 Îngerului bisericii din Filadelfia[b] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Celui Sfânt, Celui Adevărat, Celui Care are cheia lui David, Celui Care deschide şi nimeni nu va închide şi Celui Care închide şi nimeni nu va deschide: 8 ştiu faptele tale – iată, am pus înaintea ta o uşă deschisă, pe care n-o poate închide nimeni – ştiu că, deşi ai puţină putere, ai ascultat de Cuvântul Meu şi nu te-ai lepădat de Numele Meu. 9 Îi voi face pe cei din sinagoga[c] lui Satan – care spun că sunt iudei, dar nu sunt, ci mint – să vină şi să se prosterneze la picioarele tale şi să-şi dea seama că te-am iubit. 10 Pentru că mi-ai ascultat chemarea la răbdare, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării care urmează să vină peste toată omenirea, pentru a-i pune la încercare pe locuitorii pământului. 11 Eu vin curând; ţine ceea ce ai, pentru ca nimeni să nu-ţi ia cununa! 12 Pe cel ce învinge îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu şi nu va mai pleca din el; şi voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu, numele cetăţii Dumnezeului Meu, Noul Ierusalim, care coboară din cer de la Dumnezeul Meu, şi noul Meu Nume. 13 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!»
Către îngerul bisericii din Laodicea
14 Îngerului bisericii din Laodicea[d] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Celui Care este Amin[e], Martorul credincios şi adevărat, Începutul creaţiei lui Dumnezeu: 15 ştiu faptele tale, ştiu că nu eşti nici rece, nici în clocot[f]. O, dacă ai fi rece sau în clocot! 16 Dar fiindcă eşti căldicel – nici în clocot, nici rece – o să te vărs din gura Mea! 17 Pentru că zici: ‘Sunt bogat, am adunat avere şi n-am nevoie de nimic!’ şi nu-ţi dai seama că eşti nenorocit, vrednic de milă, sărac, orb şi gol, 18 te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc – ca să fii bogat; haine albe – ca să te îmbraci şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi alifie pentru ochi – ca să-ţi ungi ochii şi să poţi vedea. 19 Eu îi mustru şi-i disciplinez pe cei pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă deci şi pocăieşte-te! 20 Iată, Eu stau la uşă şi bat! Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el şi voi mânca cu el, şi el cu Mine. 21 Celui ce învinge îi voi da dreptul să şadă împreună cu Mine pe tronul Meu, tot aşa cum şi Eu am învins şi am şezut împreună cu Tatăl Meu pe tronul Lui. 22 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!»“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.