M’Cheyne Bible Reading Plan
8 Domnul i-a zis lui Moise: 2 „Spune-i lui Aaron: «Când vei aşeza candelele, cele şapte candele vor trebui să lumineze în partea din faţă a sfeşnicului.»“ 3 Aaron a făcut întocmai; a aşezat candelele în partea din faţă a sfeşnicului, aşa cum îi poruncise Domnul lui Moise. 4 Sfeşnicul era din aur bătut; de la picior până la petale era din aur bătut; Moise îl făcuse după modelul pe care i-l arătase Domnul.
Sfinţirea şi slujirea leviţilor
5 Domnul i-a zis lui Moise: 6 „Ia-i pe leviţi din mijlocul israeliţilor şi curăţeşte-i. 7 Iată ce trebuie să faci ca să fie curaţi: tu să-i stropeşti cu apa ispăşirii, iar ei să-şi radă tot trupul cu briciul şi să-şi spele hainele; aşa se vor curăţi. 8 Apoi să ia un taur şi darul de mâncare făcut din făină aleasă amestecată cu ulei, iar tu să iei un alt taur ca jertfă pentru păcat. 9 Să-i aduci pe leviţi înaintea Cortului Întâlnirii şi să convoci toată adunarea israeliţilor. 10 Când îi vei aduce pe leviţi înaintea Domnului, israeliţii vor trebui să-şi pună mâinile peste ei; 11 apoi Aaron îi va înfăţişa pe leviţi înaintea Domnului ca o jertfă legănată din partea israeliţilor, şi astfel ei vor putea să slujească Domnului. 12 Leviţii să-şi pună mâinile pe capetele taurilor, după care el să-i jertfească în cinstea Domnului, pe unul ca jertfă pentru păcat, iar pe celălalt ca ardere de tot şi să facă astfel ispăşire pentru leviţi. 13 Apoi să-i pui pe leviţi să stea înaintea lui Aaron şi a fiilor săi şi să-i aduci ca jertfă legănată înaintea Domnului.
14 Aşa să-i separi pe leviţi de ceilalţi israeliţi şi leviţii vor fi ai Mei. 15 După ce i-ai curăţit şi i-ai adus ca jertfă legănată, leviţii vor putea intra în Cortul Întâlnirii ca să slujească. 16 Căci ei Îmi sunt daţi pe deplin din mijlocul israeliţilor; i-am luat pentru Mine în locul tuturor celor ce sunt primul rod al pântecelui, în locul întâilor născuţi ai israeliţilor. 17 Toţi întâii născuţi ai israeliţilor sunt ai Mei, atât dintre oameni, cât şi dintre animale. Mie Mi i-am închinat în ziua în care i-am lovit pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului. 18 De aceea i-am luat pe leviţi în locul tuturor întâilor născuţi ai israeliţilor. 19 Eu i-am dat în dar pe leviţi lui Aaron şi fiilor săi, ca să le slujească israeliţilor în Cortul Întâlnirii şi să facă ispăşire pentru israeliţi; astfel, israeliţii nu vor fi loviţi de nici o urgie când se vor apropia de Lăcaş.“
20 Moise, Aaron şi întreaga adunare a israeliţilor au făcut întocmai cu leviţii; israeliţii au făcut aşa cum Domnul i-a poruncit lui Moise cu privire la ei. 21 Leviţii s-au curăţit şi şi-au spălat hainele; apoi Aaron i-a adus ca jertfă legănată înaintea Domnului şi a făcut ispăşire pentru ei ca să-i curăţească. 22 După aceea, leviţii au intrat să slujească în Cortul Întâlnirii înaintea lui Aaron şi a fiilor săi. Aşa cum îi poruncise Domnul lui Moise cu privire la leviţi, aşa au făcut cu ei.
23 Domnul i-a zis lui Moise: 24 „Aceasta este o hotărâre în ceea ce-i priveşte pe leviţi: de la vârsta de douăzeci şi cinci de ani[a] în sus, leviţii vor putea să înceapă să slujească la Cortul Întâlnirii; 25 dar la vârsta de cincizeci de ani ei trebuie să se retragă de la datoria slujirii şi să nu mai lucreze. 26 Vor putea însă să-i ajute pe fraţii lor la Cortul Întâlnirii în împlinirea datoriilor lor, dar nu vor putea sluji. Aşa să faci cu leviţii în ce priveşte datoriile lor.“
Psalmul 44
Pentru dirijor. Al korahiţilor. Un maschil[a].
1 Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre,
părinţii noştri ne-au povestit
despre lucrarea pe care ai înfăptuit-o pe vremea lor,
în vremuri străvechi;
2 am auzit cum Tu, prin braţul Tău, ai dezrădăcinat neamuri, ca să-i plantezi pe ei,
ai izgonit noroade, ca să-i extinzi pe ei.
3 Nu prin sabia lor au moştenit ţara,
nu braţul lor i-a izbăvit,
ci dreapta Ta, braţul Tău,
lumina feţei Tale, fiindcă îi iubeai.
4 Dumnezeule, Tu eşti împăratul meu!
Porunceşte dar izbăvirea[b] lui Iacov!
5 Cu Tine ne doborâm duşmanii,
cu Numele Tău ne călcăm în picioare potrivnicii.
6 Nu mă încred în arcul meu,
sabia mea nu mă izbăveşte,
7 ci Tu ne vei izbăvi de duşmanii noştri,
iar pe cei ce ne urăsc, Tu îi vei face de ruşine!
8 Noi în Dumnezeu ne lăudăm mereu,
Numele Tău îl slăvim pe vecie.Sela
9 Totuşi, Tu ne-ai respins şi ne-ai umilit,
nu mai ieşi cu oştile noastre.
10 Tu ai făcut să ne retragem dinaintea duşmanului,
astfel că cei ce ne urăsc ne jefuiesc.
11 Ne dai ca pe nişte oi la tăiere,
ne împrăştii printre neamuri.
12 Îţi vinzi poporul pe un preţ de nimic
şi nu câştigi nimic prin vânzarea lui.
13 Ne faci de batjocura vecinilor noştri,
de ocara şi de dispreţul celor ce ne înconjoară.
14 Ne faci de pomină printre neamuri,
pricină de clătinare din cap printre popoare.
15 Toată ziua ocara îmi stă înainte
şi ruşinea îmi acoperă faţa,
16 la glasul batjocoritorului şi al blasfemiatorului,
la vederea duşmanului şi a răzbunătorului.
17 Toate acestea au venit asupra noastră, dar[c] noi nu Te-am uitat
şi nu am încălcat legământul Tău.
18 Inima noastră nu Ţi-a întors spatele
şi paşii noştri nu s-au îndepărtat de calea Ta.
19 Tu însă ne-ai zdrobit în locul de vânătoare al şacalilor
şi ne-ai acoperit cu beznă.
20 Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru
şi ne-am fi întins palmele spre vreun dumnezeu străin,
21 n-ar fi descoperit Dumnezeu aceasta?
Doar El cunoaşte toate tainele inimii.
22 Totuşi, din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua,
suntem consideraţi ca nişte oi pentru tăiere.
23 Scoală-Te! De ce dormi, Stăpâne?
Trezeşte-Te, nu ne lepăda pe vecie!
24 De ce Îţi ascunzi faţa,
de ce ne uiţi umilinţa şi necazul?
25 Sufletul nostru este doborât în ţărână,
pântecele ne este lipit de pământ!
26 Ridică-Te şi vino în ajutorul nostru!
Răscumpără-ne, din pricina îndurării Tale!
Corul
6 Spune-ne, tu, cea mai frumoasă dintre femei,
unde a plecat iubitul tău?
Pe unde s-a întors iubitul tău,
ca să-l căutam şi noi împreună cu tine?
Sulamita
2 Iubitul meu a coborât în grădina lui,
la straturile de mirodenii,
ca să-şi păstorească turma în grădini
şi să culeagă crini.
3 Eu sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu!
El îşi paşte turma printre crini.
Iubitul
4 Eşti frumoasă, draga mea, ca Tirţa,
încântătoare ca Ierusalimul,
straşnică, asemenea unei oştiri cu steaguri!
5 Întoarce-ţi ochii de la mine
fiindcă mă tulbură!
Părul tău este ca o turmă de capre
care coboară zbenguindu-se din Ghilad!
6 Dinţii tăi sunt asemenea unei turme de oi
care vine de la scăldătoare;
fiecare dintre ele are gemeni
şi nici una din ele nu este singură!
7 Tâmplele tale sunt ca nişte jumătăţi de rodie,
în spatele voalului!
8 Deşi am şaizeci de prinţese,
optzeci de ţiitoare
şi fecioare fără număr,
9 doar una este porumbiţa mea, desăvârşita mea,
singura fiică a mamei sale,
cea mai pură odraslă a celei ce a născut-o.
Fecioarele o privesc şi o binecuvântează,
prinţesele şi ţiitoarele o laudă.
Corul
10 Cine este aceasta care se iveşte asemenea zorilor,
frumoasă precum luna, pură precum soarele,
straşnică asemenea unei oştiri cu steaguri?
Sulamita
11 M-am coborât în grădina cu nuci
pentru a admira verdeaţa proaspătă din vale,
pentru a vedea dacă a înmugurit viţa
şi dacă a înflorit rodiul.
12 Înainte de a-mi da seama, inima m-a purtat
în carele poporului prinţului.[a]
Corul
13 Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito,
întoarce-te, întoarce-te, ca să te putem privi!
Iubitul
De ce vă uitaţi la Sulamita
ca la una care dansează în mijlocul a două cete?[b]
6 De aceea, lăsaţi aspectele elementare ale adevărului despre Cristos şi să ne îndreptăm spre maturitate! Să nu mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte şi credinţa în Dumnezeu, 2 învăţătura despre botezuri, punerea mâinilor, învierea morţilor şi judecata veşnică. 3 Vom face aceasta dacă va permite Dumnezeu. 4 Căci este imposibil pentru cei ce odată au fost luminaţi, au gustat darul ceresc, au devenit părtaşi ai Duhului Sfânt 5 şi au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului care va să vină, 6 şi care totuşi au căzut, să fie aduşi înapoi la pocăinţă, întrucât ei Îl răstignesc din nou pe Fiul lui Dumnezeu şi-L fac de ocară. 7 Când pământul absoarbe ploaia care, deseori, cade pe el şi dă plante care sunt folositoare celor pentru care este cultivat, el primeşte binecuvântarea de la Dumnezeu. 8 Dacă însă dă spini şi mărăcini, atunci nu este de nici un folos şi urmează să fie blestemat; sfârşitul lui va fi în foc.
9 Chiar dacă vorbim astfel, preaiubiţilor, suntem convinşi, în ce vă priveşte, de lucruri mai bune şi care însoţesc mântuirea. 10 Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, faptul că i-aţi slujit pe sfinţi şi continuaţi s-o faceţi. 11 Dorim mult ca fiecare dintre voi să arate aceeaşi sârguinţă până la sfârşit, astfel încât să se împlinească ceea ce nădăjduiţi. 12 Să nu fiţi leneşi, ci fiţi imitatori ai celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc promisiunile!
Garanţia promisiunii lui Dumnezeu
13 Când Dumnezeu i-a făcut o promisiune lui Avraam, pentru că nu avea pe nimeni mai mare pe care să jure, a jurat pe Sine Însuşi, 14 spunând: „Te voi binecuvânta cu adevărat şi-ţi voi înmulţi foarte mult urmaşii.“[a] 15 Şi astfel, fiindcă a aşteptat cu răbdare, a obţinut promisiunea. 16 Oamenii jură pe cineva mai mare decât ei, iar un jurământ, care face cunoscut faptul că un lucru este adevărat şi sigur, pune capăt oricăror dispute dintre ei. 17 În acelaşi fel, când Dumnezeu a vrut să le arate mai clar moştenitorilor promisiunii caracterul neschimbător al planului Său, El a garantat acest lucru printr-un jurământ, 18 pentru ca, prin două lucruri neschimbătoare, în care este imposibil ca Dumnezeu să fie găsit mincinos, noi să avem siguranţă şi astfel să fim puternic încurajaţi să punem mâna pe nădejdea care ne stă înainte. 19 Avem această nădejde ca pe o ancoră pentru suflet, fermă şi sigură, şi care pătrunde în partea dinăuntru, dincolo de draperie[b] 20 unde, pentru a ne arăta calea, Isus, Care a intrat înaintea noastră, a intrat pentru noi. El a devenit Mare Preot pentru totdeauna, potrivit rânduielii lui Melhisedek.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.