M’Cheyne Bible Reading Plan
Ispăşire pentru crimele ai căror făptaşi nu sunt cunoscuţi
21 Dacă în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă ca moştenire vei găsi pe câmp un om ucis şi nu ştii cine l-a omorât, 2 cei din sfatul bătrânilor şi judecătorii să vină şi să măsoare distanţa de la omul ucis până la cetăţile cele mai apropiate. 3 Sfatul bătrânilor din cetatea cea mai apropiată de cel ucis să ia o juncană, care n-a fost pusă la muncă niciodată sau care n-a tras la jug, 4 să o ducă lângă o apă curgătoare unde nu se ară, nici nu se seamănă şi să-i frângă gâtul. 5 Preoţii leviţi să se apropie, pentru că pe ei i-a ales Domnul, Dumnezeul vostru, ca să-I slujească, să binecuvânteze în Numele Lui şi să decidă cu privire la orice ceartă şi la orice rănire. 6 Atunci toţi cei din sfatul bătrânilor cetăţii celei mai apropiate de cel ucis, să se spele pe mâini în apă, deasupra juncanei căreia i-au frânt gâtul 7 şi să declare: «Mâinile noastre nu au vărsat sângele acesta şi ochii noştri nu l-au văzut vărsându-se! 8 Doamne, primeşte această ispăşire pentru poporul Tău, Israel, pe care Tu l-ai răscumpărat şi nu face vinovat poporul Israel de sângele unui om nevinovat.» Şi se va face ispăşire pentru ei din cauza sângelui vărsat. 9 Aşa va trebui să îndepărtaţi de la voi vina pentru sângele nevinovat care este în mijlocul vostru, de vreme ce aţi făcut ce este drept în ochii Domnului.
Reglementări privind relaţiile familiale
10 Când vei merge la război împotriva duşmanilor tăi şi Domnul, Dumnezeul tău, ţi-i va da în mână şi vei lua prizonieri, 11 dacă printre ei vei vedea o femeie frumoasă şi te vei îndrăgosti de ea, vei putea s-o iei de soţie. 12 S-o aduci în familia ta. Să se radă pe cap, să-şi taie unghiile, 13 să-şi schimbe haina pe care o purta când a fost luată captivă, să nu iasă din casă şi să plângă pe tatăl şi pe mama ei o lună de zile. După aceea să intri la ea[a]; tu să-i fii soţ, iar ea să-ţi fie soţie. 14 Dacă nu-ţi va mai plăcea, să o laşi să plece unde doreşte. Nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porţi cu ea ca şi cu o sclavă, pentru că ai dezonorat-o.
15 Dacă un om are două soţii şi pe una o iubeşte, iar pe cealaltă nu o mai iubeşte şi are copii de la amândouă, dacă întâiul născut este de la soţia pe care nu o iubeşte, 16 în ziua când va împărţi moştenirea între fiii lui, nu va putea da dreptul de întâi născut fiului celei pe care o iubeşte în defavoarea întâiului născut care este fiul soţiei pe care nu o iubeşte. 17 Să recunoască dreptul de întâi născut pentru fiul soţiei pe care nu o iubeşte şi să-i dea o parte dublă din toată averea lui. Din moment ce el este primul rod al puterii lui, lui i se cuvine dreptul de întâi născut.
18 Dacă un om are un fiu neascultător şi răzvrătit, care nu ascultă de tatăl şi de mama lui şi nu ascultă nici după ce l-au disciplinat, 19 părinţii să-l ducă înaintea celor din sfatul bătrânilor, la poarta cetăţii 20 şi să le spună: «Acest fiu al nostru este neascultător şi răzvrătit! Nu ascultă de noi şi este un risipitor şi un beţiv.» 21 Atunci toţi oamenii din cetatea lui să-l omoare cu pietre. Să nimiciţi astfel răul din mijlocul vostru. Toţi israeliţii vor auzi şi se vor teme.
Diferite reglementări
22 Dacă un om care a săvârşit un păcat vrednic de moarte, a fost omorât şi l-aţi spânzurat[b] de un copac, 23 să nu-i rămână trupul atârnat de lemn întreaga noapte, ci să-l îngropaţi în aceeaşi zi, pentru că cel atârnat de lemn este blestemat de Dumnezeu. Să nu pângăriţi pământul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, vi l-a dat ca moştenire.
Psalmul 108
Un cântec. Un psalm al lui David.
1 Inima mea este pregătită, Dumnezeule;
voi cânta şi voi suna din instrumentele mele.
Trezeşte-te, suflet al meu!
2 Treziţi-vă, harfă şi liră!
Voi trezi zorii[a].
3 Doamne, Te voi lăuda printre popoare,
Îţi voi cânta printre neamuri.
4 Căci îndurarea Ta este mai înaltă decât cerurile,
iar credincioşia Ta este mai presus de nori!
5 Fii înălţat, Dumnezeule, mai presus de ceruri
şi fie slava Ta peste întreg pământul!
6 Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie salvaţi,
dă izbăvire prin dreapta Ta şi răspunde-mi!
7 Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Sa[b]:
„Voi triumfa, voi împărţi Şehemul
şi voi măsura valea Sucot!
8 Al Meu este Ghiladul, al Meu este şi Manase;
Efraim este coiful Meu,
iar Iuda – sceptrul Meu!
9 Moab este vasul în care Mă spăl!
Deasupra Edomului Îmi arunc încălţările,
iar strigătele Mele de triumf se aud peste Filistia.“
10 Cine mă va conduce în cetatea fortificată?
Cine mă va călăuzi până în Edom?
11 Oare nu Tu, Dumnezeule, Cel Care ne-ai respins?
Oare nu Tu, Dumnezeule, Cel Care nu mai ieşi cu oştirile noastre?
12 Dă-ne ajutor împotriva duşmanului,
căci zadarnic este sprijinul dat de om!
13 Cu Dumnezeu vom fi biruitori
şi El îi va călca în picioare pe duşmanii noştri.
Psalmul 109
Pentru dirijor. Al lui David. Un psalm.
1 Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!
2 Iată că gura celui rău şi gura celui înşelător
se deschid împotriva mea;
îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.
3 Mă împresoară cu nişte cuvinte de ură
şi se războiesc cu mine fără temei.
4 La dragostea mea ei răspund cu duşmănie,
dar eu mă rog.
5 Ei îmi răsplătesc binele cu rău
şi dragostea mea – cu ură.
6 Pune[c] un om rău împotriva lui
şi un acuzator[d] să stea la dreapta lui!
7 Când va fi judecat, să fie găsit vinovat,
iar rugăciunea să-i fie socotită un păcat.
8 Fie-i zilele puţine,
iar slujba lui s-o ia altul!
9 Să-i rămână fiii orfani,
şi soţia lui – văduvă!
10 Fiii lui să rătăcească cerşind
şi căutând printre ruine[e]!
11 Cel ce l-a împrumutat să-i ia tot ceea ce are
şi străinii să-l jefuiască de rodul muncii lui!
12 Să nu mai fie nimeni care să-i arate îndurare
şi să nu mai fie nimeni care să arate îndurare orfanilor lui!
13 Fie ca urmaşii lui să fie stârpiţi,
iar în generaţia următoare să le fie şters numele!
14 Să fie păstrată înaintea Domnului
aducerea-aminte a vinii strămoşilor lui
şi să nu fie şters păcatul mamei lui!
15 Să rămână de-a pururi înaintea Domnului,
iar El să le şteargă amintirea de pe pământ!
16 Căci nu şi-a amintit să se poarte cu îndurare,
ci l-a prigonit pe sărman şi pe nevoiaş
şi l-a omorât pe cel cu inima zdrobită!
17 A iubit blestemul; de el să aibă parte![f]
Nu i-a plăcut binecuvântarea; aceasta să stea departe de el![g]
18 A îmbrăcat blestemul ca pe propria haină,
i-a intrat în pântece ca apa
şi în oase – ca untdelemnul.
19 De aceea, el să-i fie mantaua cu care se acoperă
şi brâul cu care se încinge mereu!
20 Aceasta să fie răsplata potrivnicilor mei din partea Domnului
şi a celor ce mă vorbesc de rău!
21 Dar Tu, Doamne, Stăpâne,
de dragul Numelui Tău, fă-Ţi lucrarea cu mine!
Pentru că îndurarea Ta este mare, mântuieşte-mă!
22 Căci sunt sărman şi necăjit,
iar inima mi-e rănită înăuntrul meu.
23 Pier ca o umbră trecătoare;
sunt alungat ca o lăcustă.
24 Genunchii îmi sunt slăbiţi de post,
iar trupul mi-e sleit din lipsă de grăsime.
25 Am ajuns de batjocura lor;
cei ce mă văd dau din cap.
26 Doamne, Dumnezeul meu, ajută-mă!
În îndurarea Ta, scapă-mă!
27 Fă ca ei să recunoască în aceasta mâna Ta,
să recunoască că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28 Ei blestemă, dar Tu binecuvântezi.
Ei se ridică şi rămân de ruşine, dar robul Tău se va veseli.
29 Potrivnicii mei se îmbracă cu batjocura,
se acoperă cu neruşinarea ca şi cu o manta.
30 Eu Îl voi slăvi pe Domnul cu gura mea,
în mijlocul multora Îl voi lăuda.
31 Căci El stă la dreapta celui sărman,
ca să-l scape de acuzatorii lui.
Încăpăţânarea lui Israel
48 Ascultaţi lucrul acesta, Casă a lui Iacov,
voi, care sunteţi chemaţi cu numele lui Israel
şi care vă trageţi din Iuda,
voi, care juraţi pe Numele Domnului
şi-L chemaţi pe Dumnezeul lui Israel,
dar nu în adevăr sau dreptate,
2 chiar dacă vă numiţi pe voi înşivă după Cetatea Sfântă
şi vă bizuiţi pe Dumnezeul lui Israel,
al Cărui Nume este Domnul Oştirilor!
3 Lucrurile de dinainte le-am prevestit demult,
gura Mea le-a vestit, Eu le-am făcut cunoscute;
apoi, dintr-odată, am lucrat, iar ele s-au împlinit.
4 Pentru că ştiu că eşti încăpăţânat
şi tendoanele gâtului tău sunt de fier,
iar fruntea de bronz,
5 de aceea ţi-am vestit aceste lucruri demult.
Înainte să se împlinească ţi le-am vestit,
ca nu cumva să zici:
‘Idolul meu le-a făcut,
chipul meu cioplit şi chipul meu turnat le-a poruncit!’
6 Ai auzit. Acum uită-te la toate acestea!
De ce nu vrei să recunoşti?
De acum te voi face să auzi lucruri noi,
taine pe care nu le cunoşti.
7 Ele sunt create acum, şi nu în vechime.
Până azi tu n-ai mai auzit de ele,
ca să poţi spune: ‘Le ştiam deja.’
8 Nu, nu le-ai auzit, nici nu le-ai cunoscut,
urechea ta nemaifiind demult deschisă,
căci am ştiut că te vei purta cu necredincioşie
şi că, încă de la naştere, ai fost numit răzvrătit.
9 Pentru Numele Meu întârzii mânia Mea
şi pentru lauda Mea o opresc faţă de tine,
ca să nu te nimicesc.
10 Iată, te-am curăţat, dar nu ca pe argint,
ci te-am încercat în cuptorul suferinţei.
11 De dragul Meu, de dragul Meu fac aceasta,
căci de ce să fie profanat Numele Meu?
Slava Mea n-o voi da altuia.
Israel răscumpărat
12 Ascultă-Mă, Iacove,
Israele, pe care te-am chemat!
Eu sunt Acela!
Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă!
13 Mâna Mea a pus temeliile pământului
şi dreapta Mea a întins cerurile;
când le chem
ele se înfăţişează împreună.
14 Adunaţi-vă cu toţii şi ascultaţi!
Care dintre idoli a prevestit aceste lucruri?
El, cel iubit de Domnul,
Îi va îndeplini planul împotriva Babilonului,
iar braţul său va fi împotriva caldeenilor[a].
15 Eu, chiar Eu am vorbit! Eu l-am chemat,
Eu l-am adus, iar el îşi va îndeplini misiunea!
16 Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi aceasta!
De la început n-am vorbit în ascuns;
când s-au petrecut aceste lucruri, Eu eram acolo.
Acum, Stăpânul Domn m-a trimis
împreună cu Duhul Său.»
17 Aşa vorbeşte Domnul,
Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel:
«Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Care te învaţă ce este spre binele tău,
Care te conduce pe calea pe care trebuie să mergi.
18 O, de-ai fi luat aminte la poruncile Mele,
pacea ta ar fi fost ca un râu,
iar dreptatea ta ca valurile mării;
19 urmaşii[b] tăi ar fi fost ca nisipul,
ca boabele lui ar fi fost copiii tăi
şi niciodată nu ar fi fost şters sau nimicit
numele lor dinaintea Mea!»
20 Părăsiţi Babilonul!
Fugiţi dintre caldeeni!
Cu un strigăt de bucurie vestiţi
şi proclamaţi!
Trimiteţi vestea până la marginile pământului!
Spuneţi: «Domnul l-a răscumpărat pe robul Său Iacov!»
21 Ei n-au însetat când i-a condus prin pustie;
El a făcut să curgă pentru ei apă din stâncă;
a despicat stânca
şi a ţâşnit apă.
22 «Pentru cei răi, zice Domnul, nu este pace.»
Căderea Babilonului
18 După toate acestea, am văzut un alt înger care cobora din cer şi care avea o mare autoritate; pământul a fost luminat de splendoarea lui. 2 El a strigat cu glas puternic:
„A căzut, a căzut marele Babilon,
a devenit o locuinţă a demonilor,
un adăpost pentru orice duh necurat,
un adăpost pentru orice pasăre necurată,
un adăpost pentru orice fiară necurată şi detestată,
3 pentru că din vinul mâniei datorat desfrânării ei au băut toate neamurile,
regii pământului s-au desfrânat cu ea,
iar negustorii pământului s-au îmbogăţit din puterea senzualităţii[a] ei!“
4 Am auzit un alt glas din cer spunând:
„Ieşi afară din ea, poporul Meu,
ca să nu fii părtaş păcatelor ei
şi să nu primeşti din urgiile ei,
5 pentru că păcatele ei s-au îngrămădit până la cer,
iar Dumnezeu Şi-a amintit de nelegiuirile ei!
6 Daţi-i înapoi după cum a dat ea
şi plătiţi-i înapoi dublu pentru faptele ei;
în paharul în care a amestecat ea,
amestecaţi-i o porţie dublă!
7 Daţi-i tot atâta suferinţă şi jale,
pe cât şi-a dat ea însăşi glorie şi viaţă senzuală!
Pentru că zice în inima ei:
«Şed ca o împărăteasă,
nu sunt văduvă şi nu voi vedea niciodată jalea!»
8 De aceea urgiile vor veni asupra ei într-o singură zi
– moarte, jale şi foamete –
şi va fi arsă în foc,
pentru că Domnul Dumnezeu, Care o judecă, este puternic.
9 Împăraţii pământului, care s-au desfrânat cu ea şi care au dus o viaţă senzuală, o vor plânge şi o vor boci când vor vedea fumul arderii ei. 10 Ei vor sta departe, înfricoşaţi de chinul ei, şi vor spune:
«Vai, vai, cetatea cea mare,
Babilonul, cetatea cea puternică!
Într-un ceas a venit condamnarea ta!»
11 Negustorii pământului o vor plânge şi o vor jeli, pentru că nimeni nu le va mai cumpăra marfa: 12 marfă de aur, argint, pietre preţioase, mărgăritare; in fin, purpură, mătase şi ţesătură stacojie; tot felul de lucruri din lemn de lămâi, tot felul de lucruri din fildeş, tot felul de lucruri din lemn preţios; bronz, fier şi marmură; 13 scorţişoară, condimente, tămâie, parfum, tămâie scumpă, vin şi untdelemn de măsline, făină fină, grâu, animale de povară, oi, cai, care, sclavi şi sufletele[b] oamenilor.
14 Rodul după care tânjea sufletul tău
s-a dus de la tine;
toate lucrurile tale luxoase şi strălucitoare
sunt pierdute pentru tine
şi niciodată nu vor mai fi găsite.
15 Cei ce fac comerţ cu aceste lucruri, care s-au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe, înfricoşaţi de chinul ei, plângând, jelindu-se 16 şi spunând:
«Vai, vai, cetatea cea mare,
îmbrăcată în in fin,
în purpură şi în ţesătură stacojie,
împodobită cu aur,
pietre preţioase şi mărgăritare!
17 O bogăţie atât de mare a fost distrusă într-un singur ceas!»
Orice căpitan de corabie, toţi cei ce călătoresc pe mare, marinarii şi cei care lucrează pe mare vor sta departe 18 şi, văzând fumul arderii ei, vor striga, zicând: «Care cetate a mai fost ca cetatea cea mare?» 19 Îşi vor arunca ţărână pe capete şi vor striga plângând şi jelindu-se:
«Vai, vai, cetatea cea mare,
din prosperitatea căreia
s-au îmbogăţit toţi cei ce aveau corăbii pe mare!
Într-un ceas a fost pustiită!»
20 «Bucuraţi-vă de ea, tu, cerule,
şi voi, sfinţilor, apostolilor şi profeţilor,
pentru că Dumnezeu a rostit judecata împotriva ei, în favoarea voastră!»“
21 Un înger puternic a luat o piatră, ca o piatră mare de moară, şi a aruncat-o în mare, spunând:
„Cu o asemenea violenţă
va fi aruncat Babilonul, marea cetate,
şi niciodată nu va mai fi găsit!
22 Iar sunetul harpiştilor, al muzicienilor,
al flautiştilor şi al trompetiştilor
nu se va mai auzi niciodată în tine!
Nici un meseriaş, de nici o meserie,
nu se va mai găsi vreodată în tine;
sunetul morii
nu se va mai auzi niciodată în tine;
23 lumina lămpii
nu va mai străluci niciodată în tine;
glasul mirelui şi al miresei
nu se vor mai auzi niciodată în tine –
întrucât negustorii tăi erau oamenii de seamă ai pământului,
întrucât prin vrăjitoria ta au fost înşelate toate neamurile
24 şi în tine s-a găsit sângele profeţilor, al sfinţilor
şi al tuturor celor ce au fost ucişi pe pământ!“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.