Revised Common Lectionary (Complementary)
Un cântec despre via Domnului
5 Voi cânta Preaiubitului meu
un cântec despre via Lui:
Iubitul meu avea o vie
pe un deal fertil.
2 A săpat-o, a curăţat-o de pietre
şi a sădit în ea cele mai alese viţe.
I-a zidit un turn de pază
şi i-a săpat un teasc.
Apoi a aşteptat să facă struguri buni,
dar ea a făcut struguri sălbatici[a].
3 «Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda,
judecaţi între Mine şi via Mea.
4 Ce-ar fi trebuit să mai fac viei Mele
şi nu i-am făcut?
De ce a făcut struguri sălbatici
când Eu am aşteptat să facă struguri buni?
5 Acum vă voi spune
ce voi face cu via Mea:
îi voi da la o parte gardul
şi ea va fi nimicită;
îi voi dărâma zidul
şi ea va fi călcată-n picioare.
6 O voi preface într-o pustie;
nu va mai fi curăţată, nici săpată
şi în ea vor creşte spini şi mărăcini.
De asemenea, voi porunci norilor
să nu mai dea ploaie peste ea.»
7 Via Domnului Oştirilor
este Casa lui Israel,
iar bărbaţii din Iuda
sunt grădina desfătării Sale.
El se aştepta la judecată dreaptă,
dar, când colo, iată vărsare de sânge;
se aştepta la dreptate,
dar, când colo, iată strigăt de durere.
7 Dumnezeu al Oştirilor[a], adu-ne înapoi!
Fă să lumineze faţa Ta peste noi
şi vom fi eliberaţi!
8 Ai adus o vie din Egipt,
ai alungat neamuri şi ai plantat-o.
9 I-ai făcut loc,
iar ea a prins rădăcini
şi a umplut ţara.
10 Munţii au fost acoperiţi de umbra viei,
şi cedrii lui Dumnezeu de ramurile ei.
11 Îşi trimitea mlădiţele până la mare[b],
până la râu[c] se întindeau vlăstarele ei.
12 De ce i-ai străpuns gardul
ca să o culeagă astfel toţi cei ce trec pe drum?
13 O râmă mistreţul din pădure
şi o pasc fiarele câmpului.
14 Dumnezeu al Oştirilor[d], întoarce-Te, Te rog!
Priveşte din ceruri şi ia aminte!
Cercetează via aceasta,
15 rădăcina pe care a sădit-o dreapta Ta,
fiul pe care l-ai înălţat pentru Tine!
4 deşi eu aş avea motive să mă laud cu lucrurile pământeşti. Dacă cineva crede că are motive să se încreadă în lucrurile pământeşti, eu şi mai mult: 5 circumcis în a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, evreu din evrei, în ce priveşte Legea – fariseu[a], 6 în ce priveşte râvna – persecutor al bisericii, în ce priveşte dreptatea care se bazează pe Lege – fără vină. 7 Însă toate lucrurile care pentru mine erau un câştig le consider ca o pierdere, de dragul lui Cristos. 8 Mai mult decât atât, le consider pe toate o pierdere faţă de valoarea deosebită a cunoaşterii lui Cristos Isus, Domnul meu, datorită Căruia am suferit pierderea tuturor lucrurilor şi datorită Căruia le consider gunoaie, pentru a-L câştiga pe Cristos 9 şi pentru a fi găsit în El, nu având o dreptate a mea, care vine din Lege, ci una care vine prin credinţa în Cristos: dreptatea care vine de la Dumnezeu prin credinţă. 10 Vreau să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui şi să devin ca El în moartea Lui, 11 pentru ca astfel să ajung, cumva, la învierea din morţi.
Urmărind premiul
12 Nu că deja am şi obţinut sau, mai bine zis, că am şi fost făcut deja desăvârşit, dar urmăresc să apuc premiul pentru care şi eu am fost apucat de Cristos Isus. 13 Fraţilor, eu însumi nu consider că l-am apucat, însă fac un singur lucru: uitând ce este în urmă şi aruncându-mă înainte, 14 urmăresc ţinta, alergând spre premiul chemării de sus al lui Dumnezeu, în Cristos Isus.
Pilda viticultorilor
33 Ascultaţi o altă pildă:
Era un om, proprietar de pământ, care a plantat o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a construit un turn de pază.[a] Apoi a arendat-o unor viticultori şi a plecat într-o călătorie. 34 Când s-a apropiat vremea roadelor, i-a trimis pe sclavii săi la viticultori, ca să-i ia partea cuvenită din roade.
35 Viticultorii însă i-au apucat pe sclavii lui şi pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 A trimis din nou alţi sclavi, mai mulţi decât primii, dar şi cu aceştia au făcut la fel. 37 La urmă l-a trimis la ei pe fiul său, spunându-şi: „Pe fiul meu îl vor respecta!“
38 Dar viticultorii, când l-au văzut pe fiul, şi-au zis între ei: „Acesta este moştenitorul! Haideţi să-l omorâm şi să-i luăm moştenirea!“ 39 Şi l-au apucat, l-au scos afară din vie şi l-au omorât.
40 Aşadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face el acelor viticultori?
41 Ei au răspuns:
– Pe ticăloşii aceia îi va nimici printr-o moarte groaznică, iar via le-o va arenda altor viticultori, care la vremea potrivită îi vor da partea cuvenită din roade.
42 Isus i-a întrebat:
– N-aţi citit niciodată în Scripturi că:
„Piatra pe care au respins-o zidarii
a devenit piatra din capul unghiului.
Domnul a făcut acest lucru
şi este minunat în ochii noştri!“[b]?
43 De aceea vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi-i va fi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite. 44 Cel ce cade peste această piatră va fi sfărâmat în bucăţi, iar pe acela peste care cade ea, îl va zdrobi.[c]
45 Când conducătorii preoţilor şi fariseii au auzit pildele Lui, au înţeles că Isus vorbeşte despre ei. 46 Ei au căutat să-L prindă, dar le-a fost frică de mulţimi, pentru că acestea Îl considerau profet.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.