Bible in 90 Days

³⁸ Apoi el a construit zece bazine de bronz, fiecare putând cuprinde patruzeci de baţi^[a] şi măsurând patru coţi. Fiecare bazin era aşezat pe câte unul dintre cele zece piedestale. ³⁹ A pus cinci dintre piedestale în partea dreaptă şi cinci în partea stângă a Casei, iar „marea“ a aşezat-o în partea dreaptă, în colţul de sud-est al clădirii. ⁴⁰ Hiram a mai făcut şi oalele, lopeţile şi cupele. Şi astfel, Hiram a încheiat toată lucrarea pe care a făcut-o pentru regele Solomon la Casa Domnului: ⁴¹ cei doi stâlpi, cele două cupe ale capitelurilor care se aflau pe vârfurile stâlpilor, cele două seturi de reţele care împodobeau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor, ⁴² cele patru sute de rodii pentru cele două seturi de reţele, cele două şiruri de rodii pentru fiecare reţea în parte, reţele care acopereau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor, ⁴³ cele zece piedestale şi cele zece bazine de pe piedestale, ⁴⁴ „marea“ cu cei doisprezece boi de sub ea, ⁴⁵ oalele, lopeţile şi cupele. Toate aceste obiecte pe care Hiram i le-a făcut regelui Solomon pentru Casa Domnului erau din bronz lustruit. ⁴⁶ Regele le-a turnat într-un pământ argilos din Câmpia Iordanului, undeva între Sucot şi Ţortan. ⁴⁷ Solomon a lăsat toate aceste obiecte necântărite, pentru că erau foarte multe; de aceea greutatea bronzului nu s-a putut cântări.

⁴⁸ De asemenea, Solomon a făcut toate obiectele care erau în Casa Domnului: altarul de aur, masa de aur pentru pâinea prezentării, ⁴⁹ sfeşnicele din aur curat, cinci în partea dreaptă şi cinci în partea stângă, în faţa sanctuarului interior^[b], mugurii, candelele şi cleştii din aur, ⁵⁰ lighenele, mucarniţele, cupele, ceştile şi cădelniţele din aur curat, precum şi balamalele de aur pentru uşile din interiorul Casei (de la intrarea în Locul Preasfânt) şi pentru uşile de la odaia principală a Casei. ⁵¹ După ce a fost terminată toată lucrarea pe care regele Solomon a făcut-o la Casa Domnului, Solomon a adus lucrurile pe care tatăl său, David, le închinase Domnului – şi anume argintul, aurul şi vasele – şi le-a pus în vistieriile Casei Domnului.

Chivotul este aşezat în Casa Domnului

8 Atunci Solomon a convocat la Ierusalim sfatul bătrânilor lui Israel^[c], toate căpeteniile seminţiilor şi conducătorii clanurilor israelite ca să mute Chivotul Legământului cu Domnul din Cetatea lui David, adică din Sion. ² Toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la regele Solomon cu prilejul sărbătorii din luna Etanim^[d], adică luna a şaptea. ³ După ce au venit toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel, preoţii au ridicat Chivotul. ⁴ Preoţii şi leviţii au mutat Chivotul Domnului, Cortul Întâlnirii şi toate obiectele sfinte care erau în cort. ⁵ Regele Solomon şi toată adunarea lui Israel, care se adunase înaintea lui, au stat împreună înaintea Chivotului şi au jertfit atât de multe oi şi vite, încât n-au putut fi numărate sau socotite. ⁶ Preoţii au adus Chivotul Legământului cu Domnul la locul lui, în sanctuarul interior^[e] al Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor. ⁷ Heruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel încât heruvimii acopereau atât Chivotul, cât şi drugii acestuia. ⁸ Drugilor li se dăduse o asemenea lungime, încât să li se vadă capetele din Locul Sfânt care era în faţa sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei sunt acolo şi astăzi. ⁹ În Chivot nu se mai aflau decât cele două table de piatră puse de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu israeliţii, după ce aceştia au ieşit din ţara Egiptului. ¹⁰ Când preoţii au ieşit din Locul Sfânt, norul a acoperit Casa Domnului. ¹¹ Preoţii n-au putut rămâne să-şi îndeplinească slujba din cauza norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.

¹² Atunci Solomon a zis: „Domnul a spus că va locui în negură. ¹³ Eu am zidit o Casă măreaţă pentru Tine, un loc unde vei locui pe vecie!“ ¹⁴ Apoi regele s-a întors cu faţa spre întreaga adunare a lui Israel şi a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare. ¹⁵ El a zis:

Rugăciunea lui Solomon

²² După aceea, Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului şi, stând în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi-a întins mâinile spre cer ²³ şi a zis:

⁵⁴ Când Solomon a terminat de spus toată această rugăciune şi cerere Domnului, s-a ridicat dinaintea altarului Domnului, unde stătuse îngenuncheat, cu mâinile ridicate spre cer ⁵⁵ şi, stând în picioare, a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel cu voce tare, zicând:

Inaugurarea Casei Domnului

⁶² Apoi, regele împreună cu tot Israelul au adus jertfe înaintea Domnului. ⁶³ Solomon I-a adus Domnului douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi ca jertfă de pace^[g]. Astfel, regele şi tot poporul Israel au sfinţit Casa Domnului. ⁶⁴ În aceeaşi zi, regele a sfinţit mijlocul curţii, locul din faţa Casei Domnului, întrucât acolo a adus arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace, deoarece altarul de bronz dinaintea Domnului era prea mic pentru a cuprinde arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace.

⁶⁵ Solomon a ţinut atunci sărbătoarea împreună cu tot Israelul. O mare mulţime de oameni veniţi de la Lebo-Hamat^[h] şi până dinspre Râul Egiptului^[i] au sărbătorit înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, timp de şapte zile şi apoi alte şapte zile, adică paisprezece zile. ⁶⁶ În ziua a opta^[j] Solomon a trimis poporul acasă. Ei l-au binecuvântat pe rege şi au plecat la corturile lor bucuroşi şi cu inimile mulţumite pentru tot binele făcut de Domnul robului Său David şi poporului Său, Israel.

Vedenia de la Ghivon: Solomon este avertizat

9 După ce Solomon a terminat de zidit Casa Domnului, palatul regelui şi tot ceea ce-şi dorise să facă, ² Domnul i S-a arătat a doua oară, tot aşa cum i Se arătase la Ghivon. ³ Domnul i-a zis:

Alte realizări ale lui Solomon

¹⁰ La sfârşitul celor douăzeci de ani, timp în care Solomon zidise cele două clădiri – Casa Domnului şi palatul regelui – ¹¹ (Hiram, regele Tirului, îi dăduse lui Solomon lemne de cedru şi de chiparos şi aur cât a dorit), regele Solomon i-a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii. ¹² Hiram a ieşit din Tir să vadă cetăţile pe care i le-a dat Solomon, dar nu i-au plăcut. ¹³ Atunci a zis: „Ce fel de cetăţi mi-ai dat, frate?“ Şi le-a numit ţara Cabul^[k], nume pe care îl poartă şi astăzi. ¹⁴ Hiram îi trimisese regelui Solomon o sută douăzeci de talanţi^[l] de aur.

¹⁵ Aşa au stat lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe care i-a folosit regele Solomon pentru a zidi Casa Domnului, palatul său, Milo^[m], zidul Ierusalimului şi cetăţile Haţor, Meghido şi Ghezer. ¹⁶ Faraonul Egiptului se dusese, capturase Ghezerul şi-i dăduse foc. Îi omorâse pe canaaniţii din cetate şi i-o dăduse ca zestre fiicei sale, soţia lui Solomon. ¹⁷ Solomon a rezidit cetăţile Ghezer, Bet-Horonul de Jos, ¹⁸ Baalat şi Tadmor^[n] în pustie, în interiorul ţării, ¹⁹ precum şi toate cetăţile pentru provizii, pe care Solomon le avea, cetăţile pentru care şi cetăţile pentru cavalerie^[o], şi tot ceea ce a dorit Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban şi în toată ţara aflată sub stăpânirea sa. ²⁰ Iar pe toţi cei ce au mai rămas dintre amoriţi, hitiţi, periziţi, hiviţi şi iebusiţi – cei ce nu făceau parte din Israel – ²¹ adică dintre urmaşii acestora, care au rămas în ţară şi pe care israeliţii nu i-au putut nimici^[p] de tot, Solomon i-a folosit la muncă forţată şi aşa au rămas până astăzi. ²² Dar Solomon nu i-a folosit pe israeliţi ca sclavi, căci aceştia îi slujeau ca ostaşi, slujitori, demnitari, ofiţeri şi conducători de care şi de cavalerie. ²³ Căpeteniile puse să supravegheze lucrarea lui Solomon şi poporul care o făcea, erau în număr de cinci sute cincizeci.

²⁴ Fiica lui Faraon s-a suit din Cetatea lui David, la palatul pe care Solomon îl zidise pentru ea. Atunci a zidit el Milo.

²⁵ De trei ori pe an, Solomon aducea arderi de tot şi jertfe de pace^[q] pe altarul pe care-l zidise pentru Domnul şi ardea tămâie înaintea Domnului împreună cu jertfele. Astfel, el a terminat Casa.

²⁶ Regele Solomon a construit şi nişte corăbii la Eţion-Gheber, care se află lângă Elat, în ţara Edomului, pe ţărmul Mării Roşii^[r]. ²⁷ Hiram şi-a trimis slujitorii, marinari care cunoşteau marea, pentru a sluji împreună cu slujitorii lui Solomon. ²⁸ Ei s-au dus la Ofir şi au luat de acolo patru sute douăzeci de talanţi^[s] de aur, pe care i-au adus apoi regelui Solomon.

Regina din Şeba îl vizitează pe Solomon

10 Când regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să-l încerce prin întrebări grele. ² Ea a sosit la Ierusalim însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă. ³ Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi ştiut să i-l clarifice. ⁴ Când regina din Şeba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise, ⁵ mâncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veşmintele acestora, paharnicii lui şi arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului,^[t] i s-a tăiat răsuflarea. ⁶ Apoi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta! ⁷ Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înţelepciune şi bogăţie decât se spune în zvonul pe care l-am auzit. ⁸ Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta! ⁹ Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubeşte pe vecie pe Israel! El te-a pus rege ca să faci judecată şi dreptate.“ ¹⁰ Şi ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi^[u] de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Niciodată n-au mai fost aduse aşa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon. ¹¹ (Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir şi mari cantităţi de lemn de almug^[v] şi pietre preţioase. ¹² Din lemnul de almug regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată n-a mai fost adus lemn de almug şi nici n-a mai fost văzut de atunci.) ¹³ Regele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ceea ce ea şi-a dorit şi a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i-a dăruit din generozitate. După aceea ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi.

Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon

¹⁴ Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi^[w] de aur, ¹⁵ în afară de cel care venea de la negustori şi din negoţul comercianţilor, de la toţi regii Arabiei şi de la guvernatorii ţării. ¹⁶ Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli^[x] de aur, ¹⁷ şi trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine^[y] de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului. ¹⁸ Regele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur pur. ¹⁹ Tronul avea şase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu. ²⁰ Pe cele şase trepte erau aşezaţi, de-o parte şi de alta, doisprezece lei. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat. ²¹ Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur. Nici unul nu era din argint, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon. ²² Căci regele avea pe mare corăbii de Tarşiş^[z] care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni. ²³ Regele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului. ²⁴ Toată lumea căuta să-l vadă pe Solomon, ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în mintea lui. ²⁵ An de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aduceau darul: vase de argint şi de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri.

²⁶ Solomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai^[aa], pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el, la Ierusalim. ²⁷ Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri^[ab]. ²⁸ Caii, pe care Solomon îi avea, erau aduşi din Egipt^[ac] şi din Kue^[ad]; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit. ²⁹ Un car era cumpărat din Egipt cu şase sute de şecheli^[ae] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli^[af]. De asemenea, prin ei erau vânduţi cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.

11 Regele Solomon însă, pe lângă fiica lui Faraon, a iubit multe femei străine: moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hitite. ² Ele erau din neamurile despre care Domnul le poruncise israeliţilor: „Să nu vă căsătoriţi cu ele^[ag], căci cu siguranţă vă vor întoarce inimile înspre zeii lor!“ Dar Solomon s-a alipit de ei, iubindu-i. ³ El avea ca soţii şapte sute de prinţese şi trei sute de ţiitoare; iar soţiile sale i-au pervertit inima. ⁴ Când Solomon a îmbătrânit, soţiile sale i-au întors inima înspre alţi dumnezei, astfel că inima lui nu a mai fost în întregime a Domnului, Dumnezeul său, aşa cum fusese inima tatălui său, David. ⁵ El i-a slujit lui Aştoret^[ah], zeiţa sidonienilor, şi lui Moleh^[ai], urâciunea amoniţilor. ⁶ Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului şi nu L-a urmat întru totul pe Domnul ca tatăl său, David. ⁷ Pe muntele din faţa Ierusalimului, el a zidit o înălţime pentru Chemoş, urâciunea moabiţilor, şi pentru Moleh, urâciunea amoniţilor. ⁸ Aşa a făcut pentru toate soţiile sale străine care ardeau tămâie şi aduceau jertfe zeilor lor.

⁹ Domnul s-a mâniat pe Solomon pentru că-şi îndepărtase inima de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care i Se arătase de două ori. ¹⁰ El îi poruncise să nu slujească altor dumnezei; dar el nu a ascultat de porunca Domnului. ¹¹ Şi Domnul i-a spus lui Solomon: „Pentru că ai făcut acest lucru şi nu ai păzit legământul Meu şi legile Mele, pe care ţi le-am dat, voi smulge regatul de la tine şi îl voi da slujitorului tău. ¹² Însă nu voi face acest lucru în timpul vieţii tale, datorită tatălui tău, David, ci îl voi smulge din mâna fiului tău. ¹³ Totuşi, nu voi smulge întregul regat de la el, ci îi voi lăsa fiului tău o seminţie, datorită robului Meu David şi datorită Ierusalimului pe care l-am ales.“

Ultimii ani ai domniei lui Solomon: duşmanii lui Solomon

¹⁴ Apoi Domnul a ridicat un duşman împotriva lui Solomon, pe edomitul Hadad, din neamul regal al Edomului. ¹⁵ Pe vremea când David se lupta cu Edomul, Ioab, conducătorul oştirii, mergând să-i îngroape pe cei morţi, i-a omorât pe toţi bărbaţii din Edom. ¹⁶ Ioab şi tot Israelul rămăseseră acolo timp de şase luni, până i-au omorât pe toţi bărbaţii din Edom, ¹⁷ însă Hadad fugise în Egipt împreună cu câţiva edomiţi dintre slujitorii tatălui său; pe atunci el era doar un copil. ¹⁸ Ei plecaseră din Midian şi se duseseră în Paran; din Paran au luat cu ei nişte bărbaţi şi s-au dus în Egipt, la Faraon, monarhul Egiptului, care i-a dat lui Hadad o casă şi nişte pământ şi s-a îngrijit de hrana lui. ¹⁹ Hadad a găsit o aşa mare bunăvoinţă înaintea lui Faraon, încât acesta i-a dat-o de soţie pe sora soţiei sale, regina Tahpenes. ²⁰ Sora reginei Tahpenes i-a născut un fiu cu numele Ghenubat, pe care Tahpenes l-a crescut la curtea lui Faraon. Ghenubat a locuit împreună cu fiii lui Faraon în palatul acestuia.

²¹ În timp ce era în Egipt, Hadad a aflat că David s-a culcat alături de părinţii săi şi că şi Ioab, conducătorul oştirii, era mort. Atunci Hadad i-a zis lui Faraon:

– Dă-mi voie să mă întorc în ţara mea!

²² – Ce-ţi lipseşte la mine de vrei să te întorci în ţara ta? l-a întrebat Faraon.

– Nimic, a răspuns el, dar lasă-mă să plec!

²³ Dumnezeu a ridicat un alt duşman împotriva lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său, Hadad-Ezer, regele din Ţoba. ²⁴ El a adunat în jurul său nişte bărbaţi şi a devenit căpetenia unei bande de prădători, atunci când David i-a omorât pe cei din Ţoba. Ei s-au dus la Damasc, s-au stabilit şi au domnit^[aj] acolo. ²⁵ Rezon a fost un duşman al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, adăugând la răul pe care Hadad i l-a făcut lui Solomon. El domnea peste Aram şi l-a urât pe Israel.

²⁶ Apoi, slujitorul lui Solomon, Ieroboam, fiul lui Nebat, un efraimit din Ţereda, a cărui mamă era Ţerua, a ridicat mâna împotriva regelui. ²⁷ Iată cu ce prilej a ridicat el mâna împotriva regelui: Solomon zidea Milo^[ak] şi astupa spărturile cetăţii tatălui său, David. ²⁸ Ieroboam era un om viteaz, iar când Solomon a văzut cum îşi îndeplineşte acest tânăr slujba, i-a încredinţat supravegherea tuturor oamenilor de corvoadă din Casa lui Iosif. ²⁹ Pe atunci, Ieroboam a ieşit din Ierusalim şi s-a întâlnit pe drum cu profetul Ahia din Şilo, care era îmbrăcat cu o manta nouă. Cei doi erau singuri pe câmp. ³⁰ Atunci profetul Ahia a luat mantaua de pe el, a rupt-o în douăsprezece bucăţi ³¹ şi i-a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi, căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Voi rupe regatul din mâinile lui Solomon şi-ţi voi da ţie zece seminţii. ³² Dar lui îi va rămâne o seminţie datorită robului Meu David şi datorită cetăţii Ierusalim, pe care am ales-o dintre toate seminţiile lui Israel. ³³ Voi face aceasta pentru că M-a^[al] părăsit, pentru că s-a închinat la Aştoret, zeiţa sidonienilor, lui Chemoş, zeul moabiţilor, şi lui Moleh, zeul amoniţilor, şi pentru că nu a umblat în căile Mele, ca să facă ceea ce este drept înaintea Mea şi să păzească legile şi hotărârile Mele, ca David, tatăl lui. ³⁴ Însă nu voi lua întregul regat din mâinile lui Solomon, căci l-am pus domnitor pentru toate zilele vieţii lui, datorită robului Meu David, pe care l-am ales şi care a păzit poruncile şi legile Mele. ³⁵ Voi lua regatul din mâinile fiului său şi-ţi voi da ţie zece seminţii. ³⁶ Însă îi voi da o seminţie fiului său, pentru ca robul Meu David să aibă întotdeauna o lumină înaintea Mea, la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o pentru a-Mi pune Numele acolo. ³⁷ Iar pe tine te voi lua şi vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul! Vei fi rege peste Israel! ³⁸ Dacă vei asculta de tot ceea ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele şi vei face ceea ce este drept înaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut robul Meu David, atunci voi fi cu tine, îţi voi zidi o Casă statornică, ca aceea pe care i-am zidit-o lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel. ³⁹ Îi voi smeri prin aceasta pe urmaşii lui David, dar nu pentru totdeauna.»“

⁴⁰ Solomon a încercat să-l omoare pe Ieroboam, dar acesta a fugit în Egipt, la monarhul Şişak şi a rămas acolo până când Solomon a murit.

⁴¹ Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea sa, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor lui Solomon“? ⁴² Solomon a domnit timp de patruzeci de ani la Ierusalim, peste tot Israelul. ⁴³ Apoi Solomon s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Şi în locul lui a domnit fiul său Roboam.

Împrejurările divizării regatului lui Solomon

12 Roboam s-a dus la Şehem, pentru că tot Israelul venise la Şehem să-l facă rege. ² Când Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit lucrul acesta, el se afla în Egipt, acolo unde fugise de regele Solomon. Ieroboam s-a întors din Egipt^[am]. ³ Au trimis să-l cheme, iar Ieroboam şi întreaga adunare a lui Israel au venit şi i-au vorbit lui Roboam astfel:

⁴ – Tatăl tău a îngreunat jugul nostru. Acum, despovărează-ne de slujba aspră a tatălui tău şi de jugul cel greu pe care l-a pus peste noi şi-ţi vom sluji!

⁵ – Duceţi-vă şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile, le-a răspuns el.

Şi poporul a plecat. ⁶ Regele Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care i-au slujit tatălui său, Solomon, în timpul vieţii acestuia, întrebându-i:

– Ce mă sfătuiţi să răspund acestui popor?

⁷ – Dacă, astăzi, vei fi un slujitor pentru cei din poporul acesta, i-au răspuns ei, dacă le vei sluji şi dacă le vei răspunde prin cuvinte plăcute, ei vor fi slujitorii tăi toată viaţa lor.

⁸ Însă Roboam nu a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii, ci a cerut şi sfatul tinerilor cu care a copilărit şi care-i slujeau. ⁹ El i-a întrebat:

– Ce mă sfătuiţi? Cum să răspund acestui popor care mi-a cerut să-l despovărez de jugul pe care tatăl meu l-a pus peste el?

¹⁰ Tinerii care copilăriseră împreună cu el i-au răspuns:

– Acestui popor care ţi-a zis că tatăl tău i-a îngreunat jugul şi că tu trebuie să-l iei de peste el, să-i spui astfel: „Degetul meu cel mic este mai gros decât şoldurile tatălui meu. ¹¹ Tatăl meu a pus un jug greu peste voi, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace^[an].“

¹² Ieroboam, însoţit de tot poporul, a venit la Roboam a treia zi, după cum le poruncise regele când le zisese: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!“ ¹³ Regele i-a răspuns aspru poporului. El nu a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii ¹⁴ şi le-a vorbit potrivit sfatului tinerilor:

– Tatăl meu v-a îngreunat jugul, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace.

¹⁵ Astfel regele nu a ascultat plângerea poporului, fiindcă această întorsătură a lucrurilor venea de la Domnul, pentru ca Domnul să-Şi împlinească cuvântul pe care îl rostise cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat, prin Ahia din Şilo. ¹⁶ Când toţi cei din Israel au văzut că regele a refuzat să-i asculte, i-au răspuns astfel:

Şi poporul Israel a plecat acasă. ¹⁷ Roboam însă a continuat să domnească peste israeliţii care locuiau în cetăţile lui Iuda. ¹⁸ Regele Roboam l-a trimis la ei pe Adoniram^[ao], cel care era mai mare peste oamenii de corvoadă, dar toţi israeliţii l-au omorât împroşcându-l cu pietre. Atunci regele Roboam s-a grăbit să se suie în car ca să fugă la Ierusalim. ¹⁹ Aşa s-a răzvrătit Israel împotriva Casei lui David şi aşa au şi rămas până astăzi. ²⁰ Întregul Israel, auzind că Ieroboam se întorsese, au trimis să-l cheme la adunare şi l-au numit rege peste tot Israelul. Nici unul nu s-a dus după Casa lui David, în afară de seminţia lui Iuda. ²¹ Când Roboam a ajuns la Ierusalim, a adunat toată Casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin – o sută optzeci de mii de bărbaţi aleşi şi gata de luptă – ca să lupte împotriva Casei lui Israel şi să aducă din nou regatul sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon. ²² Dar Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicându-i astfel: ²³ „Spune-le lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin, precum şi celor rămaşi din popor ²⁴ că aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă ridicaţi la luptă împotriva fraţilor voştri, israeliţii! Întoarceţi-vă fiecare acasă, căci de la Mine a venit lucrul acesta.»“ Ei au ascultat Cuvântul Domnului şi s-au întors acasă, potrivit poruncii Domnului.

Ieroboam instituie cultul viţelului în Israel

²⁵ Ieroboam a zidit cetatea Şehem în regiunea muntoasă a lui Efraim şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo şi a zidit cetatea Peniel^[ap]. ²⁶ El s-a gândit: „S-ar putea ca acum regatul să se întoarcă la Casa lui David. ²⁷ Dacă acest popor se va duce la Casa Domnului, în Ierusalim, ca să aducă jertfe, inima acestui popor va trece de partea stăpânului lor, Roboam, regele lui Iuda; pe mine mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda.“ ²⁸ După ce s-a sfătuit, regele a făcut doi viţei de aur şi a zis poporului: „Este prea mult pentru voi să mergeţi până la Ierusalim. Israele, iată zeii tăi care te-au scos din ţara Egiptului!“ ²⁹ L-a pus pe unul la Betel, iar pe celălalt la Dan. ³⁰ Şi acest lucru a devenit un prilej de păcătuire; poporul mergea până la Dan să se închine înaintea unuia dintre viţei. ³¹ Ieroboam a construit sanctuare^[aq] pe înălţimi şi a numit preoţi din tot poporul, deşi nu făceau parte dintre leviţi. ³² Ieroboam a rânduit o sărbătoare în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, ca aceea din Iuda, şi aducea jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel: a adus jertfe viţeilor pe care-i făcuse şi a numit preoţi pentru înălţimile pe care le zidise. ³³ În ziua a cincisprezecea a lunii a opta, pe care o alesese singur, el a adus jertfe pe altarul pe care-l construise la Betel. Astfel, el a rânduit o sărbătoare pentru israeliţi şi se ducea la altar ca să ardă tămâie.

Omul lui Dumnezeu din Iuda

13 Atunci, un om al lui Dumnezeu a venit din Iuda la Betel, după Cuvântul Domnului, în timp ce Ieroboam stătea lângă altar, arzând tămâie. ² El a strigat împotriva altarului, potrivit Cuvântului Domnului şi a zis: „Altarule, altarule! Aşa vorbeşte Domnul: «Iată că se va naşte un fiu Casei lui David, al cărui nume va fi Iosia. El îi va înjunghia pe tine pe preoţii înălţimilor care aduc jertfe aici şi oseminte omeneşti se vor arde pe tine!»“ ³ El a dat un semn în aceeaşi zi, spunând: „Acesta este semnul pe care Domnul l-a dat: altarul se va despica, iar cenuşa din el se va împrăştia.“

⁴ Când a auzit cuvântul pe care omul lui Dumnezeu îl vestise împotriva altarului din Betel, regele Ieroboam şi-a întins mâna de deasupra altarului spre el şi a poruncit: „Prindeţi-l!“ Dar mâna pe care o întinsese spre omul lui Dumnezeu s-a uscat, astfel că nu şi-a mai putut-o trage înapoi. ⁵ Altarul s-a despicat, iar cenuşa din el s-a împrăştiat, potrivit semnului pe care omul lui Dumnezeu îl dăduse prin Cuvântul Domnului. ⁶ Atunci regele l-a rugat pe omul lui Dumnezeu: „Mijloceşte la Domnul, Dumnezeul tău, şi roagă-te pentru mine ca să-mi pot trage mâna înapoi!“ Omul lui Dumnezeu a mijlocit la Domnul, iar mâna regelui s-a refăcut şi a devenit ca mai înainte.

⁷ Regele i-a zis omului lui Dumnezeu:

– Vino cu mine acasă, înviorează-te şi îţi voi da un dar!

⁸ – Chiar dacă mi-ai da jumătate din averile tale, i-a răspuns omul lui Dumnezeu, nu voi veni cu tine, nu voi mânca pâine, nici nu voi bea apă în acest loc, ⁹ pentru că mi s-a poruncit prin Cuvântul Domnului: „Să nu mănânci pâine, să nu bei apă şi să nu te întorci pe acelaşi drum pe care te vei duce!“

¹⁰ Astfel, el a plecat pe un alt drum şi nu s-a întors pe acelaşi drum pe care venise la Betel.

¹¹ În Betel locuia un profet bătrân. Fiii săi au venit şi i-au istorisit tatălui lor tot ceea ce făcuse omul lui Dumnezeu în Betel în acea zi, precum şi cuvintele pe care i le spusese regelui. ¹² Atunci tatăl lor i-a întrebat: „Pe ce drum a plecat?“ Fiii săi văzuseră pe ce drum plecase omul lui Dumnezeu, care venise din Iuda. ¹³ Apoi el le-a zis fiilor săi: „Înşeuaţi-mi măgarul!“ După ce i-au înşeuat măgarul, a încălecat pe el ¹⁴ şi s-a dus după omul lui Dumnezeu. L-a găsit şezând sub un stejar şi l-a întrebat:

– Tu eşti omul lui Dumnezeu care a venit din Iuda?

– Eu sunt, a răspuns el.

¹⁵ – Vino acasă cu mine şi mănâncă ceva, i-a zis el.

¹⁶ – Nu pot să mă întorc şi să merg cu tine, nici să mănânc pâine, nici să beau apă în acest loc, i-a răspuns omul lui Dumnezeu, ¹⁷ pentru că mi s-a spus prin Cuvântul Domnului: „Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă acolo şi să nu te întorci pe acelaşi drum pe care te vei duce!“

¹⁸ El i-a zis:

– Şi eu sunt profet ca tine. Şi un înger mi-a vorbit prin Cuvântul Domnului, spunând: „Adu-l înapoi acasă cu tine ca să mănânce pâine şi să bea apă!“

Îl minţea. ¹⁹ Atunci omul lui Dumnezeu s-a întors cu el, a mâncat pâine şi a băut apă în casa lui. ²⁰ În timp ce stăteau la masă, cuvântul Domnului a venit la profetul care-l adusese înapoi ²¹ şi el a strigat împotriva omului lui Dumnezeu care venise din Iuda: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentru că nu L-ai ascultat pe Domnul şi nu ai păzit porunca pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-a dat-o, ²² ci te-ai întors şi ai mâncat pâine şi ai băut apă în locul despre care îţi poruncise să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă, trupul tău nu va fi înmormântat în mormântul părinţilor tăi.»“

²³ După ce omul lui Dumnezeu a terminat de mâncat şi de băut, profetul care-l adusese înapoi i-a înşeuat măgarul. ²⁴ El a plecat şi a întâlnit pe drum un leu care l-a omorât. Trupul lui a fost aruncat pe drum. Atât măgarul, cât şi leul stăteau lângă trup. ²⁵ Nişte bărbaţi care treceau pe acolo au văzut trupul întins pe drum şi leul stând lângă el şi au venit să spună acest lucru în cetatea în care locuia profetul cel bătrân. ²⁶ Când profetul care-l întorsese din drumul lui a auzit acest lucru, a zis: „Acesta este omul lui Dumnezeu care n-a ascultat de Cuvântul Domnului. Domnul l-a dat în ghearele leului care l-a sfâşiat şi l-a omorât, potrivit cuvântului pe care îl spusese Domnul.“ ²⁷ Apoi le-a zis fiilor săi: „Înşeuaţi-mi măgarul!“ Şi ei l-au înşeuat. ²⁸ El a plecat şi a găsit trupul întins pe drum, iar măgarul şi leul stând lângă el. Leul nu mâncase trupul, nici nu sfâşiase măgarul. ²⁹ Atunci profetul a ridicat trupul omului lui Dumnezeu, l-a pus pe măgar şi s-a întors în cetate să-l jelească şi să-l înmormânteze. ³⁰ I-a aşezat trupul în propriul său mormânt şi l-a jelit zicând: „Vai, frate!“ ³¹ După ce l-a înmormântat, profetul le-a spus fiilor săi: „Când voi muri, îngropaţi-mă în mormântul în care este îngropat omul lui Dumnezeu; aşezaţi-mi oasele lângă oasele lui, ³² deoarece cuvântul pe care el l-a rostit, potrivit poruncii Domnului, împotriva altarului care se află în Betel şi împotriva tuturor sanctuarelor de pe înălţimile care se găsesc în cetăţile Samariei, se va împlini.“

³³ Ieroboam nu s-a întors de la calea lui cea rea nici după acest eveniment, ci a numit preoţi pentru înălţimi, luaţi din tot poporul. Cei doritori erau învestiţi de el ca preoţi pentru înălţimi. ³⁴ Acesta a fost păcatul familiei lui Ieroboam, care a dus la ştergerea şi nimicirea ei de pe faţa pământului.

Ahia profeţeşte împotriva familiei lui Ieroboam

14 În vremea aceea, Abia, fiul lui Ieroboam, s-a îmbolnăvit. ² Ieroboam i-a zis soţiei sale: „Te rog scoală-te, deghizează-te ca să nu fii recunoscută că eşti soţia lui Ieroboam şi du-te la Şilo. Acolo este profetul Ahia, cel care mi-a spus că eu voi fi rege peste acest popor. ³ Ia cu tine zece pâini, nişte plăcinte şi un vas cu miere şi du-te la el; el îţi va spune ce se va întâmpla cu copilul.“ ⁴ Soţia lui Ieroboam a făcut ce i s-a spus: s-a sculat şi s-a dus la Ahia acasă, în Şilo. Ahia nu putea să vadă pentru că vederea îi slăbise din cauza bătrâneţii, ⁵ dar Domnul îi spusese: „Soţia lui Ieroboam va veni să te întrebe despre fiul ei, căci este bolnav. Să-i vorbeşti aşa şi aşa. Când va ajunge, se va da drept altcineva.“ ⁶ Când Ahia a auzit zgomotul paşilor ei, în clipa în care intra pe uşă, i-a zis: „Intră, soţia lui Ieroboam! De ce pretinzi că eşti altcineva? Am un mesaj aspru pentru tine. ⁷ Du-te şi spune-i lui Ieroboam ce a zis Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Te-am ridicat din mijlocul poporului şi te-am numit conducător peste poporul Meu, Israel. ⁸ Am rupt regatul de la Casa lui David şi ţi l-am dat ţie, dar tu nu ai fost ca robul Meu David, care a păzit poruncile Mele şi care M-a urmat din toată inima, făcând doar ce este drept înaintea Mea. ⁹ Tu ai făcut mai mult rău decât toţi cei care au fost înainte de tine. Te-ai dus şi ţi-ai făcut alţi dumnezei şi idoli turnaţi ca să Mă mânii, iar pe Mine M-ai aruncat înapoia ta. ¹⁰ De aceea voi aduce nenorocirea peste familia lui Ieroboam; voi nimici orice bărbat din Israel care-i aparţine lui Ieroboam, fie sclav, fie liber şi voi arde familia lui Ieroboam aşa cum arde cineva bălegarul, până va pieri. ¹¹ Câinii îi vor mânca pe cei din familia lui Ieroboam care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor mânca pe cei care vor muri pe câmp.» Căci Domnul a vorbit. ¹² Cât despre tine, ridică-te şi du-te acasă. Când îţi vor păşi picioarele în cetate, copilul va muri. ¹³ Tot Israelul îl va jeli şi-l va înmormânta. El este singurul dintre cei care-i aparţin lui Ieroboam şi care va fi înmormântat, pentru că el este singurul din familia lui Ieroboam în care s-a găsit ceva bun pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel. ¹⁴ Domnul Îşi va ridica un rege peste Israel, care va stârpi familia lui Ieroboam. Astăzi este acea zi! Chiar acum!^{[ar] 15} Domnul îl va lovi pe Israel şi astfel el va fi ca o trestie care se clatină în apă. El îl va dezrădăcina pe Israel din această ţară bună, pe care le-o dăduse strămoşilor lor şi-i va împrăştia dincolo de râu^[as], pentru că şi-au făcut aşere^[at], mâniindu-L pe Domnul. ¹⁶ El îl va părăsi pe Israel din cauza păcatelor pe care Ieroboam le-a săvârşit şi prin care l-a făcut şi pe Israel să păcătuiască.“ ¹⁷ Soţia lui Ieroboam s-a sculat şi s-a întors la Tirţa. Când ea a păşit peste pragul palatului, copilul a murit. ¹⁸ L-au înmormântat şi toţi israeliţii l-au jelit, aşa cum Domnul vorbise prin robul Său, profetul Ahia.

¹⁹ Celelalte fapte ale lui Ieroboam, războaiele pe care le-a purtat şi felul în care a domnit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? ²⁰ Ieroboam a domnit timp de douăzeci şi doi de ani, apoi s-a culcat alături de părinţii săi. Şi în locul lui a domnit fiul său Nadab.

Domnia lui Roboam în Iuda

²¹ Roboam, fiul lui Solomon, domnea în Iuda. El era în vârstă de patruzeci şi unu de ani când a început să domnească şi a domnit timp de şaptesprezece ani în Ierusalim, cetatea pe care Domnul o alesese dintre toate seminţiile lui Israel pentru a-Şi pune Numele Său în ea. Mama lui era amonită şi se numea Naama. ²² Iuda a făcut ce este rău în ochii Domnului. Ei I-au stârnit gelozia prin păcatele pe care le-au săvârşit, mai mult decât o făcuseră strămoşii lor. ²³ De asemenea, ei şi-au zidit înălţimi, stâlpi sacri şi aşere pe orice deal înalt şi sub orice copac verde. ²⁴ Erau în ţară chiar şi bărbaţi care se prostituau^[au]. Ei au săvârşit toate urâciunile popoarelor pe care Domnul le izgonise dinaintea israeliţilor.

²⁵ În al cincilea an de domnie a regelui Roboam, Şişak, monarhul Egiptului, a înaintat împotriva Ierusalimului. ²⁶ El a luat comorile Casei Domnului şi comorile palatului regelui; a luat totul. A luat şi toate scuturile de aur făcute de Solomon. ²⁷ În locul lor, regele Roboam a făcut nişte scuturi de bronz, pe care le-a încredinţat căpeteniilor gărzilor^[av], cei care păzeau intrarea palatului regelui. ²⁸ De fiecare dată când regele mergea la Casa Domnului, căpeteniile gărzilor le purtau înaintea lui, după care le aduceau înapoi în odaia gărzilor.

²⁹ Celelalte fapte ale lui Roboam şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? ³⁰ Între Roboam şi Ieroboam a fost război în tot timpul vieţii lor. ³¹ Roboam s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în Cetatea lui David. Mama lui fusese amonita Naama. Apoi în locul lui a domnit fiul său Abia^[aw].

Domnia lui Abia în Iuda

15 În al optsprezecelea an de domnie a regelui Ieroboam, fiul lui Nebat, peste Iuda a început să domnească Abia. ² El a domnit la Ierusalim timp de trei ani. Mama lui se numea Maaca şi era fiica lui Absalom^[ax]. ³ El a trăit în toate păcatele pe care tatăl său le săvârşise înaintea lui şi inima lui nu I-a fost devotată în întregime Domnului, Dumnezeul său, cum fusese inima strămoşului său David. ⁴ Totuşi Domnul, Dumnezeul său, i-a dat o lumină în Ierusalim de dragul lui David, ridicându-l la tron pe fiul său după el şi consolidând Ierusalimul, ⁵ căci David a făcut ce este drept înaintea Domnului şi toată viaţa lui nu s-a abătut de la nici una dintre poruncile pe care El i le dăduse, în afară de evenimentul cu hititul Urie. ⁶ Cât timp a trăit Roboam^[ay], Ieroboam a fost în război cu el.

⁷ Celelalte fapte ale lui Abia şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? Între Abia şi Ieroboam a fost război. ⁸ Abia s-a culcat alături de părinţii săi şi l-au înmormântat în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Asa.

Domnia lui Asa în Iuda

⁹ În al douăzecilea an al domniei lui Ieroboam, regele lui Israel, Asa a început să domnească peste Iuda. ¹⁰ El a domnit la Ierusalim timp de patruzeci şi unu de ani. Bunica lui se numea Maaca şi era fiica lui Absalom. ¹¹ Asa a făcut ce este drept înaintea Domnului, ca strămoşul său David. ¹² I-a nimicit din ţară pe bărbaţii care se prostituau^[az] şi a îndepărtat toţi idolii pe care părinţii lui îi făcuseră. ¹³ De asemenea, chiar şi pe bunica^[ba] sa, Maaca, nu a mai lăsat-o să fie regină, pentru că făcuse un idol hidos al Aşerei^[bb]. Asa i-a sfărâmat idolul şi l-a ars lângă uedul^[bc] Chidron. ¹⁴ Dar înălţimile nu au fost îndepărtate, deşi inima lui Asa I-a fost devotată în întregime Domnului în tot timpul vieţii lui. ¹⁵ El a adus în Casa Domnului lucrurile pe care el şi tatăl său le închinaseră Domnului: argintul, aurul şi vasele.^[bd]

¹⁶ Între Asa şi Başa, regele lui Israel, a fost război în tot timpul vieţii lor. ¹⁷ Başa, regele lui Israel, a înaintat împotriva lui Iuda. El a început să fortifice Rama, ca să nu dea voie nimănui să iasă sau să intre în teritoriul lui Asa, regele lui Iuda. ¹⁸ Asa a luat tot argintul şi aurul care rămăsese în vistieriile Casei Domnului şi în vistieriile palatului regelui şi l-a dat slujitorilor săi. Apoi, regele Asa i-a trimis pe aceştia la Ben-Hadad, fiul lui Tab-Rimon, fiul lui Hezion, regele Aramului, care locuia în Damasc, zicându-i astfel: ¹⁹ „Să fie un legământ între mine şi tine, aşa cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău. Iată, îţi trimit un dar de argint şi de aur! Du-te deci şi rupe legământul tău cu Başa, regele lui Israel, ca el să se retragă dinaintea mea.“ ²⁰ Ben-Hadad a ascultat de regele Asa şi i-a trimis pe conducătorii oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel. Ei au cucerit cetăţile Iyon, Dan, Abel-Bet-Maaca, tot Chineretul, precum şi toată ţara lui Neftali. ²¹ Când Başa a auzit acest lucru, a încetat să mai fortifice Rama şi s-a retras la Tirţa. ²² Atunci regele Asa i-a chemat pe toţi cei din Iuda – nici unul n-a fost scutit – ca să ia pietrele şi lemnele folosite de Başa la fortificarea Ramei. Regele Asa le-a folosit la fortificarea Ghevei din Beniamin şi a Miţpei.

²³ Celelalte fapte ale lui Asa, toată puterea lui, tot ce a făcut el şi cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? La bătrâneţe el a avut o boală de picioare. ²⁴ Asa s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cetatea strămoşului său David. Apoi în locul lui a domnit fiul său Iehoşafat.

Domnia lui Nadab peste Israel şi complotul lui Başa

²⁵ Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al domniei lui Asa, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doi ani peste Israel. ²⁶ El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a trăit ca tatăl său; a trăit în păcatele prin care acesta îl făcuse şi pe Israel să păcătuiască. ²⁷ Başa, fiul lui Ahia, din seminţia lui Isahar, a uneltit împotriva lui şi l-a ucis la Ghibeton, care aparţine filistenilor, în timp ce Nadab şi tot Israelul asediau Ghibetonul. ²⁸ Başa l-a ucis în al treilea an al domniei lui Asa, regele lui Iuda, şi a domnit el în locul lui. ²⁹ Când a devenit rege, Başa a omorât toată familia lui Ieroboam; n-a lăsat pe nimeni în viaţă dintre cei ai lui Ieroboam, ci i-a omorât pe toţi, potrivit cuvântului profeţit de Domnul prin robul Său Ahia din Şilo, ³⁰ din cauza păcatelor pe care Ieroboam le făcuse şi prin care îl făcuse şi pe Israel să păcătuiască mâniindu-L astfel pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. ³¹ Celelalte fapte ale lui Nadab şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? ³² Între Asa şi Başa, regele lui Israel, a fost război în tot timpul vieţii lor.

Domnia lui Başa peste Israel

³³ În al treilea an al domniei lui Asa, regele lui Iuda, Başa, fiul lui Ahia, a început să domnească peste tot Israelul, la Tirţa, şi a domnit timp de douăzeci şi patru de ani. ³⁴ El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a umblat în căile lui Ieroboam, comițând păcatele prin care acesta îl făcuse şi pe Israel să păcătuiască.

16 Atunci Cuvântul Domnului a vorbit împotriva lui Başa prin Iehu, fiul lui Hanani: ² „Te-am ridicat din pulbere şi te-am numit conducător peste poporul Meu, Israel, dar tu ai umblat în căile lui Ieroboam şi l-ai făcut pe poporul Meu, Israel, să păcătuiască mâniindu-Mă prin păcatele lor. ³ De aceea îl voi nimici pe Başa împreună cu familia lui şi voi face familiei lui cum am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat. ⁴ Câinii îi vor mânca pe cei din familia lui Başa care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor mânca pe cei care vor muri pe câmp.“

⁵ Celelalte fapte ale lui Başa, ce a făcut el şi puterea lui nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? ⁶ Başa s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat la Tirţa, iar fiul său Ela a domnit în locul lui. ⁷ Cuvântul Domnului vorbise împotriva lui Başa şi împotriva familiei lui prin profetul Iehu, fiul lui Hanani, atât din cauza tuturor relelor pe care acesta le făcuse înaintea Domnului, mâniindu-L prin faptele lui şi devenind asemenea familiei lui Ieroboam, cât şi din cauză că el nimicise familia lui Ieroboam.

Domnia lui Ela peste Israel şi complotul lui Zimri

⁸ În al douăzeci şi şaselea an al domniei lui Asa, regele lui Iuda, Ela, fiul lui Başa, a început să domnească peste Israel. El a domnit la Tirţa timp de doi ani. ⁹ Slujitorul său Zimri, conducător peste jumătate dintre carele sale, a uneltit împotriva lui. Ela era la Tirţa, îmbătându-se în casa lui Arţa, cel care răspundea de palatul din Tirţa. ¹⁰ Zimri a intrat şi l-a ucis în al douăzeci şi şaptelea an al domniei lui Asa, regele lui Iuda. Apoi a început să domnească în locul lui.

¹¹ De îndată ce a devenit rege şi s-a aşezat pe tronul său, el a ucis toată familia lui Başa; n-a lăsat în viaţă nici un bărbat, nici dintre rudele sale, nici dintre prietenii săi. ¹² Astfel, Zimri a nimicit toată familia lui Başa, potrivit cuvântului rostit de Domnul împotriva lui Başa prin profetul Iehu, ¹³ din cauza tuturor păcatelor pe care le-au săvârşit Başa şi fiul său Ela şi prin care l-au făcut şi pe Israel să păcătuiască mâniindu-L pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, prin idolii lor de nimic.

¹⁴ Celelalte fapte ale lui Ela şi ce a făcut el nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

Domnia lui Zimri peste Israel şi complotul lui Omri

¹⁵ În al douăzeci şi şaptelea an al domniei lui Asa, regele lui Iuda, Zimri a domnit la Tirţa vreme de şapte zile, în timp ce poporul asedia Ghibetonul care aparţinea filistenilor. ¹⁶ Poporul care era în tabără a aflat că Zimri a uneltit împotriva regelui şi că l-a ucis. Şi în ziua aceea, chiar acolo în tabără, toţi israeliţii l-au numit rege peste Israel pe Omri, conducătorul oştirii. ¹⁷ Apoi Omri împreună cu toţi israeliţii care erau cu el s-au retras de la Ghibeton şi au asediat Tirţa. ¹⁸ Când Zimri a văzut că cetatea a fost capturată, a intrat în fortăreaţa palatului regelui şi a dat foc palatului peste el. Astfel, el a murit ¹⁹ din cauza păcatelor pe care le-a săvârşit, făcând ce este rău înaintea Domnului, umblând în căile lui Ieroboam şi trăind în păcatele pe care acesta le săvârşise şi prin care îl făcuse şi pe Israel să păcătuiască.

²⁰ Celelalte fapte ale lui Zimri şi uneltirea pe care a făcut-o, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?