Old/New Testament
1 Viziunea lui Obadia.
Aşa vorbeşte Stăpânul Domn despre Edom:
Judecată împotriva Edomului
(Noi am auzit un mesaj de la Domnul.
Un mesager a fost trimis printre neamuri ca să zică:
„Ridicaţi-vă! Să pornim la luptă împotriva lui!“)
2 „Iată, te voi face mic între neamuri!
Vei fi foarte dispreţuit!
3 Aroganţa inimii tale te-a înşelat,
pe tine care locuieşti în crăpăturile stâncii[a],
care ai locuinţa pe înălţimi,
pe tine care zici în inima ta:
«Cine mă va doborî la pământ?»
4 Chiar dacă te-ai înălţa precum vulturul
şi ţi-ai aşeza cuibul între stele,
şi de acolo te voi doborî! zice Domnul.
5 Dacă ar intra la tine nişte hoţi,
nişte prădători, în timpul nopţii,
(o, cum vei fi de distrus!),
n-ar fura ei doar cât ar avea nevoie?
Dacă ar veni nişte culegători de struguri la tine,
n-ar lăsa ei câţiva ciorchini neculeşi?
6 O, cât de răvăşit va fi Esau
şi cât de răscolite vor fi comorile lui ascunse!
7 Toţi cei cu care ai făcut legământ te vor izgoni până la hotar,
iar prietenii tăi de încredere te vor înşela şi te vor birui.
Cei ce mănâncă din pâinea ta îţi vor întinde o cursă[b]
de care nu-ţi vei da seama.[c]
8 În ziua aceea, zice Domnul,
oare nu-i voi distruge Eu pe înţelepţii Edomului
şi priceperea din muntele lui Esau?
9 Vitejii tăi, Temane[d], vor fi îngroziţi,
astfel că toţi cei din muntele lui Esau
vor fi ucişi în măcel.
Motivul condamnării Edomului
10 Din cauza violenţei faţă de fratele tău Iacov
vei fi acoperit de ruşine,
vei fi distrus pentru totdeauna.
11 În ziua în care ai stat deoparte,
în ziua în care străinii îi luau averea,
atunci când necunoscuţii intrau pe porţile lui
şi trăgeau la sorţi pentru Ierusalim,
ai fost şi tu ca unul dintre ei!
12 N-ar fi trebuit să priveşti mulţumit la fratele tău
în ziua nenorocirii lui,
nici să te bucuri de urmaşii lui Iuda
în ziua nimicirii lor
şi nici să te lauzi
în ziua strâmtorării lor!
13 N-ar fi trebuit să intri pe porţile poporului Meu
în ziua nenorocirii lui,
nici să priveşti mulţumit la necazul acestuia
în ziua nenorocirii sale
şi nici să pui mâna pe averea sa
în ziua nenorocirii lui!
14 N-ar fi trebuit să stai la răspântii
pentru a-i ucide pe fugarii lui,
nici să-i predai supravieţuitorii
în ziua strâmtorării lui!
Domnul va judeca toate neamurile
15 Căci ziua Domnului este aproape
pentru toate neamurile!
Cum ai făcut, aşa ţi se va face,
şi faptele tale se vor întoarce asupra capului tău!
16 După cum voi aţi băut cupa mâniei[e] pe muntele Meu cel sfânt,
tot aşa o vor bea necurmat toate neamurile.
Vor bea, vor înghiţi
şi vor fi ca şi când n-ar fi existat vreodată.
Israel restaurat
17 Dar pe muntele Sion va fi izbăvirea!
El va fi sfânt,
iar cei din Casa lui Iacov
îşi vor lua iarăşi în stăpânire proprietăţile[f]!
18 Casa lui Iacov va fi un foc,
iar Casa lui Iosif – o flacără.
Casa lui Esau va fi o mirişte
pe care o vor aprinde şi o vor mistui,
şi nu va mai rămâne nici un supravieţuitor
al Casei lui Esau,
căci Domnul a vorbit!
19 Cei din Neghev[g] vor lua în stăpânire
muntele lui Esau,
iar cei din zona deluroasă[h] vor lua în stăpânire
ţara filistenilor!
Ei vor lua stăpânire ţinutul lui Efraim şi ţinutul Samariei,
iar Beniamin va lua în stăpânire Ghiladul!
20 Oastea[i] aceasta de exilaţi israeliţi care sunt în Canaan
vor lua în stăpânire ţara până la Sarepta,[j]
iar exilaţii Ierusalimului, care sunt în Sefarad,
vor lua în stăpânire cetăţile din Neghev!
21 Izbăvitorii[k] se vor sui pe muntele Sion
ca să judece muntele lui Esau.
Şi Împărăţia va fi a Domnului!“
9 Al cincilea înger a sunat din trâmbiţă. Şi am văzut o stea[a] care a căzut din cer pe pământ; i-a fost dată cheia pasajului[b] spre Adânc[c]. 2 A deschis pasajul spre Adânc, şi din pasaj a ieşit fum, ca fumul dintr-un cuptor mare. Soarele şi văzduhul s-au întunecat din cauza fumului din pasaj. 3 Din fum au ieşit pe pământ lăcuste, cărora le-a fost dată o putere ca puterea pe care o au scorpionii pământului. 4 Li s-a spus să nu facă rău nici ierbii de pe pământ, nici vreunei plante verzi şi nici vreunui copac, ci doar oamenilor care nu au pe frunţile lor sigiliul lui Dumnezeu. 5 Nu li s-a dat voie să-i omoare, ci doar să-i chinuiască timp de cinci luni[d]. Chinul pe care-l provocau era precum chinul provocat de un scorpion când înţeapă un om. 6 În zilele acelea oamenii vor căuta moartea, dar nu o vor găsi. Vor dori să moară, dar moartea va fugi de ei.
7 Înfăţişarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiţi pentru război, iar pe capete aveau ceva ca nişte coroane care păreau de aur. Feţele lor erau ca nişte feţe de oameni; 8 aveau părul ca părul de femeie şi dinţii ca de leu, 9 aveau platoşe ca nişte platoşe de fier, iar zgomotul făcut de aripile lor era ca zgomotul multor care trase de cai care aleargă în război. 10 Aveau cozi, ca scorpionii, şi ace, şi în cozile lor le stătea puterea de a face rău oamenilor timp de cinci luni. 11 Îl aveau ca împărat pe îngerul Adâncului. În ebraică, numele lui este „Abadon“, iar în greacă are numele de „Apolion“[e].
12 Primul „vai“ s-a dus. Iată că mai vin încă două „vaiuri“.
13 Al şaselea înger a sunat din trâmbiţă. Şi am auzit un glas venind dintre (cele patru)[f] coarne ale altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu, 14 spunându-i celui de-al şaselea înger care avea trâmbiţa: „Eliberează-i pe cei patru îngeri care sunt legaţi la Râul cel Mare, adică Eufrat[g]!“ 15 Cei patru îngeri, care erau pregătiţi pentru ora, ziua, luna şi anul acela, au fost eliberaţi ca să omoare a treia parte din oameni. 16 Numărul călăreţilor cavaleriei era de douăzeci de mii de ori zece mii[h]; am auzit numărul lor. 17 Iată cum am văzut în viziune caii şi pe cei care-i călăreau: aveau platoşe de un roşu aprins, albastru vineţiu şi galben ca pucioasa. Capetele cailor erau ca şi capetele de lei, iar din gurile lor ieşeau foc, fum şi pucioasă. 18 A treia parte din oameni a fost omorâtă prin aceste trei urgii, şi anume prin focul, fumul şi pucioasa care ieşeau din gurile cailor. 19 Puterea cailor era în gurile şi în cozile lor, căci cozile lor erau asemenea şerpilor, având capete cu care făceau rău.
20 Oamenii care au mai rămas, şi anume cei care nu au fost omorâţi de aceste urgii, nu s-au pocăit de lucrările mâinilor lor, acelea de a nu se mai închina demonilor şi idolilor de aur, argint, bronz, piatră şi lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble. 21 Şi nu s-au pocăit nici de crimele lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de desfrânarea lor şi nici de furturile lor.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.