Bible in 90 Days
22 Nu spune: „Îi voi întoarce eu acest rău!“
Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va scăpa!
23 Greutăţile diferite sunt o urâciune înaintea Domnului
şi cântarul înşelător nu Îi este plăcut.
24 Paşii omului sunt îndrumaţi de Domnul.
Cum şi-ar putea înţelege omul propria-i cale?
25 Este o capcană pentru om să facă în pripă o promisiune sfântă
şi abia mai târziu să se gândească la jurămintele făcute.
26 Un rege înţelept îi spulberă pe cei răi
şi trece cu roata de treierat peste ei.
27 Suflarea omului este o candelă a Domnului,
care cercetează toate odăile fiinţei lui.[a]
28 Îndurarea şi credincioşia îl protejează pe rege
şi, prin bunătate, tronul lui este în siguranţă.
29 Gloria tinerilor este puterea lor,
iar perii albi sunt cinstea bătrânilor.
30 Loviturile şi rănile curăţă răul
şi bătăile curăţă odăile fiinţei.
21 Inima regelui este în mâna Domnului,
El o îndrumă ca pe cursul unei ape, oriunde vrea El.
2 Omului i se par drepte toate căile lui,
dar Cel Ce cântăreşte inimile este Domnul.
3 A face dreptate şi judecată
este mai plăcut Domnului decât o jertfă.
4 Privirea trufaşă şi inima îngâmfată,
candela[b] celor răi, acestea sunt păcate.
5 Planurile celui harnic duc la belşug,
dar cel pripit ajunge sărac.
6 Averea câştigată cu o limbă mincinoasă
este un abur trecător, o cursă a morţii[c].
7 Violenţa celor răi îi spulberă
pentru că refuză să facă ce este drept.
8 Calea bărbatului vinovat este întortocheată,
dar purtarea celui nevinovat este dreaptă.
9 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş,
decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare!
10 Sufletul celui rău doreşte răul;
semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui.
11 Când este pedepsit un batjocoritor, nesăbuitul devine înţelept;
când se dă învăţătură celui înţelept, el primeşte cunoştinţă.
12 Cel Drept[d] priveşte la casa celui rău
şi-l duce pe acesta spre ruină.
13 Aceluia ce-şi astupă urechea la strigătul săracului,
nu i se va răspunde nici lui când va striga.
14 Un dar oferit în secret potoleşte mânia
şi o mită dată pe ascuns linişteşte cea mai aprigă mânie.
15 Este o bucurie pentru cel drept să facă ce este corect,
dar pentru cei ce săvârşesc nedreptatea este o groază.
16 Omul care se îndepărtează de cărarea chibzuinţei
se va odihni în adunarea celor morţi.
17 Cine iubeşte distracţia va ajunge sărac
şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul nu se va îmbogăţi.
18 Cel rău devine preţ de răscumpărare pentru cel drept
şi cel necredincios pentru cel integru.
19 Mai bine să locuieşti singur în pustie,
decât cu o soţie cicălitoare şi supărăcioasă.
20 Comori de preţ şi untdelemn sunt în casa celui înţelept,
dar cel prost risipeşte tot ce are.
21 Cine urmăreşte dreptatea şi bunătatea
găseşte viaţă, bunăstare[e] şi onoare.
22 Înţeleptul cucereşte cetatea celor viteji
şi doboară fortăreaţa în care aceştia se încred.
23 Cine îşi păzeşte gura şi limba
se protejează pe sine însuşi de necazuri.
24 „Batjocoritor“ este numele celui mândru şi arogant,
al celui ce se comportă cu o mândrie plină de obrăznicie.
25 Pofta leneşului îl omoară
pentru că mâinile lui refuză să lucreze.
26 Toată ziua pofteşte mai mult,
dar cel drept dă fără reţinere.
27 Jertfa celor răi este o urâciune,
cu cât mai mult când aceştia o aduc cu intenţie rea!
28 Martorul fals va pieri
dar cel care ascultă va avea ultimul cuvânt[f].
29 Cel rău ia o înfăţişare obraznică,
dar cel integru îşi gândeşte bine calea.
30 Nu există nici înţelepciune, nici pricepere
şi nici vreun plan care să reuşească împotriva Domnului.
31 Calul este pregătit pentru ziua luptei,
dar biruinţa este a Domnului.
22 Un nume bun este mai de dorit decât mari bogăţii
şi a fi apreciat face mai mult decât argintul şi aurul.
2 Bogatul şi săracul au un lucru comun:
Domnul i-a creat pe amândoi.
3 Omul prudent vede pericolul şi se ascunde,
dar nesăbuitul merge înainte şi va suferi.
4 Smerenia şi frica de Domnul
aduc bogăţie, onoare şi viaţă.
5 Pe căile celui rău sunt spini şi curse,
dar cine îşi păzeşte sufletul se ţine departe de ele.
6 Învaţă-l pe copil calea pe care trebuie să meargă,
iar când va îmbătrâni nu se va îndepărta de la ea.
7 Bogatul domneşte peste sărac
şi cel ce ia cu împrumut este slujitorul celui ce dă cu împrumut.
8 Cine seamănă nedreptate va secera necaz
şi nuiaua mâniei lui va fi distrusă.
9 Omul darnic[g] va fi el însuşi binecuvântat
pentru că împarte pâinea lui cu cel sărac.
10 Izgoneşte-l pe batjocoritor şi cearta va înceta,
conflictele şi insultele se vor sfârşi.
11 Cine iubeşte curăţia inimii
şi are bunăvoinţa pe buze va fi prieten cu regele.
12 Ochii Domnului veghează asupra cunoştinţei,
dar înfruntă cuvintele celui necredincios.
13 Leneşul spune: „Afară este un leu!“
sau „Voi fi ucis pe străzi!“
14 Gura femeii adultere este o groapă adâncă;
cine este sub mânia Domnului va cădea în ea.
15 Nebunia este lipită de inima copilului,
dar nuiaua disciplinării o va dezlipi de el.
16 Cine asupreşte pe sărac ca să se îmbogăţească
şi cine dă daruri celui bogat, amândoi vor sărăci.
Proverbele înţelepţilor
17 Apleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele înţelepţilor;
pune la inimă cunoştinţa mea,
18 căci este plăcut când le păstrezi în inima ta
şi când îţi sunt toate pregătite pe buze.
19 Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul,
de aceea te învăţ eu astăzi, da, chiar pe tine!
20 N-am scris eu oare treizeci[h] de maxime pentru tine,
maxime pentru sfaturi şi învăţătură,
21 ca să te învăţ adevărul şi cuvintele demne de încredere,
ca să răspunzi cu vorbe adevărate celor ce te trimit?
22 Nu-l exploata pe sărac pentru că este sărac
şi nu-l asupri pe cel nevoiaş care stă la poarta[i] cetăţii,
23 pentru că Domnul le va apăra cauza
şi-i va jefui pe cei ce-i jefuiesc!
24 Nu te împrieteni cu omul mânios
şi nu te asocia cu omul iute la mânie,
25 ca nu cumva să înveţi căile lui
şi să-ţi ajungă astfel o capcană pentru suflet!
26 Să nu fii printre oamenii care oferă garanţie
sau care girează pentru datorii,
27 căci, dacă nu ai cu ce să plăteşti,
chiar patul tău va fi luat de sub tine!
28 Nu muta hotarul cel vechi,
pe care l-au aşezat strămoşii tăi!
29 Vezi un om iscusit în munca lui?
El va sluji înaintea regilor,
nu înaintea oamenilor de rând.
23 Dacă stai la masă împreună cu un conducător,
ia seama bine la ceea ce[j] este înaintea ta!
2 Pune-ţi un cuţit la gâtlej
dacă eşti un om nesăţios!
3 Nu pofti delicatesele lui
pentru că sunt o hrană înşelătoare!
4 Nu te trudi să te îmbogăţeşti;
fii înţelept să arăţi cumpătare!
5 Abia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este,
căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi,
şi va fugi spre ceruri ca un vultur!
6 Nu mânca pâinea zgârcitului
şi nu pofti delicatesele lui,
7 căci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost![k]
„Mănâncă şi bea“, îţi spune el,
dar inima lui nu este cu tine.
8 Vei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o
şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.
9 Nu vorbi unui prost,
căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!
10 Nu muta hotarul cel vechi
şi nu intra pe ogorul orfanilor,
11 căci Apărătorul lor este puternic!
El le va apăra cauza împotriva ta.
12 Apleacă-ţi inima spre învăţătură
şi urechile la cuvintele cunoştinţei!
13 Nu scuti copilul de disciplinare,
căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!
14 Dacă îl pedepseşti cu nuiaua,
îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.
15 Fiul meu, dacă inima ta este înţeleaptă,
atunci inima mea se va bucura.
16 Lăuntrul fiinţei mele se va înveseli
când buzele tale vor spune ce este drept.
17 Nu-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi,
ci să ai întotdeauna frică de Domnul!
18 Cu siguranţă există o răsplată viitoare
şi nădejdea ta nu va fi tăiată!
19 Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept,
păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!
20 Nu fi printre cei care beau mult vin,
nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,
21 căci beţivul şi mâncăul vor sărăci,
iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!
22 Ascultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă
şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!
23 Cumpără adevărul şi nu-l vinde,
dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!
24 Tatăl celui drept va avea mari bucurii;
cine are un fiu înţelept se bucură de el.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta,
să se înveselească cea care te-a născut!
26 Fiul meu, dă-mi inima ta
şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,
27 căci prostituata este o groapă adâncă
şi femeia străină este o fântână îngustă.
28 Ea pândeşte ca un hoţ
şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.
29 Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările?
Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile?
Ale cui sunt rănile fără motiv?
Ai cui sunt ochii roşii?
30 Ale celor ce întârzie la vin
şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin când este roşu,
când spumegă în pahar
şi când alunecă uşor!
32 Căci la urmă muşcă ca un şarpe
şi otrăveşte ca o viperă.
33 Ochii tăi vor vedea lucruri ciudate
şi inima ta va vorbi lucruri stricate.[l]
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării
sau ca unul întins pe vârful unui catarg.
35 „M-au lovit, dar nu m-au rănit!
M-au bătut, dar nu simt nimic!
Când mă voi trezi,
pot găsi altceva de băut?“
24 Nu invidia pe oamenii răi
şi nu dori să fii cu ei,
2 căci inima lor plăsmuieşte violenţă,
iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.
3 Prin înţelepciune este construită o casă
şi prin pricepere este consolidată;
4 prin cunoştinţă sunt umplute odăile ei
cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.
5 Un om înţelept este puternic
şi cel priceput îşi măreşte puterea,
6 căci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire
şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.
7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost;
la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.
8 Cine unelteşte să facă rău
va fi numit intrigant.
9 Planul prostiei este păcat
şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.
10 Dacă te clatini în ziua necazului,
mică îţi este puterea.
11 Salvează-i pe cei duşi la moarte
şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!
12 Dacă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“
crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile?
Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale
şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?
13 Fiul meu, mănâncă miere căci este bună
şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!
14 Să ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău;
dacă o găseşti, ai un viitor,
iar speranţa nu-ţi va fi frântă.
15 Răule, nu pândi locuinţa celui drept
şi nu plănui distrugerea sălaşului său,
16 căci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi,
dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.
17 Nu te bucura când cade duşmanul tău
şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,
18 ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă
şi să-Şi întoarcă mânia de la el!
19 Nu te tulbura din cauza oamenilor răi
şi nu fi invidios pe cei răi,
20 căci cel rău nu are nici un viitor,
iar candela celor răi se va stinge!
21 Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege
şi nu te însoţi cu rebelii,
22 căci distrugerea lor va veni pe neaşteptate
şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi?
Alte proverbe ale înţelepţilor
23 Următoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor.
Nu este bine să fii părtinitor la judecată.
24 Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“,
va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.
25 Celor ce mustră vinovăţia le va merge bine
şi o mare binecuvântare va veni peste ei.
26 Un răspuns sincer
este ca un sărut pe buze.
27 Termină-ţi munca de afară,
pregăteşte-ţi terenul,
şi după aceea, construieşte-ţi casa!
28 Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău
şi nu înşela cu buzele tale.
29 Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie,
îi voi răsplăti după faptele lui!“
30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneş
şi pe lângă via unui om nechibzuit:
31 era plină de spini,
pământul era acoperit cu buruieni,
iar zidul de piatră era prăbuşit.
32 Am luat aminte la ce am observat
şi am tras învăţătură din ce am văzut:
33 să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin,
să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,
34 şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ,
iar lipsa – ca un om înarmat.[m]
Alte proverbe ale lui Solomon
25 Următoarele sunt tot nişte proverbe ale lui Solomon, copiate de oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.
2 Este slava lui Dumnezeu să tăinuiască lucrurile
şi este gloria regelui să le cerceteze.
3 Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului
şi gândul regelui sunt de nepătruns.
4 Îndepărtează zgura din argint
şi va ieşi material pentru argintar!
5 Îndepărtează-l pe cel rău dinaintea regelui
şi tronul lui va fi întărit prin dreptate!
6 Nu te lăuda înaintea regelui
şi nu cere un loc printre oamenii mari,
7 căci este mai bine să ţi se spună: „Urcă aici!“,
decât să fii umilit sub privirea unui nobil.
Ceea ce ochii tăi au văzut
8 să nu aduci[n] în grabă la judecată!
Altfel, ce vei face la urmă,
când semenul tău te va face de ruşine?
9 Apără-ţi cauza împotriva semenului tău,
dar nu dezvălui secretul altuia,
10 ca nu cumva cel ce îl aude să te facă de ruşine
şi să ai o reputaţie proastă, care să nu se mai şteargă.
11 Un cuvânt spus la timpul potrivit
este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint.
12 Ca un cercel de aur şi ca un colier de aur curat
este mustrarea înţeleaptă pentru o ureche ascultătoare.
13 Ca răcoarea zăpezii în timpul secerişului
este un mesager credincios pentru cel ce-l trimite;
el înviorează sufletul stăpânilor lui.
14 Ca norii şi ca vântul fără ploaie
este omul care se laudă cu darurile pe care nu le-a dat.
15 Prin răbdare poate fi convins un conducător,
şi o vorbă blândă poate zdrobi oase.
16 Dacă găseşti miere, mănâncă doar cât îţi trebuie,
ca să nu te dezguşti de ea şi să o vomiţi.
17 Vizitează-l rar pe semenul tău,
ca să nu se plictisească de tine şi să te urască.
18 Ca un ciomag, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită
este omul care depune mărturie falsă împotriva semenului său.
19 Ca un dinte stricat şi ca un picior olog
este încrederea într-un om necredincios în ziua necazului.
20 Ca unul care se dezbracă într-o zi rece
şi ca oţetul turnat pe sodă[o]
este cel ce cântă cântări unei inimi în nenorocire.
21 Dacă duşmanul tău este flămând, dă-i de mâncare,
iar dacă-i este sete, dă-i să bea,
22 căci făcând aşa, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui,
iar Domnul îţi va răsplăti.
23 După cum vântul de la nord aduce ploaie,
tot astfel şi limba defăimătoare aduce priviri furioase.
24 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş,
decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare!
25 Ca apa rece pentru sufletul obosit
este vestea bună venită dintr-o ţară îndepărtată.
26 Ca un izvor noroios şi ca o fântână tulbure
este omul drept care se pleacă înaintea celui rău.
27 Aşa cum nu este bine să mănânci prea multă miere,
tot astfel nu este demn nici să-ţi cauţi propria slavă.
28 Ca o cetate ale cărei ziduri sunt dărâmate,
aşa este omul lipsit de stăpânire de sine.
26 Aşa cum nu se potriveşte zăpada în timpul verii şi ploaia la seceriş,
tot astfel nu se potriveşte nici onoarea pentru un prost.
2 Aşa cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica,
tot astfel nu nimereşte nici blestemul neîntemeiat.
3 Biciul este pentru cal, căpăstrul pentru măgar,
şi nuiaua pentru spinarea proştilor.
4 Nu-i răspunde prostului după prostia lui,
ca nu cumva să fii tu însuţi ca el!
5 Răspunde-i prostului după prostia lui,
ca nu cumva să se considere înţelept!
6 Cel care trimite un mesaj printr-un prost
îşi taie singur picioarele şi bea violenţă.
7 Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase,
aşa este un proverb în gura unor proşti.
8 Ca legarea unei pietre în praştie
aşa este cinstirea unui prost.
9 Ca un tufiş de spini în mâna unui om beat
aşa este un proverb în gura unui prost.
10 Ca un arcaş care răneşte pe oricine,[p]
aşa este cel ce angajează un prost sau un trecător oarecare.
11 Ca un câine care se întoarce la voma lui,
aşa îşi repetă şi prostul prostiile.
12 Ai văzut vreun om care se consideră înţelept?
Este mai multă speranţă pentru un prost decât pentru el.
13 Leneşul spune: „Este un leu pe drum!
Un leu fioros hoinăreşte pe străzi!“
14 Aşa cum se întoarce uşa pe balamalele ei,
tot astfel se întoarce şi leneşul în patul lui.
15 Leneşul îşi vâră mâna în blid
dar este prea obosit să o ducă înapoi la gură.
16 Leneşul se consideră mai înţelept
decât şapte oameni care răspund cu înţelepciune.
17 Ca un om care prinde un câine de urechi,
aşa este trecătorul care se bagă într-o ceartă ce nu-l priveşte.
18 Ca un nebun care aruncă
săgeţi aprinse şi ucigătoare,
19 aşa este omul care înşală pe semenul său
şi spune: „Doar am glumit!“
20 Când nu mai sunt lemne, focul se stinge
şi când nu mai este nici un bârfitor, cearta încetează.
21 După cum cărbunele face jar şi lemnul foc,
tot astfel şi omul certăreţ stârneşte conflicte.
22 Cuvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri;
ele alunecă până în adâncul stomacului.
23 Ca poleiala de argint peste un vas de lut
aşa sunt buzele prefăcute şi o inimă rea.
24 Cel ce urăşte se preface cu buzele lui,
şi în inima lui pregăteşte înşelăciunea.
25 Deşi vorbirea lui este încântătoare, nu-l crede,
căci şapte ticăloşii sunt în inima lui!
26 Ura lui poate fi ascunsă prin făţărnicie,
dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.
27 Cine sapă o groapă va cădea în ea,
iar piatra se întoarce chiar peste cel ce o rostogoleşte.
28 Limba mincinoasă urăşte pe cei răniţi de ea
şi gura linguşitoare aduce ruina.
27 Nu te lăuda cu ziua de mâine
căci nu ştii ce poate aduce o zi!
2 Să te laude altul, nu gura ta,
un străin, nu buzele tale!
3 Piatra este grea şi nisipul este greu,
dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.
4 Furia este nemiloasă şi mânia este cumplită,
dar cine poate sta în faţa geloziei?
5 Mai bine o mustrare pe faţă,
decât o dragoste ascunsă!
6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie,
dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.
7 Sătulul calcă în picioare mierea,
dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.
8 Ca o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei,
aşa este omul plecat din căminul[q] lui.
9 Uleiul şi parfumul[r] înveselesc inima,
iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.[s]
10 Nu-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău
şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău;
mai bine un vecin aproape decât un frate departe.
11 Fiul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima,
căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!
12 Omul prudent vede pericolul şi se ascunde,
dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.
13 Ia-i haina celui ce a girat pentru un străin
şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!
14 Binecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă
este socotită ca un blestem.
15 O picurare continuă într-o zi ploioasă
şi o soţie cicălitoare sunt tot una:
16 cine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul
şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!
17 După cum fierul ascute fierul,
tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager[t] pe semenul său.
18 Cine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele
şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.
19 După cum apa reflectă o faţă,
tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.
20 Aşa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii[u] nu se satură niciodată,
nici ochii omului nu se pot sătura.
21 Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur,
dar un om este testat de lauda pe care o primeşte[v].
22 Chiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul
în piuă, printre grăunţe,
tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.
23 Îngrijeşte-ţi bine turmele
şi dă atenţie cirezilor tale,
24 pentru că nici bogăţiile nu sunt veşnice
şi nici coroana nu ţine pe vecie!
25 După ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată,
iar iarba de pe dealuri este strânsă,
26 mieii vor fi pentru îmbrăcăminte,
şi ţapii pentru plata câmpului.
27 Vei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale
şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
28 Cel rău fuge, deşi nu este urmărit,
dar cei drepţi îndrăznesc ca un leu.
2 Când o ţară este răzvrătită, are mulţi conducători,
dar cu un om priceput şi cunoscător stabilitatea este menţinută.
3 Un om sărac care-i asupreşte pe cei sărmani
este ca o ploaie torenţială care aduce lipsă de hrană.
4 Cei ce părăsesc Legea îi laudă pe cei răi,
dar cei ce păzesc Legea îi confruntă.
5 Oamenii răi nu înţeleg justiţia,
dar cei ce caută pe Domnul o înţeleg în totalitate.
6 Mai bine un sărac care umblă în integritatea lui,
decât un bogat ale cărui căi sunt corupte.
7 Cel ce păzeşte Legea este un fiu priceput,
dar cel ce se însoţeşte cu cei lacomi îşi face de ruşine tatăl.
8 Cine îşi înmulţeşte averea prin dobândă excesivă
strânge pentru cel milos faţă de săraci.
9 Dacă cineva refuză să mai asculte Legea,
chiar şi rugăciunea lui este privită ca fiind o urâciune.
10 Cine conduce pe cel drept pe o cale rea
va cădea el însuşi în propria-i groapă,
dar cei integri vor primi o bună moştenire.
11 Omul bogat se poate considera înţelept,
dar un sărac chibzuit îi cunoaşte valoarea.
12 Când triumfă cei drepţi este un mare entuziasm,
dar când se ridică cei răi oamenii se ascund.
13 Cine îşi ascunde păcatele nu va propăşi,
dar oricine le mărturiseşte şi renunţă la ele va găsi milă.
14 Binecuvântat este omul care este întotdeauna precaut,[w]
dar cel ce-şi împietreşte inima va cădea în necaz.
15 Ca un leu răgind şi ca un urs atacând,
aşa este cel rău care domneşte peste un popor sărac.
16 Prinţul fără pricepere este un tiran,
dar cel ce urăşte venitul din jaf va avea multe zile.
17 Un om chinuit de vinovăţia crimei
va fi fugar până la moarte.
Nimeni să nu-l susţină!
18 Cel ce umblă în integritate va fi salvat,
dar omul ale cărui căi sunt corupte va cădea pe neaşteptate.
19 Cine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine,
dar cel ce umblă după deşertăciuni se va sătura de sărăcie.
20 Un om credincios va fi binecuvântat pe deplin,
dar cel nerăbdător să se îmbogăţească nu va rămâne nepedepsit.
21 Nu este bine să fii părtinitor –
chiar şi pentru o bucată de pâine omul poate să păcătuiască.
22 Un om zgârcit este nerăbdător să se îmbogăţească,
dar nu ştie că-l aşteaptă sărăcia.
23 Cel ce mustră un om câştigă mai multă apreciere în cele din urmă,
decât cel care are o limbă linguşitoare.
24 Cine fură pe tatăl său sau pe mama sa şi zice că nu este un păcat,
este confrate cu cel ce pustieşte.
25 Un om lacom stârneşte certuri,
dar cel ce se încrede în Domnul va fi săturat din belşug.
26 Cel ce se încrede în inima lui este un prost,
dar cine umblă în înţelepciune va fi salvat.
27 Cine dă săracului nu va duce lipsă,
dar cine închide ochii va avea parte de multe blesteme.
28 Când se ridică cei răi, oamenii se ascund,
dar când pier ei, cei drepţi se înmulţesc.
29 Un om care rămâne încăpăţânat după mai multe mustrări,
va fi zdrobit deodată şi fără leac.
2 Când cei drepţi se înmulţesc, poporul se bucură,
dar când conduce cel rău poporul suspină.
3 Cine iubeşte înţelepciunea aduce bucurie tatălui său,
dar cine umblă cu prostituatele risipeşte averea.
4 Un rege dă stabilitate ţării prin justiţie,
dar omul care primeşte daruri o distruge.
5 Cine îşi linguşeşte semenul,
întinde o plasă picioarelor acestuia.
6 În nelegiuirea unui om rău este o cursă,
dar cel drept poate cânta şi se poate bucura.
7 Cel drept cunoaşte cauza săracilor,
dar cel rău nu înţelege o asemenea cunoştinţă.
8 Batjocoritorii agită o cetate,
dar oamenii înţelepţi potolesc mânia.
9 Când un înţelept are o controversă cu un nebun,
nebunul se mânie sau râde, astfel că nu se face pace.
10 Oamenii setoşi de sânge îl urăsc pe cel integru
şi caută să-l ucidă pe cel drept.
11 Cel prost îşi dă drumul la nervi,
dar cel înţelept îi ţine sub control.
12 Când un conducător dă atenţie minciunilor,
toţi supuşii lui devin răi.
13 Săracul şi asupritorul au un lucru comun:
Domnul le luminează amândurora ochii.
14 Dacă regele îl judecă nepărtinitor pe sărac,
tronul lui va fi întotdeauna în siguranţă.
15 Nuiaua şi mustrarea dau înţelepciune,
dar un copil lăsat în voia lui îşi face de ruşine mama.
16 Când se înmulţesc cei răi creşte păcatul,
dar cel drept le va vedea prăbuşirea.
17 Disciplinează-ţi fiul şi el îţi va da odihnă!
El va aduce desfătare sufletului tău.
18 Când nu este nici o descoperire, poporul este fără frâu,
dar binecuvântat este cel ce împlineşte Legea!
19 Un slujitor nu poate fi corectat numai prin cuvinte;
pentru că, deşi înţelege, el nu ascultă.
20 Vezi un om care răspunde în pripă?
Este mai multă speranţă pentru un prost decât pentru el.
21 Slujitorul care este răsfăţat din copilărie,
ajunge la urmă un arogant[x].
22 Un om mânios stârneşte certuri
şi cel iute la mânie săvârşeşte multe păcate.
23 Mândria omului îi aduce umilire,
dar un duh supus va dobândi onoare.
24 Cine este complice cu un hoţ îşi urăşte viaţa;
deşi aude jurământul, nu recunoaşte nimic.
25 Frica de oameni este o capcană,
dar oricine se încrede în Domnul este în siguranţă.
26 Mulţi caută bunăvoinţa[y] conducătorului,
dar Domnul este Cel Ce face dreptate fiecăruia.
27 Aşa cum cel nedrept este o scârbă pentru cei drepţi,
cel cinstit este o scârbă pentru cel rău.
Proverbele lui Agur
30 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol[z].
Oracolul acestui om pentru Itiel,
pentru Itiel şi pentru Ucal:[aa]
2 „În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om
şi nu am priceperea oamenilor.
3 N-am învăţat înţelepciunea
şi nu am[ab] cunoştinţa Celui Sfânt[ac].
4 Cine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo?
Cine a adunat vântul în palmele lui?
Cine a strâns apele în haina lui?
Cine a stabilit toate marginile pământului?
Care este numele lui şi care este numele fiului său?
Spune-mi, dacă ştii!
5 Orice cuvânt al lui Dumnezeu este testat,
este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.
6 Nu adăuga nimic la cuvintele Lui,
ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.
7 Două lucruri Îţi cer, Doamne,
nu mă refuza înainte de a muri:
8 depărtează de la mine falsitatea şi minciuna;
nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie,
dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,
9 ca nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine
şi să spun: „Cine este Domnul?“
sau, în sărăcie fiind, să fur
şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.
10 Nu bârfi un slujitor înaintea stăpânului său,
ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!
11 Sunt unii oameni care îşi blestemă tatăl
şi nu-şi binecuvântează mama.
12 Alţii se consideră curaţi,
deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.
13 Sunt unii ai căror ochi sunt semeţi
şi a căror privire este dispreţuitoare.
14 Sunt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii
şi ale căror măsele sunt nişte cuţite,
ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ
şi pe cel nevoiaş dintre oameni.
15 Lipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“
Trei lucruri sunt nesăţioase,
chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:
16 Locuinţa Morţilor, pântecele sterp,
pământul care nu este niciodată sătul de apă
şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“
17 Ochiul care dispreţuieşte un tată
şi desconsideră ascultarea de mamă
va fi scobit de corbii din vale
şi va fi mâncat de puii de vultur.
18 Trei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine,
chiar patru pe care nu le înţeleg:
19 calea vulturului pe cer,
calea şarpelui pe stâncă,
calea corăbiei în mijlocul mării
şi calea unui bărbat cu o fecioară.
20 Iată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter:
ea mănâncă, se şterge la gură
şi spune: „N-am făcut nimic rău!“
21 De trei lucruri tremură pământul,
chiar patru nu le poate îndura:
22 un slujitor care ajunge rege,
un nebun care se satură de pâine,
23 o femeie dispreţuită care este măritată
şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.
24 Patru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ,
dar ele sunt deosebit de înţelepte:
25 furnicile, care deşi nu sunt un popor puternic,
îşi adună mâncare vara;
26 viezurii de stâncă[ad], care deşi nu sunt un popor voinic,
îşi fac casa în stânci;
27 lăcustele, care deşi nu au un rege,
înaintează împreună în şiruri;
28 şopârla, care deşi o poţi prinde cu mâna,
se găseşte totuşi şi în palatele regilor.
29 Trei fiinţe au un pas impunător
şi chiar patru merg cu graţie:
30 leul, viteazul animalelor,
care nu se retrage dinaintea nimănui;
31 cocoşul ţanţoş, ţapul
şi regele în fruntea[ae] oştirii.
32 Dacă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi
sau dacă ai plănuit ceva rău,
pune-ţi mâna la gură!
33 Căci aşa cum baterea laptelui produce smântână,
şi lovirea nasului dă sânge,
tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.
Proverbele regelui Lemuel
31 Cuvintele regelui Lemuel – oracolul
pe care l-a învăţat[af] de la mama lui:
2 Fiule, ce să-ţi spun? Fiul meu, ce să-ţi spun?
Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?
3 Nu-ţi da femeilor puterea ta
şi nici căile tale celor ce distrug regii!
4 Nu se cuvine regilor, Lemuele,
nu se cuvine regilor să bea vin,
nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
5 ca nu cumva, bând, să uite Legea
şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.
6 Daţi băuturi tari celui ce piere
şi vin celui ce are viaţa amară,
7 ca să bea, să-şi uite sărăcia
şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!
8 Deschide-ţi gura pentru cel mut,
pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!
9 Deschide-ţi gura şi judecă corect;
apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş!
Epilog: Femeia cinstită
10 Femeia cinstită! Cine o poate găsi?[ag]
Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.
11 Inima soţului ei se încrede în ea
şi nu-i va lipsi nimic de valoare.
12 Ea îi face bine, nu rău,
în toate zilele vieţii ei.
13 Ea caută lână şi fuior
şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.
14 Ea este ca o corabie de negoţ;
de departe îşi aduce hrana.
15 Ea se scoală când este încă întuneric,
dă hrană familiei sale
şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.
16 Ea se gândeşte la un teren şi îl cumpără;
din venitul câştigat plantează o vie.
17 Ea se încinge cu putere
şi îşi întăreşte braţele.
18 Ea simte că negoţul îi merge bine
şi candela ei nu se stinge noaptea.
19 Saltă furca de tors cu mâna
şi prinde fusul cu degetele ei.
20 Ea îşi deschide braţele pentru cel sărac
şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.
21 Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,
pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.
22 Ea îşi face cuverturi;
are haine de in subţire şi purpură.
23 Soţul ei este respectat la porţile cetăţii,
când stă printre bătrânii ţării.
24 Ea face haine de lână, apoi le vinde
şi dă cingători negustorilor.
25 Se îmbracă în putere şi demnitate
şi râde de ziua de mâine.
26 Vorbeşte cu înţelepciune
şi învăţături plăcute[ah] sunt pe limba ei.
27 Ea veghează asupra căilor familiei sale
şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
28 Fiii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată,
cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:
29 „Multe femei fac lucruri nobile,
dar tu le întreci pe toate!“
30 Farmecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Apreciaţi-o pentru rodul muncii ei
şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!
1 Cuvintele oratorului[ai], fiul lui David, rege la Ierusalim.
Deşertăciunea existenţei
2 „O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice oratorul,
o deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune!
3 Ce câştig are omul din toată osteneala
pe care o depune sub soare?
4 Un neam trece şi altul vine,
dar pământul rămâne mereu în picioare.
5 Soarele răsare şi apune,
grăbindu-se apoi înspre locul de unde va răsări iar.
6 Vântul bate spre sud,
apoi se întoarce spre nord,
se întoarce din nou, umblă mereu
şi revine continuu la circuitul său.
7 Toate râurile curg spre mare,
fără să o umple însă;
râurile se întorc de unde au plecat,
doar ca să pornească iarăşi de acolo.
8 Toate lucrurile sunt obositoare,
cum nu se poate spune,
dar ochiul nu se satură să privească,
aşa cum nici urechea nu se satură să asculte.
9 Ce a fost va mai fi,
iar ce s-a făcut se va mai face!
Nu este nimic nou sub soare!
10 Dacă cineva zice:
«Iată un lucru nou!»,
totuşi el exista demult,
încă din veacurile dinaintea noastră.
11 Nu ne mai amintim de cei de demult,
tot aşa cum nici cei ce vor urma
nu se vor mai păstra în amintirea
celor ce vor veni după ei.“[aj]
Deşertăciunea înţelepciunii
12 „Eu, oratorul, am fost rege peste Israel la Ierusalim. 13 M-am dedicat studiului şi cercetării înţelepciunii cu privire la toate lucrurile care se săvârşesc sub ceruri; aceasta este o ocupaţie obositoare, pe care Dumnezeu o dă oamenilor ca să se îndeletnicească cu ea. 14 Am observat toate lucrările care se fac sub soare şi iată că toate sunt deşertăciune şi goană după vânt.
15 «Ce a fost îndoit odată nu mai poate fi îndreptat,
iar ce lipseşte nu poate fi numărat.»
16 Mi-am zis: «Iată că mi-am mărit faima şi mi-am sporit înţelepciunea mai mult decât toţi cei care au fost la Ierusalim înaintea mea; inima mea a experimentat mult mai multă înţelepciune şi cunoştinţă.» 17 M-am dedicat cunoaşterii înţelepciunii, precum şi cunoaşterii nebuniei şi a prostiei, dar mi-am dat seama că şi aceasta este goană după vânt.
18 «Unde este multă înţelepciune, este şi multă supărare
şi cu cât este mai multă cunoştinţă, cu atât este mai multă mâhnire.»“
Deşertăciunea plăcerilor
2 „Am zis atunci inimii mele:
«Voi încerca veselia,
să văd dacă este bună!»
Dar iată că şi aceasta este deşertăciune!
2 Am zis despre râs: «Este o nebunie!»,
iar despre veselie – «Ce folos are?»
3 Am hotărât în inima mea să-mi încerc trupul cu vin – timp în care inima mea mă va conduce cu înţelepciune – şi să îmbrăţişez astfel nebunia, până voi înţelege ce este bine să facă fiii oamenilor sub ceruri, în puţinele zile ale vieţii lor.
4 Mi-am lărgit lucrările: mi-am construit case şi mi-am sădit vii, 5 mi-am amenajat grădini şi parcuri şi am plantat în ele pomi cu tot felul de roade. 6 Mi-am făcut iazuri cu apă pentru a uda mulţimea pomilor ce au răsărit. 7 Mi-am cumpărat sclavi şi sclave şi am avut sclavi născuţi în casă; am avut turme – vite şi oi – am avut mai multe dobitoace decât toţi cei ce fuseseră înainte de mine la Ierusalim. 8 Mi-am strâns argint şi aur, bogăţii împărăteşti şi provincii; mi-am adus cântăreţi şi cântăreţe şi mi-am luat ceea ce le place cel mai mult bărbaţilor, şi anume una sau mai multe femei[ak]. 9 M-am îmbogăţit şi am sporit în avuţie mai mult decât predecesorii mei de la Ierusalim şi, cu toate acestea, mi-am păstrat şi înţelepciunea.
10 Nu am refuzat nimic din ceea ce mi-au cerut ochii
şi nu mi-am oprit inima de la nici o bucurie,
căci inima mea s-a bucurat de toată osteneala mea
şi aceasta mi-a fost partea din toată truda mea.
11 Apoi, când m-am uitat la toate lucrările făcute de mâinile mele
şi la toată truda cu care le făcusem,
am înţeles că totul este numai deşertăciune şi goană după vânt
şi că nu există nici un câştig sub soare.
Deşertăciunea înţelepciunii şi a prostiei
12 Am cântărit apoi înţelepciunea,
nebunia şi prostia.
Ce poate să facă urmaşul împăratului
decât tot ceea ce s-a făcut şi mai înainte?
13 Am înţeles că înţelepciunea este cu atât mai de folos decât prostia,
cu cât lumina este mai de folos decât întunericul.
14 Înţeleptul ştie să-şi folosească ochii,
dar prostul umblă în întuneric.
Am înţeles însă
că pe amândoi îi paşte aceeaşi soartă.
15 Atunci mi-am zis în sinea mea:
«Dacă şi pe mine mă paşte soarta prostului,
atunci pentru ce am fost eu mai înţelept?»
Şi am continuat în inima mea:
«Şi aceasta este o deşertăciune!»
16 Căci pomenirea înţeleptului
nu este mai veşnică decât a prostului;
în zilele următoare deja totul este dat uitării;
la fel cum moare înţeleptul, tot aşa moare şi prostul.
17 Am ajuns astfel să urăsc viaţa,
pentru că nu mi-a plăcut ce se întâmplă sub soare,
căci totul este deşertăciune şi goană după vânt!
Deşertăciunea ostenelii
18 Mi-am urât toată osteneala pe care eu însumi am depus-o sub soare şi pe care o las omului care vine după mine. 19 Cine ştie dacă va fi înţelept? Poate că un prost va lua în stăpânire toată osteneala pe care am depus-o şi am administrat-o cu înţelepciune sub soare ... Şi aceasta este deşertăciune! 20 M-am frământat până când inima mea a ajuns la disperare, din pricina ostenelii mele pe care am depus-o sub soare, 21 căci unii oameni lucrează cu înţelepciune, cu pricepere şi cu îndemânare ca apoi să îşi lase partea lor unui om care nu s-a trudit. Dar şi aceasta este o deşertăciune şi un mare rău! 22 Căci ce folos are omul din toată munca lui şi din toată osteneala pe care sufletul său a depus-o sub soare? 23 În toate zilele lui are parte numai de necazuri, iar îndeletnicirea sa zilnică este doar mâhnirea. Nici chiar noaptea nu i se odihneşte sufletul! Şi aceasta este o deşertăciune!
24 Nu există alt bine pentru om decât să mănânce, să bea şi să-şi sature sufletul cu tot ce este bun din agoniseala lui. Am înţeles că şi aceasta vine din mâna lui Dumnezeu, 25 căci cine poate mânca şi cine se poate bucura fără El? 26 Într-adevăr, omului care este plăcut înaintea Lui, El îi dă înţelepciune, pricepere şi bucurie, dar celui păcătos îi dă slujba să adune şi să strângă, pentru ca apoi să-i dea celui plăcut lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt!“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.