Add parallel Print Page Options

11 El zice în inima lui: „Dumnezeu uită!
Îşi ascunde(A) Faţa şi în veac nu va vedea!”

Read full chapter

11 El îşi zice în inima lui: „Dumnezeu a uitat!
    Pe veci Şi-a ascuns faţa, ca să nu mai vadă!“

Read full chapter

14 Dar Tu vezi; căci Tu priveşti necazul şi suferinţa, ca să iei în mână pricina lor.
În nădejdea Ta se lasă(A) cel nenorocit
şi Tu vii în ajutor orfanului(B).

Read full chapter

14 Tu însă vezi necazul şi mâhnirea;
    te uiţi, ca să le iei în mâna Ta!
Ţie Îţi este încredinţat cel fără ajutor;
    Tu eşti ajutorul orfanului.

Read full chapter

22 Doamne, Tu vezi(A). Nu(B) tăcea!
Nu Te depărta(C) de mine, Doamne!

Read full chapter

22 Doamne, Tu ai văzut; nu tăcea!
    Stăpâne, nu Te depărta de mine!

Read full chapter

11 Domnul(A) cunoaşte gândurile omului:
ştie că sunt deşarte.

Read full chapter

11 Domnul cunoaşte gândurile omului;
    ştie că sunt zadarnice.

Read full chapter