1 Cronici 10-29

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

ISTORIA LUI DAVID

Capitolele 10—29. (2 Samuel 23:3-5.)

Moartea lui Saul

10 Filistenii^(A) s-au luptat cu Israel, şi oamenii lui Israel au luat-o la fugă înaintea filistenilor şi au căzut morţi pe muntele Ghilboa. ² Filistenii au urmărit pe Saul şi pe fiii lui şi au ucis pe Ionatan, Abinadab şi Malchi-Şua, fiii lui Saul. ³ Învălmăşeala luptei a prins şi pe Saul; arcaşii l-au ajuns şi l-au rănit. ⁴ Saul a zis atunci celui ce-i ducea armele: „Scoate-ţi sabia şi străpunge-mă cu ea, ca nu cumva să vină aceşti netăiaţi împrejur să mă batjocorească.” Cel ce-i ducea armele n-a voit, căci se temea. Şi Saul şi-a luat sabia şi s-a aruncat în ea. ⁵ Cel ce ducea armele lui Saul, văzându-l mort, s-a aruncat şi el în sabia lui şi a murit. ⁶ Astfel au pierit Saul şi cei trei fii ai lui, şi toată casa lui a pierit în acelaşi timp. ⁷ Toţi bărbaţii lui Israel care erau în vale, văzând fuga şi văzând că Saul şi fiii lui au murit, şi-au părăsit cetăţile şi au fugit şi ei. Şi filistenii au venit şi s-au aşezat acolo. ⁸ A doua zi, filistenii au venit să jefuiască morţii şi au găsit pe Saul şi pe fiii lui căzuţi pe muntele Ghilboa. ⁹ L-au jefuit şi i-au luat capul şi armele. Apoi au trimis să dea de ştire prin toată ţara filistenilor, idolilor lor şi poporului. ¹⁰ Au pus^(B) armele lui Saul în casa dumnezeului lor şi i-au atârnat ţeasta capului în templul lui Dagon. ¹¹ Când au auzit toţi locuitorii din Iabesul din Galaad tot ce au făcut filistenii lui Saul, ¹² s-au sculat toţi oamenii viteji, au luat trupul lui Saul şi trupurile fiilor lui şi le-au dus la Iabes. Le-au îngropat oasele sub stejar, la Iabes, şi au postit şapte zile. ¹³ Saul a murit pentru că s-a făcut vinovat de fărădelege faţă de Domnul, al cărui cuvânt^(C) nu l-a păzit, şi pentru că a întrebat şi a cerut sfatul celor ce cheamă morţii. ¹⁴ N-a întrebat pe Domnul, de aceea Domnul l-a omorât, şi împărăţia a dat-o^(D) lui David, fiul lui Isai.

David, împărat

11 Tot Israelul^(E) s-a strâns la David, la Hebron, zicând: „Iată că noi suntem os din oasele tale şi carne din carnea ta. ² Odinioară, chiar când era Saul împărat, tu duceai şi aduceai pe Israel înapoi. Domnul, Dumnezeul tău, ţi-a zis: ‘Tu vei paşte^(F) pe poporul Meu Israel şi tu vei fi căpetenia poporului Meu Israel’.” ³ Astfel, toţi bătrânii lui Israel au venit la împărat, la Hebron, şi David a făcut legământ cu ei la Hebron înaintea Domnului. Au uns^(G) pe David împărat peste Israel, după Cuvântul Domnului, spus prin Samuel^(H). ⁴ David a mers^(I) cu tot Israelul asupra Ierusalimului, adică Iebus. Acolo^(J) erau iebusiţii, locuitorii ţării. ⁵ Locuitorii Iebusului au zis lui David: „Nu vei intra aici.” Dar David a luat cetăţuia Sionului – aceasta este cetatea lui David. ⁶ David zisese: „Oricine va bate cel dintâi pe iebusiţi va fi căpetenie şi domn.” Ioab, fiul Ţeruiei, s-a suit cel dintâi şi a ajuns căpetenie. ⁷ David s-a aşezat în cetăţuie, de aceea au numit-o cetatea lui David. ⁸ A făcut zid împrejurul cetăţii de la Milo, de jur împrejur, şi Ioab a dres cealaltă parte a cetăţii. ⁹ David ajungea din ce în ce mai mare şi Domnul oştirilor era cu el.

Vitejii lui David

¹⁰ Iată^(K) căpeteniile vitejilor care erau în slujba lui David şi care l-au ajutat împreună cu tot Israelul să-şi întărească stăpânirea, ca să-l pună împărat, după Cuvântul^(L) Domnului cu privire la Israel. ¹¹ Iată, după numărul lor, vitejii care erau în slujba lui David: Iaşobeam, fiul lui Hacmoni, unul din căpitanii de seamă. El şi-a învârtit suliţa peste trei sute de oameni, pe care i-a omorât dintr-o singură dată. ¹² După el, Eleazar, fiul lui Dodo, Ahohitul, unul din cei trei războinici. ¹³ El era cu David la Pas-Damim, unde se strânseseră filistenii pentru luptă. Acolo era o bucată de pământ plină cu orz, şi poporul fugea dinaintea filistenilor. ¹⁴ S-au aşezat în mijlocul ogorului, l-au ocrotit şi au bătut pe filisteni. Şi Domnul a dat o mare izbăvire. ¹⁵ Trei din cele treizeci de căpetenii s-au^(M) pogorât la David pe stâncă, în peştera Adulam, când tabăra filistenilor era în valea^(N) refaimiţilor. ¹⁶ David era atunci în cetăţuie, şi o ceată a filistenilor era la Betleem. ¹⁷ David a avut o dorinţă şi a zis: „Cine-mi va aduce apă de băut din fântâna de la poarta Betleemului?” ¹⁸ Atunci, cei trei bărbaţi au trecut prin tabăra filistenilor şi au scos apă din fântâna de la poarta Betleemului. Au adus-o şi au dat-o lui David, dar David n-a vrut s-o bea, ci a vărsat-o înaintea Domnului. ¹⁹ El a zis: „Să mă ferească Dumnezeul meu să fac una ca aceasta! Să beau eu sângele acestor oameni care s-au dus cu primejdia vieţii lor? Căci cu primejdia vieţii lor au adus-o.” Şi n-a voit s-o bea. Iată ce au făcut aceşti trei viteji. ²⁰ Abişai^(O), fratele lui Ioab, era căpetenia celor trei. El şi-a învârtit suliţa peste trei sute de oameni şi i-a omorât, şi i-a mers faima între cei trei. ²¹ El^(P) era cel mai cu vază din cei trei, din rândul al doilea, şi a fost căpetenia lor, dar n-a ajuns pe cei trei dintâi. ²² Benaia, fiul lui Iehoiada, fiul unui om din Cabţeel, om de preţ şi vestit prin isprăvile lui. El^(Q) a ucis cei doi lei ai Moabului. S-a pogorât în mijlocul unei gropi pentru apă, unde a ucis un leu într-o zi când căzuse zăpadă. ²³ El a ucis pe un egiptean care avea o statură de cinci coţi şi avea în mână o suliţă ca sulul unui ţesător; s-a pogorât împotriva lui cu un toiag, a smuls suliţa din mâna egipteanului şi l-a ucis cu ea. ²⁴ Iată ce a făcut Benaia, fiul lui Iehoiada, şi i-a mers faima printre cei trei viteji. ²⁵ Era cel mai cu vază din cei treizeci, dar n-a ajuns pe cei trei dintâi. David l-a primit în sfatul celor mai aproape de el. ²⁶ Vitejii oştirii: Asael^(R), fratele lui Ioab. Elhanan, fiul lui Dodo, din Betleem. ²⁷ Şamot din Haror. Heleţ din Palon. ²⁸ Ira, fiul lui Icheş, din Tecoa, Abiezer din Anatot. ²⁹ Sibecai, Huşatitul. Ilai din Ahoah. ³⁰ Maharai din Netofa, Heled, fiul lui Baana, din Netofa. ³¹ Itai, fiul lui Ribai, din Ghibea fiilor lui Beniamin. Benaia din Piraton. ³² Hurai din Nahale-Gaaş. Abiel din Araba. ³³ Azmavet din Baharum. Eliahba din Şaalbon. ³⁴ Bene-Haşem din Ghizon. Ionatan, fiul lui Şaghe, din Harar. ³⁵ Ahiam, fiul lui Sacar, din Harar. Elifal, fiul lui Ur. ³⁶ Hefer din Mechera. Ahia din Palon. ³⁷ Heţro din Carmel. Naarai, fiul lui Ezbai. ³⁸ Ioel, fratele lui Natan. Mibhar, fiul lui Hagri. ³⁹ Ţelec, Amonitul, Nahrai din Berot, care ducea armele lui Ioab, fiul Ţeruiei. ⁴⁰ Ira din Ieter. Gareb din Ieter. ⁴¹ Urie, Hetitul. Zabad, fiul lui Ahlai. ⁴² Adina, fiul lui Şiza, Rubenitul, căpetenia rubeniţilor, şi treizeci împreună cu el. ⁴³ Hanan, fiul lui Maaca. Iosafat din Mitni. ⁴⁴ Ozia din Aştarot. Şama şi Iehiel, fiii lui Hotam, din Aroer. ⁴⁵ Iediael, fiul lui Şimri. Ioha, fratele său, Tiţitul. ⁴⁶ Eliel din Mahavim, Ieribai şi Ioşavia, fiii lui Elnaam. Itma, Moabitul. ⁴⁷ Eliel, Obed şi Iaasiel-Meţobaia.

Războinicii lui David în timpul lui Saul

12 Iată^(S) cei ce s-au dus la David la Ţiclag^(T) pe când se ţinea el departe de faţa lui Saul, fiul lui Chis. Ei făceau parte din vitejii care i-au dat ajutor în timpul războiului. ² Erau arcaşi, cu mâna dreaptă şi cu mâna stângă^(U) aruncau pietre, iar cu arcul trăgeau săgeţi. Erau din Beniamin, din numărul fraţilor lui Saul. ³ Căpetenia Ahiezer şi Ioas, fiii lui Şemaa, din Ghibea; Ieziel şi Pelet, fiii lui Azmavet; Beraca; Iehu din Anatot; ⁴ Işmaia din Gabaon, viteaz între cei treizeci şi căpetenie peste treizeci; Ieremia; Iahaziel; Iohanan; Iozabad din Ghedera; ⁵ Eluzai; Ierimot; Bealia; Şemaria; Şefatia din Harof; ⁶ Elcana, Işia, Azareel, Ioezer şi Iaşobeam, coreiţi; ⁷ Ioela şi Zebadia, fiii lui Ieroham, din Ghedor. ⁸ Dintre gadiţi, nişte viteji au plecat să se ducă la David, în cetăţuia din pustie, ostaşi deprinşi la război, înarmaţi cu scut şi cu suliţă ca nişte lei şi iuţi ca nişte căprioare^(V) de pe munţi. ⁹ Ezer, căpetenia; Obadia, al doilea; Eliab, al treilea; ¹⁰ Mişmana, al patrulea; Ieremia, al cincilea; ¹¹ Atai, al şaselea; Eliel, al şaptelea; ¹² Iohanan, al optulea; Elzabad, al nouălea; ¹³ Ieremia, al zecelea; Macbanai, al unsprezecelea. ¹⁴ Aceştia erau fiii lui Gad, căpetenii ale oştirii; unul singur, cel mai mic, putea să se lupte cu o sută de oameni şi cel mai mare, cu o mie. ¹⁵ Aceştia au trecut Iordanul în luna întâi, când ieşea^(W) din matcă pe tot cursul lui şi ei sunt aceia care au pus pe fugă pe toţi locuitorii din văi, la răsărit şi la apus. ¹⁶ Şi din fiii lui Beniamin şi ai lui Iuda au fost unii care s-au dus la David în cetăţuie. ¹⁷ David le-a ieşit înainte şi le-a vorbit astfel: „Dacă veniţi la mine cu gânduri bune, ca să mă ajutaţi, inima mea se va uni cu voi, dar, dacă veniţi să mă înşelaţi, în folosul vrăjmaşilor mei, când nu fac nicio silnicie, Dumnezeul părinţilor noştri să vadă şi să judece!” ¹⁸ Amasai^(X), unul din căpitanii de seamă, a fost apucat de Duhul şi a zis: „Suntem cu tine, Davide, şi cu tine, fiul lui Isai! Pace, pace ţie şi pace celor ce te ajută, căci Dumnezeul tău ţi-a ajutat!” Şi David i-a primit şi i-a pus între căpeteniile oştirii. ¹⁹ Nişte oameni din Manase s-au unit cu David când^(Y) a pornit cu război împotriva lui Saul cu filistenii. Dar n-au fost de ajutor filistenilor, căci, după ce s-au sfătuit, domnii filistenilor au trimis înapoi pe David, zicând: „S-ar putea ca el să treacă de partea stăpânului său Saul şi să ne pună astfel în primejdie capetele^(Z) noastre.” ²⁰ Când s-a întors la Ţiclag, iată cei ce s-au unit cu el din Manase: Adnah, Iozabad, Iediael, Micael, Iozabad, Elihu şi Ţiltai, căpetenia miilor lui Manase. ²¹ Au dat ajutor lui David împotriva cetei^(AA) (jefuitorilor amaleciţi), căci toţi erau oameni viteji şi au ajuns căpetenii în oştire. ²² Şi din zi în zi veneau oameni la David să-l ajute, până ce a avut o tabără mare, ca o tabără a lui Dumnezeu.

Războinicii celor douăsprezece seminţii

²³ Iată numărul oamenilor înarmaţi pentru război, care s-au dus^(AB) la David în Hebron, ca să treacă^(AC) asupra lui domnia lui Saul, după^(AD) porunca Domnului. ²⁴ Fiii lui Iuda care purtau scutul şi suliţa, şase mii opt sute, înarmaţi pentru război. ²⁵ Din fiii lui Simeon, oameni viteji la război, şapte mii o sută. ²⁶ Din fiii lui Levi, patru mii şase sute ²⁷ şi Iehoiada, mai-marele aaroniţilor, şi cu el trei mii şapte sute; ²⁸ şi Ţadoc^(AE), tânăr viteaz, şi casa tatălui său, douăzeci şi două de căpetenii. ²⁹ Din fiii lui Beniamin, fraţii lui Saul, trei mii, căci până atunci cea mai mare^(AF) parte dintre ei rămăseseră credincioşi casei lui Saul. ³⁰ Din fiii lui Efraim, douăzeci de mii opt sute, oameni viteji, oameni cu faimă, după casele părinţilor lor. ³¹ Din jumătatea seminţiei lui Manase, optsprezece mii, care au fost numiţi pe nume să se ducă să pună împărat pe David. ³² Din fiii lui Isahar, care se pricepeau^(AG) în înţelegerea vremurilor şi ştiau ce trebuia să facă Israel, două sute de căpetenii şi toţi fraţii lor erau puşi sub porunca lor. ³³ Din Zabulon, cincizeci de mii în stare să meargă la oştire, înarmaţi pentru luptă cu toate armele de război şi gata să se lupte cu o inimă hotărâtă. ³⁴ Din Neftali, o mie de căpetenii şi cu ei treizeci şi şapte de mii, care purtau scutul şi suliţa. ³⁵ Din daniţi, înarmaţi pentru război, douăzeci şi opt de mii şase sute. ³⁶ Din Aşer, în stare să meargă la oaste şi gata de luptă, patruzeci de mii. ³⁷ Şi de cealaltă parte a Iordanului, din rubeniţi, din gadiţi şi din jumătatea seminţiei lui Manase, cu toate armele de război, o sută douăzeci de mii. ³⁸ Toţi aceşti bărbaţi, oameni de război, gata de luptă, au venit la Hebron cu inima neprefăcută ca să pună pe David împărat peste tot Israelul. Şi toţi ceilalţi din Israel erau tot cu un gând să facă împărat pe David. ³⁹ Au stat acolo trei zile cu David, mâncând şi bând, căci fraţii lor le pregătiseră de mâncare. ⁴⁰ Şi chiar cei ce locuiau lângă ei până la Isahar, la Zabulon şi Neftali, aduceau merinde pe măgari, pe cămile, pe catâri şi pe boi: aluaturi, turte de smochine şi de stafide, vin, untdelemn, boi şi oi din belşug, căci era bucurie în Israel.

Chivotul adus de David în casa lui Obed-Edom

13 David a ţinut sfat cu căpeteniile peste mii şi peste sute, cu toţi mai-marii. ² Şi David a zis întregii adunări a lui Israel: „Dacă găsiţi cu cale şi dacă lucrul acesta vine de la Domnul, Dumnezeul nostru, să trimitem în toate părţile la fraţii noştri care au rămas^(AH) în toate ţinuturile lui Israel şi la preoţi şi leviţi în cetăţile şi împrejurimile lor, ca să se strângă la noi ³ şi să aducem la noi chivotul Dumnezeului nostru, căci^(AI) nu ne-am mai îngrijit de el de pe vremea lui Saul.” ⁴ Toată adunarea a hotărât să facă aşa, căci lucrul acesta a părut bun întregului popor. ⁵ David a strâns^(AJ) pe tot Israelul, de la Şilhor^(AK), în Egipt, până la intrarea Hamatului, ca să aducă din^(AL) Chiriat-Iearim chivotul lui Dumnezeu. ⁶ Şi David, împreună cu tot Israelul, s-a suit la Baala^(AM), la Chiriat-Iearim, care este al lui Iuda, ca să ridice de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului care şade^(AN) între heruvimi. ⁷ Au pus într-un car^(AO) nou chivotul lui Dumnezeu, pe care l-au luat din casa^(AP) lui Abinadab. Uza şi Ahio cârmuiau carul. ⁸ David^(AQ) şi tot Israelul jucau înaintea lui Dumnezeu cu toată puterea lor, cântând şi zicând din harpe, din lăute, din tobe, din chimvale şi din trâmbiţe. ⁹ Când au ajuns la aria lui Chidon, Uza a întins mâna să apuce chivotul, pentru că boii era să-l răstoarne. ¹⁰ Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Uza şi Domnul l-a lovit pentru că^(AR) întinsese mâna pe chivot. Uza a murit^(AS) acolo înaintea lui Dumnezeu. ¹¹ David s-a mâniat că Domnul făcuse o spărtură lovind pe Uza cu o asemenea pedeapsă. De aceea, locul acesta a fost numit până în ziua de azi Pereţ-Uza^[a]. ¹² David s-a temut de Dumnezeu în ziua aceea şi a zis: „Cum să aduc chivotul lui Dumnezeu la mine?” ¹³ David n-a tras chivotul la el, în cetatea lui David, ci l-a dus în casa lui Obed-Edom din Gat. ¹⁴ Chivotul^(AT) lui Dumnezeu a rămas trei luni la familia lui Obed-Edom, în casa lui. Şi Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom^(AU) şi tot ce era al lui.

Casa lui David şi copiii lui

14 Hiram^(AV), împăratul Tirului, a trimis soli lui David şi lemn de cedru, şi cioplitori de piatră, şi tâmplari, să-i zidească o casă. ² David a cunoscut că Domnul îl întărea ca împărat al lui Israel şi că împărăţia lui s-a înălţat foarte mult din pricina poporului Său Israel. ³ David a mai luat neveste şi la Ierusalim şi a mai născut fii şi fiice. ⁴ Iată numele celor^(AW) ce i s-au născut la Ierusalim; Şamua, Şobab, Natan, Solomon, ⁵ Ibhar, Elişua, Elfelet, ⁶ Noga, Nefeg, Iafia, ⁷ Elişama, Beeliada şi Elifelet.

Biruinţele lui David asupra filistenilor

⁸ Filistenii au auzit că David^(AX) fusese uns împărat peste tot Israelul şi s-au suit cu toţii să-l caute. David a fost înştiinţat de acest lucru şi le-a ieşit înainte. ⁹ Filistenii au venit şi s-au răspândit în valea^(AY) refaimiţilor. ¹⁰ David a întrebat pe Dumnezeu zicând: „Să mă sui împotriva filistenilor, şi îi vei da în mâinile mele?” Şi Domnul i-a zis: „Suie-te şi-i voi da în mâinile tale.” ¹¹ S-au suit la Baal-Peraţim, unde David i-a bătut. Apoi a zis: „Dumnezeu a risipit pe vrăjmaşii mei prin mâna mea ca pe nişte ape care se scurg.” De aceea s-a dat locului acestuia numele Baal-Peraţim. ¹² Ei şi-au lăsat acolo dumnezeii, care au fost arşi în foc, după porunca lui David. ¹³ Filistenii^(AZ) s-au răspândit din nou în vale. ¹⁴ David a întrebat iarăşi pe Dumnezeu. Şi Dumnezeu i-a zis: „Să nu te sui după ei; întoarce-te de la ei şi mergi^(BA) asupra lor prin faţa duzilor. ¹⁵ Când vei auzi un vuiet de paşi în vârfurile duzilor, atunci să ieşi la luptă, căci Dumnezeu merge înaintea ta, ca să bată oastea filistenilor.” ¹⁶ David a făcut cum îi poruncise Dumnezeu, şi oastea filistenilor a fost bătută de la Gabaon^(BB) până la Ghezer. ¹⁷ Faima^(BC) lui David s-a răspândit în toată ţara şi Domnul l-a făcut de^(BD) temut pentru toate neamurile.

David aduce chivotul la Ierusalim

15 David şi-a zidit case în cetatea lui David; a pregătit un loc chivotului lui Dumnezeu şi a ridicat un cort^(BE) pentru el. ² Atunci, David a zis: „Chivotul^(BF) lui Dumnezeu nu trebuie purtat decât de leviţi, căci pe ei i-a ales Domnul să ducă chivotul lui Dumnezeu şi să-I slujească pe vecie.” ³ Şi David a strâns^(BG) tot Israelul la Ierusalim ca să suie chivotul Domnului la locul pe care i-l pregătise. ⁴ David a strâns pe fiii lui Aaron şi pe leviţi: ⁵ din fiii lui Chehat: pe căpetenia Uriel şi pe fraţii săi – o sută douăzeci; ⁶ din fiii lui Merari: pe căpetenia Asaia şi pe fraţii săi – două sute douăzeci; ⁷ din fiii lui Gherşom: pe căpetenia Ioel şi pe fraţii săi – o sută treizeci; ⁸ din fiii lui Eliţafan^(BH): pe căpetenia Şemaia şi pe fraţii săi – două sute; ⁹ din fiii lui Hebron^(BI), pe căpetenia Eliel şi pe fraţii săi – optzeci; ¹⁰ din fiii lui Uziel: pe căpetenia Aminadab şi pe fraţii săi – o sută doisprezece. ¹¹ David a chemat pe preoţii Ţadoc şi Abiatar şi pe leviţii Uriel, Asaia, Ioel, Şemaia, Eliel şi Aminadab. ¹² Şi le-a zis: „Voi sunteţi capii de familie ai leviţilor, sfinţiţi-vă voi şi fraţii voştri şi suiţi chivotul Domnului, Dumnezeului lui Israel, la locul pe care i l-am pregătit. ¹³ Pentru că^(BJ) n-aţi fost întâiaşi dată, de aceea ne-a lovit Domnul^(BK), Dumnezeul nostru, căci nu L-am căutat după lege.” ¹⁴ Preoţii şi leviţii s-au sfinţit ca să suie chivotul Domnului, Dumnezeului lui Israel. ¹⁵ Fiii leviţilor au dus chivotul lui Dumnezeu pe umeri cu nişte drugi, cum poruncise^(BL) Moise, după cuvântul Domnului. ¹⁶ Şi David a zis căpeteniilor leviţilor să aşeze pe fraţii lor cântăreţi cu instrumente de muzică, cu lăute, harpe şi ţimbale, şi să sune din ele cântări răsunătoare, în semn de bucurie. ¹⁷ Leviţii au aşezat pe Heman^(BM), fiul lui Ioel; dintre fraţii lui, pe Asaf^(BN), fiul lui Berechia, şi dintre fiii lui Merari, fraţii lor, pe Etan^(BO), fiul lui Cuşaia; ¹⁸ apoi, împreună cu ei, pe fraţii lor de a doua mână: pe Zaharia, Ben, Iaaziel, Şemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Benaia, Maaseia, Matitia, Elifele şi Micneia şi Obed-Edom şi Ieiel, uşieri. ¹⁹ Cântăreţii Heman, Asaf şi Etan aveau ţimbale de aramă, ca să sune din ele. ²⁰ Zaharia, Aziel, Şemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Maaseia şi Benaia aveau lăute pe^(BP) alamot ²¹ şi Matitia, Elifele, Micneia, Obed-Edom, Ieiel şi Azazia aveau harpe cu opt coarde, ca să sune tare. ²² Chenania, căpetenia muzicii între leviţi, cârmuia muzica, fiindcă era meşter. ²³ Berechia şi Elcana erau uşierii chivotului. ²⁴ Şebania, Iosafat, Netaneel, Amasai, Zaharia, Benaia şi Eliezer, preoţii, sunau din trâmbiţe^(BQ) înaintea chivotului lui Dumnezeu. Obed-Edom şi Iehia erau uşierii chivotului. ²⁵ David^(BR), bătrânii lui Israel şi căpeteniile miilor au pornit astfel să suie chivotul legământului Domnului de la casa lui Obed-Edom, în mijlocul bucuriei. ²⁶ Când a ajutat Dumnezeu pe leviţi să ridice chivotul legământului Domnului, au jertfit şapte viţei şi şapte berbeci. ²⁷ David era îmbrăcat cu o manta de in subţire; tot aşa erau îmbrăcaţi toţi leviţii care duceau chivotul, cântăreţii şi Chenania, căpetenia muzicii între cântăreţi, şi David avea pe el un efod de in. ²⁸ Tot Israelul a suit^(BS) chivotul legământului Domnului cu strigăte de bucurie, cu sunete de goarne, de trâmbiţe şi de chimvale şi făcând să răsune lăutele şi harpele. ²⁹ Pe când^(BT) intra în cetatea lui David chivotul legământului Domnului, Mical, fata lui Saul, se uita pe fereastră şi, când a văzut pe împăratul David sărind şi jucând, l-a dispreţuit în inima ei.

Orânduirile privitoare la slujbă

16 După ce au adus^(BU) chivotul lui Dumnezeu, l-au pus în mijlocul cortului pe care-l întinsese David pentru el şi au adus înaintea lui Dumnezeu arderi-de-tot şi jertfe de mulţumiri. ² Când a isprăvit David de adus arderile-de-tot şi jertfele de mulţumiri, a binecuvântat poporul în Numele Domnului. ³ Apoi a împărţit tuturor celor din Israel, bărbaţi şi femei, fiecăruia, câte o pâine, o bucată de carne şi o turtă de stafide. ⁴ A dat leviţilor sarcina să facă slujba înaintea chivotului Domnului, să cheme^(BV), să laude şi să slăvească pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. ⁵ Aceştia erau: Asaf, căpetenia, Zaharia, al doilea după el, Ieiel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Ieiel. Ei aveau instrumente de muzică, alăute şi harpe şi Asaf suna din ţimbale. ⁶ Preoţii Benaia şi Iahaziel sunau mereu din trâmbiţe înaintea chivotului legământului lui Dumnezeu. ⁷ În ziua aceea, David a însărcinat pentru întâiaşi dată pe Asaf şi fraţii săi să vestească^(BW) laudele Domnului.

Cântare de laudă

Şi tot^(CG) poporul^(CH) a zis: „Amin!” şi lăuda pe Domnul! ³⁷ David a lăsat acolo, înaintea chivotului legământului Domnului, pe Asaf şi pe fraţii lui, ca să slujească necurmat înaintea chivotului, împlinindu-şi datoria zi de zi. ³⁸ A lăsat pe Obed-Edom şi pe Hosa cu fraţii lor, în număr de şaizeci şi opt, pe Obed-Edom, fiul lui Ieditun, şi pe Hosa, ca uşieri. ³⁹ A pus pe preotul Ţadoc şi pe preoţi, fraţii săi, înaintea^(CI) locaşului Domnului, pe înălţimea^(CJ) din Gabaon, ⁴⁰ ca să aducă necurmat Domnului arderi-de-tot, dimineaţa şi seara^(CK), pe altarul arderilor-de-tot şi să împlinească tot ce este scris în Legea Domnului, poruncită lui Israel de Domnul. ⁴¹ Cu ei erau Heman şi Iedutun, şi ceilalţi care fuseseră aleşi şi numiţi pe nume ca să laude pe Domnul, căci îndurarea^(CL) Lui ţine în veac. ⁴² Cu ei erau Heman şi Iedutun, care aveau trâmbiţe şi ţimbale pentru cei ce sunau din ele şi instrumente pentru cântări în cinstea lui Dumnezeu. Fiii lui Iedutun erau uşieri. ⁴³ Tot poporul^(CM) s-a dus fiecare la casa lui şi David s-a întors să-şi binecuvânteze casa.

David vrea să zidească Templul

17 Pe când^(CN) locuia David în casa lui, a zis prorocului Natan: „Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru, şi chivotul legământului Domnului este într-un cort.” ² Natan a răspuns lui David: „Fă tot ce-ţi spune inima, căci Dumnezeu este cu tine.” ³ În noaptea următoare, Cuvântul Domnului a vorbit lui Natan: ⁴ „Du-te şi spune robului Meu David: Aşa vorbeşte Domnul: ‘Nu tu Îmi vei zidi o casă de locuit. ⁵ Căci Eu n-am locuit într-o casă din ziua când am scos pe Israel din Egipt până în ziua de azi, ci am mers din cort în cort şi din locaş în locaş. ⁶ Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorbă vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul Meu, am zis Eu: «Pentru ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru»?’ ⁷ Acum să spui robului Meu David: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘Te-am luat de la păşune, dinapoia oilor, ca să fii căpetenia poporului Meu Israel, ⁸ am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta şi ţi-am făcut nume ca numele celor mari de pe pământ; ⁹ am dat o locuinţă poporului Meu Israel şi l-am sădit ca să fie statornic acolo şi să nu mai fie tulburat, pentru ca cei răi să nu-l mai nimicească aşa cum îl nimiceau mai înainte ¹⁰ şi pe vremea când pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toţi vrăjmaşii tăi. Şi îţi vestesc că Domnul îţi va zidi o casă. ¹¹ Când ţi se vor împlini zilele şi când te vei duce la părinţii tăi, voi ridica sămânţa ta după tine, şi anume pe unul din fiii tăi, şi-i voi întări domnia. ¹² El Îmi va zidi o casă şi-i voi întări pe vecie scaunul lui de domnie. ¹³ Eu îi voi^(CO) fi Tată şi el Îmi va fi fiu şi nu voi îndepărta bunătatea Mea de la el, cum am îndepărtat-o de la cel dinaintea ta. ¹⁴ Îl^(CP) voi aşeza pentru totdeauna în Casa Mea şi în Împărăţia Mea scaunul lui de domnie va fi întărit pe vecie’.”

Rugăciunea lui David

¹⁵ Natan a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată vedenia aceasta. ¹⁶ Şi împăratul David^(CQ) s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis: „Cine sunt eu, Doamne, Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt? ¹⁷ Şi atâta este puţin lucru înaintea ta, Dumnezeule! Tu vorbeşti şi de casa robului Tău pentru vremile viitoare. Şi binevoieşti să-Ţi îndrepţi privirile asupra mea în felul oamenilor, Tu care eşti înălţat, Doamne, Dumnezeule! ¹⁸ Ce ar putea să-Ţi mai spună David faţă de slava dată robului Tău? Tu cunoşti pe robul Tău. ¹⁹ Doamne, din pricina robului Tău şi după inima Ta ai făcut aceste lucruri mari şi i le-ai descoperit. ²⁰ Doamne, nimeni nu este ca Tine şi nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre. ²¹ Este oare pe pământ un singur popor care să fie ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu a venit să-l răscumpere, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Ţi faci un nume şi să săvârşeşti minuni şi semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt? ²² Tu ai pus pe poporul Tău Israel ca să fie poporul Tău pe vecie şi Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui. ²³ Acum, Doamne, cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău şi asupra casei lui să rămână în veac şi fă după cuvântul Tău! ²⁴ Să rămână, pentru ca Numele Tău să fie slăvit pe vecie şi să se spună: ‘Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel!’ Şi casa robului Tău David să fie întărită înaintea Ta! ²⁵ Căci Tu Însuţi, Dumnezeule, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o casă. De aceea a îndrăznit robul Tău să se roage înaintea Ta. ²⁶ Acum, Doamne, Tu eşti adevăratul Dumnezeu şi Tu ai vestit harul acesta robului Tău. ²⁷ Binecuvântează dar casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veşnicie!”

Biruinţele lui David

18 După aceea, David a bătut^(CR) pe filisteni şi i-a smerit şi a luat din mâna filistenilor Gatul şi satele lui. ² A bătut pe moabiţi, şi moabiţii au fost supuşi lui David şi i-au plătit un bir. ³ David a bătut pe Hadadezer, împăratul Ţobei, spre Hamat, când s-a dus să-şi aşeze stăpânirea peste râul Eufrat. ⁴ David i-a luat o mie de care, şapte mii^(CS) de călăreţi şi douăzeci de mii de pedestraşi; a tăiat vinele tuturor cailor de trăsuri şi n-a păstrat decât o sută de care. ⁵ Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadadezer, împăratul Ţobei, şi David a bătut douăzeci şi două de mii de sirieni. ⁶ David a pus o strajă de oşti în Siria Damascului. Şi sirienii au fost supuşi lui David şi i-au plătit bir. Domnul ocrotea pe David oriunde mergea. ⁷ Şi David a luat scuturile de aur pe care le aveau slujitorii lui Hadadezer şi le-a adus la Ierusalim. ⁸ David a mai luat multă aramă din Tibhat şi din Cun, cetăţile lui Hadadezer. Solomon a făcut^(CT) din ea marea de aramă, stâlpii şi uneltele de aramă. ⁹ Tohu, împăratul Hamatului, a auzit că David bătuse toată oştirea lui Hadadezer, împăratul Ţobei, ¹⁰ şi a trimis pe fiul său Hadoram la împăratul David să-i ureze de bine şi să-l laude că a luptat împotriva lui Hadadezer şi l-a bătut. Căci Tohu era în război cu Hadadezer. A trimis, de asemenea, tot felul de vase de aur, de argint şi de aramă. ¹¹ Împăratul David le-a închinat Domnului, împreună cu argintul şi aurul pe care-l luase de la toate popoarele, de la Edom, de la Moab, de la fiii lui Amon, de la filisteni şi de la Amalec. ¹² Abişai, fiul Ţeruiei, a bătut în Valea Sării optsprezece mii^(CU) de edomiţi. ¹³ A pus^(CV) oşti de strajă în Edom şi tot Edomul a fost supus lui David. Domnul ocrotea pe David oriunde mergea.

Înalţii slujbaşi ai lui David

¹⁴ David a domnit peste tot Israelul şi făcea judecată şi dreptate la tot poporul său. ¹⁵ Ioab, fiul Ţeruiei, era mai-mare peste oştire; Iosafat, fiul lui Ahilud, era scriitor; ¹⁶ Ţadoc, fiul lui Ahitub, şi Abimelec, fiul lui Abiatar, erau preoţi; Şavşa era logofăt; ¹⁷ Benaia^(CW), fiul lui Iehoiada, era căpetenia cheretiţilor şi a peletiţilor şi fiii lui David erau cei dintâi pe lângă împărat.

Război împotriva amoniţilor

19 După aceea^(CX), Nahaş, împăratul fiilor lui Amon, a murit, şi în locul lui a domnit fiul său. ² David a zis: „Voi arăta bunăvoinţă lui Hanun, fiul lui Nahaş, căci tatăl lui a arătat bunăvoinţă faţă de mine.” Şi David a trimis soli să-l mângâie pentru moartea tatălui său. Când au ajuns slujitorii lui David în ţara fiilor lui Amon, la Hanun, ca să-l mângâie, ³ căpeteniile fiilor lui Amon au zis lui Hanun: „Crezi că David îţi trimite oameni să te mângâie, ca să cinstească pe tatăl tău? Oare n-au venit slujitorii lui la tine ca să cunoască cetatea şi s-o nimicească, şi ca să iscodească ţara?” ⁴ Atunci, Hanun a luat pe slujitorii lui David, a pus să-i radă şi să le taie hainele pe la mijloc, până la brâu. Apoi le-a dat drumul. ⁵ David, căruia au venit şi i-au dat de ştire despre cele întâmplate cu oamenii aceştia, a trimis nişte oameni înaintea lor, căci li se făcuse mare ruşine şi împăratul a trimis să le spună: „Rămâneţi la Ierihon până vă va creşte barba şi apoi să vă întoarceţi.” ⁶ Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră urâţi lui David şi Hanun şi fiii lui Amon au trimis o mie de talanţi de argint să tocmească în slujba lor care şi călăreţi de la sirienii din Mesopotamia şi de la sirienii din Maaca şi din Ţoba^(CY). ⁷ Au tocmit treizeci şi două de mii de care şi pe împăratul din Maaca împreună cu poporul lui, care au venit şi au tăbărât înaintea Medebei. Fiii lui Amon s-au strâns din cetăţile lor şi au mers la luptă. ⁸ La auzul acestei veşti, David a trimis împotriva lor pe Ioab şi toată oştirea de oameni viteji. ⁹ Fiii lui Amon au ieşit şi s-au înşirat în linie de bătaie la intrarea cetăţii; împăraţii care veniseră au tăbărât deosebit pe câmp. ¹⁰ Ioab a văzut că avea de luptat şi înainte şi înapoi. A ales atunci din toţi voinicii de frunte ai lui Israel o ceată pe care a aşezat-o împotriva sirienilor ¹¹ şi a pus sub porunca fratelui său Abişai cealaltă parte a poporului, ca să ţină piept fiilor lui Amon. ¹² El a zis: „Dacă sirienii vor fi mai tari decât mine, să-mi vii tu în ajutor şi dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decât tine, îţi voi veni eu în ajutor. ¹³ Fii tare şi să ne îmbărbătăm pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru şi Domnul să facă ce va crede!” ¹⁴ Ioab, cu poporul lui, a înaintat la luptă împotriva sirienilor, şi ei au fugit dinaintea lui. ¹⁵ Şi, când au văzut fiii lui Amon că sirienii o luaseră la fugă, au fugit şi ei dinaintea lui Abişai, fratele lui Ioab, şi s-au întors în cetate. Şi Ioab s-a întors la Ierusalim. ¹⁶ Sirienii, văzând că fuseseră bătuţi de Israel, au trimis şi au adus pe sirienii care erau de cealaltă parte a Râului şi Şofah, căpetenia oştirii lui Hadadezer, era în fruntea lor. ¹⁷ Au dat de ştire lui David, care a strâns pe tot Israelul, a trecut Iordanul, a mers împotriva lor şi s-a pregătit de luptă împotriva lor. David s-a înşiruit în linie de bătaie împotriva sirienilor. Dar sirienii, după ce se bătuseră cu el, ¹⁸ au fugit dinaintea lui Israel. David le-a ucis oamenii de la şapte mii de care şi patruzeci de mii de pedestraşi şi a omorât pe Şofah, căpetenia oştirii. ¹⁹ Slujitorii lui Hadadezer, văzându-se bătuţi de Israel, au făcut pace cu David şi i s-au supus. Şi sirienii n-au vrut să mai ajute pe fiii lui Amon.

Cucerirea cetăţii Raba

20 În anul următor^(CZ), pe vremea când porneau împăraţii la război, Ioab^(DA) a pornit, în fruntea unei puternice oştiri, să pustiască ţara fiilor lui Amon şi să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim. Ioab a bătut Raba şi a nimicit-o. ² David a luat^(DB) cununa de pe capul împăratului ei şi a găsit-o în greutate de un talant de aur: era împodobită cu pietre scumpe. Au pus-o pe capul lui David, care a luat o mare pradă din cetate. ³ A scos afară pe locuitori şi i-a tăiat în bucăţi cu fierăstraie, cu securi şi cu topoare; tot aşa a făcut tuturor cetăţilor fiilor lui Amon. David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul.

Biruinţele asupra filistenilor

⁴ După aceea, a avut loc^(DC) o bătălie la Ghezer cu filistenii. Atunci, Sibecai^(DD), Huşatitul, a ucis pe Sipai, unul din copiii lui Rafa. Şi filistenii au fost smeriţi. ⁵ A mai fost o bătălie cu filistenii. Şi Elhanan, fiul lui Iair, a ucis pe fratele lui Goliat, Lahmi din Gat, care avea o suliţă al cărei mâner era ca un sul de ţesut. ⁶ A mai fost^(DE) o bătălie la Gat. Acolo a fost un om de statură înaltă, care avea şase degete la fiecare mână şi la fiecare picior, douăzeci şi patru toate, şi care se trăgea şi el din Rafa. ⁷ El a batjocorit pe Israel, şi Ionatan, fiul lui Şimea, fratele lui David, l-a ucis. ⁸ Oamenii aceştia erau dintre copiii lui Rafa la Gat. Ei au pierit ucişi de mâna lui David şi de mâna slujitorilor lui.

Numărătoarea poporului

21 Satana^(DF) s-a sculat împotriva lui Israel şi a aţâţat pe David să facă numărătoarea lui Israel. ² Şi David a zis lui Ioab şi căpeteniilor poporului: „Duceţi-vă de faceţi numărătoarea lui Israel de la Beer-Şeba până la Dan şi spuneţi-mi, ca să ştiu la cât se ridică^(DG) numărul poporului.” ³ Ioab a răspuns: „Domnul să facă pe poporul Lui încă de o sută de ori pe atâta! Împărate, domnul meu, nu sunt ei toţi slujitori ai domnului meu? Dar pentru ce cere domnul meu lucrul acesta? Pentru ce să faci pe Israel să păcătuiască astfel?” ⁴ Împăratul a stăruit în porunca pe care o dădea lui Ioab. Şi Ioab a plecat şi a străbătut tot Israelul, apoi s-a întors la Ierusalim. ⁵ Ioab a dat lui David cartea numărătorii poporului: în tot Israelul erau o mie de mii şi o sută de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia, iar în Iuda erau patru sute şaptezeci de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia. ⁶ Între ei n-a numărat şi pe Levi şi Beniamin^(DH), căci porunca împăratului i se părea o urâciune.

Ciuma

⁷ Porunca aceasta n-a plăcut lui Dumnezeu, care a lovit pe Israel. ⁸ Şi David a zis lui Dumnezeu: „Am săvârşit un mare păcat^(DI) făcând lucrul acesta! Acum, iartă^(DJ) fărădelegea robului Tău, căci am lucrat în totul ca un nebun!” ⁹ Domnul a vorbit astfel lui Gad, văzătorul^(DK) lui David: ¹⁰ „Du-te şi spune lui David: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Îţi pun înainte trei urgii; alege una din ele, şi te voi lovi cu ea».’ ” ¹¹ Gad s-a dus la David şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Primeşte ¹² sau trei^(DL) ani de foamete, sau trei luni în timpul cărora să fii nimicit de potrivnicii tăi şi atins de sabia vrăjmaşilor tăi, sau trei zile în timpul cărora sabia Domnului şi ciuma să fie în ţară şi îngerul Domnului să ducă nimicirea în tot ţinutul lui Israel. Vezi acum ce trebuie să răspund Celui ce mă trimite’.” ¹³ David a răspuns lui Gad: „Sunt într-o mare strâmtorare! Să cad în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite, dar să nu cad în mâinile oamenilor!” ¹⁴ Domnul a trimis ciuma în Israel şi au căzut şaptezeci de mii de oameni din Israel. ¹⁵ Dumnezeu a trimis un înger^(DM) la Ierusalim ca să-l nimicească şi, pe când îl nimicea, Domnul S-a uitat şi I-a părut^(DN) rău de răul acesta, şi a zis îngerului care nimicea: „Destul! Acum, trage-ţi mâna înapoi!” Îngerul Domnului stătea lângă aria lui Ornan, Iebusitul. ¹⁶ David a ridicat ochii şi a văzut^(DO) pe îngerul Domnului stând între pământ şi cer şi ţinând în mână sabia scoasă şi întoarsă împotriva Ierusalimului. Atunci, David şi bătrânii, înveliţi cu saci, au căzut cu faţa la pământ. ¹⁷ Şi David a zis lui Dumnezeu: „Oare n-am poruncit eu numărătoarea poporului? Eu am păcătuit şi am făcut răul acesta, dar oile acestea ce au făcut oare? Doamne, Dumnezeul meu, mâna Ta să fie dar peste mine şi peste casa tatălui meu şi să nu piardă pe poporul Tău!” ¹⁸ Îngerul^(DP) Domnului a spus lui Gad să vorbească lui David, să se suie să ridice un altar Domnului în aria lui Ornan, Iebusitul. ¹⁹ David s-a suit, după cuvântul pe care-l spusese Gad în Numele Domnului. ²⁰ Ornan s-a întors şi a văzut îngerul, şi cei patru fii ai lui s-au ascuns împreună cu el: treiera grâul atunci. ²¹ Când a ajuns David la Ornan, Ornan s-a uitat şi a zărit pe David, apoi a ieşit din arie şi s-a închinat înaintea lui David, cu faţa la pământ. ²² David a zis lui Ornan: „Dă-mi locul ariei să zidesc în el un altar Domnului; dă-mi-l pe preţul lui în argint, ca să se depărteze urgia de deasupra poporului.” ²³ Ornan a răspuns lui David: „Ia-l şi să facă domnul meu împăratul ce va crede; iată eu dau boii pentru arderea-de-tot, carele în loc de lemne şi grâul pentru darul de mâncare, toate le dau.” ²⁴ Dar împăratul David a zis lui Ornan: „Nu! Vreau să-l cumpăr pe preţul lui în argint, căci nu voi da Domnului ce este al tău şi nu voi aduce o ardere-de-tot care să nu mă coste nimic.” ²⁵ Şi David a dat^(DQ) lui Ornan şase sute de sicli de aur pentru locul ariei. ²⁶ David a zidit acolo un altar Domnului şi a adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire. A chemat pe Domnul şi Domnul i-a răspuns prin foc^(DR), care s-a pogorât din cer pe altarul arderii-de-tot. ²⁷ Atunci, Domnul a vorbit îngerului, care şi-a vârât iarăşi sabia în teacă. ²⁸ Pe vremea aceasta, David, văzând că Domnul îl ascultase în aria lui Ornan, Iebusitul, aducea jertfe acolo. ²⁹ Dar locaşul^(DS) Domnului, făcut de Moise în pustie, şi altarul arderilor-de-tot erau atunci pe înălţimea Gabaonului. ³⁰ David^(DT) nu putea să meargă înaintea acestui altar să caute pe Dumnezeu, pentru că îl înspăimântase sabia îngerului Domnului.

22 Şi David a zis: „Aici^(DU) să fie Casa Domnului Dumnezeu şi aici să fie altarul arderilor-de-tot pentru Israel.”

Pregătirile lui David pentru zidirea Templului

² David a strâns pe străinii^(DV) din ţara lui Israel şi a însărcinat pe cioplitorii de piatră să pregătească pietre cioplite pentru zidirea Casei lui Dumnezeu. ³ A pregătit şi fier din belşug pentru cuiele de la aripile uşilor şi pentru scoabe, aramă atât de multă, încât nu puteau s-o numere^{(DW) 4} şi lemne de cedru fără număr, căci sidonienii^(DX) şi tirienii aduseseră lui David lemne de cedru din belşug. ⁵ David zicea: „Fiul meu Solomon^(DY) este tânăr şi plăpând şi casa care va fi zidită Domnului trebuie să fie de mare faimă şi slavă în toate ţările, de aceea vreau să-i pregătesc cele de trebuinţă pentru zidirea ei.” Şi David a făcut mari pregătiri înainte de moarte.

Sfaturile date lui Solomon

⁶ David a chemat pe fiul său Solomon şi i-a poruncit să zidească o casă Domnului, Dumnezeului lui Israel. ⁷ David a zis lui Solomon: „Fiul meu, aveam de gând^(DZ) să zidesc o casă Numelui^(EA) Domnului, Dumnezeului meu. ⁸ Dar cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ‘Tu ai vărsat mult sânge^(EB) şi ai făcut mari războaie, de aceea nu vei zidi o casă Numelui Meu, căci ai vărsat înaintea Mea mult sânge pe pământ. ⁹ Iată^(EC) că ţi se va naşte un fiu, care va fi un om al odihnei şi căruia îi voi da odihnă^(ED)(EE), izbăvindu-l din mâna tuturor vrăjmaşilor lui de jur împrejur, căci numele lui va fi Solomon (Pace), şi voi aduce peste Israel pacea şi liniştea în timpul vieţii lui. ¹⁰ El^(EF) va zidi o casă Numelui Meu. El^(EG) Îmi va fi fiu şi Eu îi voi fi Tată şi voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei lui în Israel.’ ¹¹ Acum, fiule, Domnul^(EH) să fie cu tine ca să propăşeşti şi să zideşti Casa Domnului, Dumnezeului tău, cum a spus El despre tine! ¹² Numai să-ţi dea^(EI) Domnul înţelepciune şi pricepere şi să te facă să domneşti peste Israel în păzirea Legii Domnului, Dumnezeului tău! ¹³ Atunci^(EJ) vei propăşi, dacă vei căuta să împlineşti legile şi poruncile pe care le-a dat lui Moise Domnul pentru Israel. Întăreşte-te şi îmbărbătează-te^(EK), nu te teme şi nu te înspăimânta. ¹⁴ Iată, prin străduinţele mele, am pregătit pentru Casa Domnului o sută de mii de talanţi de aur, un milion de talanţi de argint şi o mulţime de aramă şi de fier, care nu se poate cântări^(EL), căci este foarte multă; am pregătit, de asemenea, lemne şi pietre, şi vei mai adăuga şi tu. ¹⁵ Tu ai la tine un mare număr de lucrători, cioplitori de piatră şi tâmplari, şi oameni îndemânatici în tot felul de lucrări. ¹⁶ Aurul, argintul, arama şi fierul sunt fără număr. Scoală-te dar şi lucrează şi Domnul^(EM) să fie cu tine.” ¹⁷ David a poruncit tuturor căpeteniilor lui Israel să vină în ajutor fiului său Solomon, zicând: ¹⁸ „Domnul, Dumnezeul vostru^(EN), nu este oare cu voi şi nu v-a dat El odihnă de toate părţile? Căci a dat în mâinile mele pe locuitorii ţării şi ţara este supusă înaintea Domnului şi înaintea poporului Său. ¹⁹ Puneţi-vă^(EO) acum inima şi sufletul să caute pe Domnul, Dumnezeul vostru; sculaţi-vă şi zidiţi Sfântul Locaş al Domnului, Dumnezeu, ca să aduceţi^(EP) chivotul legământului Domnului şi uneltele închinate lui Dumnezeu în casa care va fi zidită Numelui^(EQ) Domnului.”

Leviţii, numărătoarea şi slujbele lor

23 David, fiind bătrân şi sătul de zile, a pus pe fiul său Solomon^(ER) împărat peste Israel. ² El a strâns pe toate căpeteniile lui Israel, pe preoţi şi pe leviţi. ³ Au făcut numărătoarea leviţilor de la vârsta de treizeci de ani^(ES) în sus; socotiţi pe cap şi pe bărbaţi, s-au găsit în număr de treizeci şi opt de mii. ⁴ Şi David a zis: „Douăzeci şi patru de mii dintre ei să vegheze asupra slujbelor din Casa Domnului, şase mii să fie dregători^(ET) şi judecători, ⁵ patru mii să fie portari şi patru mii să fie însărcinaţi să laude pe Domnul cu instrumentele pe care le-am făcut^(EU) ca să-L preamărim.” ⁶ David i-a împărţit^(EV) în cete după fiii lui Levi: Gherşon, Chehat şi Merari. ⁷ Din gherşoniţi^(EW): Laedan şi Şimei. ⁸ Fiii lui Laedan: căpetenia Iehiel, Zetam şi Ioel, trei. ⁹ Fiii lui Şimei: Şelomit, Haziel şi Haran, trei. Aceştia erau capii caselor părinteşti ale familiei lui Laedan. ¹⁰ Fiii lui Şimei: Iahat, Zina, Ieuş şi Beria. Aceştia sunt cei patru fii ai lui Şimei. ¹¹ Iahat era căpetenia şi Zina al doilea; Ieuş şi Beria n-au avut mulţi fii şi au alcătuit o singură casă părintească la numărătoare. ¹² Fiii lui Chehat^(EX): Amram, Iţehar, Hebron şi Uziel, patru. ¹³ Fiii lui Amram^(EY): Aaron şi Moise. Aaron^(EZ) a fost pus deoparte să fie sfinţit ca preasfânt, el şi fiii lui pe vecie, ca să aducă tămâie^(FA) înaintea Domnului, să-I facă slujba^(FB) şi să binecuvânteze^(FC) pe vecie în Numele Lui. ¹⁴ Dar fiii^(FD) lui Moise, omul lui Dumnezeu, au fost număraţi în seminţia lui Levi. ¹⁵ Fiii^(FE) lui Moise: Gherşom şi Eliezer. ¹⁶ Fiul lui Gherşom: Şebuel^(FF), căpetenia. ¹⁷ Şi fiii lui Eliezer au fost: Rehabia^(FG), căpetenia; Eliezer n-a avut alt fiu, dar fiii lui Rehabia au fost foarte mulţi la număr. ¹⁸ Fiul lui Iţehar: Şelomit, căpetenia. ¹⁹ Fiii lui Hebron^(FH): Ieria, căpetenia; Amaria, al doilea: Iahaziel, al treilea şi Iecameam, al patrulea. ²⁰ Fiii lui Uziel: Mica, căpetenia, şi Işia, al doilea. ²¹ Fiii lui Merari^(FI): Mahli şi Muşi. Fiii lui Mahli: Eleazar şi Chis^(FJ). ²² Eleazar a murit fără^(FK) să aibă fii, dar a avut fete pe care le-au luat^(FL) de neveste fiii lui Chis, fraţii lor. ²³ Fiii lui Muşi^(FM): Mahli, Eder şi Ieremot, trei. ²⁴ Aceştia sunt fiii lui Levi^(FN), după casele lor părinteşti, capii caselor părinteşti, după numărătoarea făcută numărând numele pe cap. Ei erau întrebuinţaţi în slujba Casei Domnului, de la vârsta de douăzeci^(FO) de ani în sus. ²⁵ Căci David a zis: „Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat^(FP) odihnă poporului Său şi va locui pe vecie la Ierusalim, ²⁶ şi leviţii nu vor mai avea să poarte^(FQ) cortul şi toate uneltele pentru slujba lui.” ²⁷ După cele din urmă porunci ale lui David, numărătoarea fiilor lui Levi s-a făcut de la vârsta de douăzeci de ani în sus. ²⁸ Puşi lângă fiii lui Aaron pentru slujba Casei Domnului, ei aveau să îngrijească de curţi şi de odăi, de curăţirea tuturor lucrurilor sfinte, de împlinirea slujbei în Casa lui Dumnezeu, ²⁹ de pâinile^(FR) pentru punerea înaintea Domnului, de floarea^(FS) de făină pentru darurile de mâncare, de plăcintele fără^(FT) aluat, de turtele coapte în tigaie şi de turtele^(FU) prăjite, de toate măsurile^(FV) de încăpere şi de lungime; ³⁰ ei aveau să stea în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară ca să laude şi să mărească pe Domnul ³¹ şi să aducă neîncetat înaintea Domnului toate arderile-de-tot Domnului, în zilele de Sabat^(FW), de lună nouă şi de sărbători^(FX), după numărul şi obiceiurile rânduite. ³² Îngrijeau^(FY) de cortul întâlnirii, de Sfântul Locaş şi de fiii^(FZ) lui Aaron, fraţii lor, pentru slujba Casei Domnului.

Preoţii, împărţiţi în douăzeci şi patru de cete

24 Iată cetele fiilor lui Aaron. Fiii^(GA) lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar şi Itamar. ² Nadab^(GB) şi Abihu au murit înaintea tatălui lor, fără să aibă fii, şi Eleazar şi Itamar au împlinit slujba de preoţi. ³ David a împărţit pe fiii lui Aaron, rânduindu-i după slujba pe care o aveau s-o facă; Ţadoc făcea parte din urmaşii lui Eleazar şi Ahimelec, din urmaşii lui Itamar. ⁴ Printre fiii lui Eleazar s-au găsit mai multe căpetenii decât printre fiii lui Itamar şi i-au împărţit aşa că fiii lui Eleazar aveau şaisprezece căpetenii de case părinteşti şi fiii lui Itamar, opt căpetenii de case părinteşti. ⁵ I-au împărţit prin sorţi, între unii şi alţii, căci căpeteniile Sfântului Locaş şi căpeteniile lui Dumnezeu erau din fiii lui Eleazar şi din fiii lui Itamar. ⁶ Şemaia, fiul lui Netaneel, scriitorul, din seminţia lui Levi, i-a scris înaintea împăratului şi mai-marilor, înaintea preotului Ţadoc şi Ahimelec, fiul lui Abiatar, şi înaintea căpeteniilor caselor părinteşti ale preoţilor şi leviţilor. Au tras la sorţi câte o casă părintească pentru Eleazar şi au tras şi câte una pentru Itamar. ⁷ Cel dintâi sorţ a ieşit pentru Iehoiarib; al doilea, pentru Iedaia; ⁸ al treilea, pentru Harim; al patrulea, pentru Seorim; ⁹ al cincilea, pentru Malchia; al şaselea, pentru Miiamin; ¹⁰ al şaptelea, pentru Hacoţ; al optulea, pentru Abia^(GC); ¹¹ al nouălea, pentru Iosua; al zecelea, pentru Şecania; ¹² al unsprezecelea, pentru Eliaşib; al doisprezecelea, pentru Iachim; ¹³ al treisprezecelea, pentru Hupa; al paisprezecelea, pentru Ieşebeab; ¹⁴ al cincisprezecelea, pentru Bilga; al şaisprezecelea, pentru Imer; ¹⁵ al şaptesprezecelea, pentru Hezir; al optsprezecelea, pentru Hapiţeţ; ¹⁶ al nouăsprezecelea, pentru Petahia; al douăzecilea, pentru Ezechiel; ¹⁷ al douăzeci şi unulea, pentru Iachin; al douăzeci şi doilea, pentru Gamul; ¹⁸ al douăzeci şi treilea, pentru Delaia; al douăzeci şi patrulea, pentru Maazia. ¹⁹ Acesta era şirul în care aveau să-şi facă slujba, ca să intre^(GD) în Casa Domnului, după rânduiala pusă de Aaron, tatăl lor, potrivit cu poruncile pe care i le dăduse Domnul, Dumnezeul lui Israel.

Căpeteniile leviţilor

²⁰ Iată căpeteniile celorlalţi leviţi. Din fiii lui Amram: Şubael^(GE); din fiii lui Şubael: Iehdia; ²¹ din Rehabia^(GF), din fiii lui Rehabia: căpetenia Işia. ²² Din iţehariţi: Şelomot; din fiii lui Şelomot^(GG): Iahat. ²³ Fiii lui^(GH) Hebron: Ieria, Amaria, al doilea, Iahaziel, al treilea, Iecameam, al patrulea. ²⁴ Fiul lui Uziel: Mica; din fiii lui Mica: Şamir; ²⁵ fratele lui Mica: Işia; din fiii lui Işia: Zaharia. ²⁶ Fiii lui Merari: Mahli şi Muşi, şi fiii fiului său Iaazia. ²⁷ Fiii lui^(GI) Merari, ai fiului său Iaazia: Şoham, Zacur şi Ibri. ²⁸ Din Mahli: Eleazar, care^(GJ) n-a avut fii; ²⁹ din Chis, fiii lui Chis: Ierahmeel. ³⁰ Fiii lui^(GK) Muşi: Mahli, Eder şi Ierimot. Aceştia sunt fiii lui Levi, după casele lor părinteşti. ³¹ Şi ei, ca şi fraţii lor, fiii lui Aaron, au tras la sorţ înaintea împăratului David, înaintea lui Ţadoc şi Ahimelec şi înaintea căpeteniilor caselor părinteşti ale preoţilor şi leviţilor, şi anume fiecare cap de casă întocmai ca cel mai mic din fraţii săi.

Cântăreţii, împărţiţi în douăzeci şi patru de cete

25 David şi căpeteniile oştirii au pus deoparte, pentru slujbă, pe aceia din fiii lui Asaf^(GL), Heman şi Iedutun, care proroceau întovărăşiţi de harpă, de alăută şi de chimvale. Şi iată numărul celor ce aveau de îndeplinit lucrarea aceasta. ² Din fiii lui Asaf: Zacur, Iosif, Netania şi Aşareela, fiii lui Asaf, sub cârmuirea lui Asaf, care prorocea după poruncile împăratului. ³ Din Iedutun, fiii lui Iedutun: Ghedalia, Ţeri, Isaia, Haşabia, Matitia şi Şimei, şase, sub cârmuirea tatălui lor Iedutun, care prorocea cu harpa, ca să laude şi să mărească pe Domnul. ⁴ Din Heman, fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Şebuel, Ierimot, Hanania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti-Ezer, Ioşbecaşa, Maloti, Hotir, Mahaziot, ⁵ toţi fii ai lui Heman, care era văzătorul împăratului, ca să descopere cuvintele lui Dumnezeu şi să înalţe puterea Lui; Dumnezeu dăduse lui Heman paisprezece fii şi trei fete. ⁶ Toţi aceştia erau sub cârmuirea părinţilor lor pentru cântarea în Casa Domnului şi aveau chimvale, alăute şi harpe pentru slujba Casei lui Dumnezeu. Asaf, Iedutun şi Heman lucrau sub poruncile împăratului. ⁷ Erau în număr de două sute optzeci şi opt, cuprinzându-se în acest număr şi fraţii lor deprinşi la cântarea Domnului, toţi cei ce erau meşteri. ⁸ Au tras la sorţi pentru slujbele lor, mici şi mari, învăţători^(GM) şi ucenici. ⁹ Cel dintâi sorţ ieşit a fost din Asaf pentru Iosif; al doilea, pentru Ghedalia, el, fraţii şi fiii lui, doisprezece; ¹⁰ al treilea, Zacur, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ¹¹ al patrulea, pentru Iţeri, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ¹² al cincilea, pentru Netania, fiii săi şi fraţii săi, doisprezece; ¹³ al şaselea, Buchia, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ¹⁴ al şaptelea, pentru Iesareela, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ¹⁵ al optulea, pentru Isaia, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ¹⁶ al nouălea, pentru Matania, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ¹⁷ al zecelea, pentru Şimei, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ¹⁸ al unsprezecelea, pentru Azareel, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ¹⁹ al doisprezecelea, pentru Haşabia, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²⁰ al treisprezecelea, pentru Şubael, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²¹ al paisprezecelea, pentru Matitia, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²² al cincisprezecelea, pentru Ieremot, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²³ al şaisprezecelea, pentru Hanania, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²⁴ al şaptesprezecelea, pentru Ioşbecaşa, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²⁵ al optsprezecelea, pentru Hanani, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²⁶ al nouăsprezecelea, pentru Maloti, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²⁷ al douăzecilea, pentru Eliata, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²⁸ al douăzeci şi unulea, pentru Hotir, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ²⁹ al douăzeci şi doilea, pentru Ghidalti, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ³⁰ al douăzeci şi treilea, pentru Mahaziot, fiii şi fraţii săi, doisprezece; ³¹ al douăzeci şi patrulea, pentru Romamti-Ezer, fiii şi fraţii săi, doisprezece;

Uşierii Templului şi vistierii

26 Iată cetele uşierilor. Din coreiţi: Meşelemia, fiul lui Core, dintre fiii lui Asaf. ² Fiii lui Meşelemia: Zaharia, întâiul născut; Iediael, al doilea; Zebadia, al treilea; Iatniel, al patrulea. ³ Elam, al cincilea; Iohanan, al şaselea; Elioenai, al şaptelea. ⁴ Fiii lui Obed-Edom: Şemaia, întâiul născut; Iozabad, al doilea; Ioah, al treilea; Sacar, al patrulea; Netaneel, al cincilea; ⁵ Amiel, al şaselea; Isahar, al şaptelea; Peultai, al optulea; căci Dumnezeu îl binecuvântase. ⁶ Fiului său Şemaia i s-au născut fii, care au stăpânit în casa tatălui lor, căci erau oameni viteji. ⁷ Fiii lui Şemaia: Otni, Refael, Obed, Elzabad şi fraţii săi, oameni viteji, Elihu şi Semaia. ⁸ Toţi aceştia erau fiii lui Obed-Edom, ei, fiii şi fraţii lor; erau oameni plini de vlagă şi de putere pentru slujbă, şaizeci şi doi de ai lui Obed-Edom. ⁹ Fiii şi fraţii lui Meşelemia, oameni viteji, erau în număr de optsprezece. ¹⁰ Din fiii lui Merari: Hosa^(GN), care avea ca fii pe: Şimri, căpetenia, pus căpetenie de tatăl său, măcar că nu era el întâiul născut; ¹¹ Hilchia, al doilea; Tebalia, al treilea; Zaharia, al patrulea. Toţi fiii şi fraţii lui Hosa erau în număr de treisprezece. ¹² Acestor cete de uşieri, căpeteniilor acestor oameni şi fraţilor lor, a fost încredinţată paza pentru slujba Casei Domnului. ¹³ Au tras la sorţ pentru fiecare uşă, mici şi mari, după casele lor părinteşti. ¹⁴ Sorţul a căzut pe Şelemia pentru partea de răsărit. Au tras la sorţ pentru fiul său Zaharia, care era un sfetnic înţelept, şi i-a căzut la sorţ partea de miazănoapte. ¹⁵ Partea de miazăzi a căzut lui Obed-Edom, iar casa magaziilor a căzut fiilor săi. ¹⁶ Partea de apus a căzut lui Şupim şi lui Hosa, cu uşa Şalechet, pe drumul care suia sus: o strajă era în faţa alteia. ¹⁷ La răsărit erau şase leviţi; la miazănoapte, patru pe zi; la miazăzi patru pe zi şi patru la magazii, câte doi în două locuri deosebite; ¹⁸ spre mahala, la apus, patru spre drum, doi spre mahala. ¹⁹ Acestea sunt cetele uşierilor dintre fiii coreiţilor şi dintre fiii lui Merari. ²⁰ Unul din leviţi, Ahia, avea grija vistieriilor^(GO) Casei lui Dumnezeu şi vistieriilor lucrurilor sfinte. ²¹ Dintre fiii lui Laedan, fiii gherşoniţilor ieşiţi din Laedan, căpeteniile caselor părinteşti ale lui Laedan, Gherşonitul, erau: Iehieli ²² şi fiii lui Iehieli, Zetam şi fratele său Ioel, care păzeau vistieriile Casei Domnului. ²³ Dintre amramiţi, iţehariţi, hebroniţi şi uzieliţi, ²⁴ era^(GP) Şebuel, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise, care îngrijea de vistierii. ²⁵ Dintre fraţii lui, ieşiţi din Eliezer, al cărui fiu a fost Rehabia, al cărui fiu a fost Isaia, al cărui fiu a fost Ioram, al cărui fiu a fost Zicri, al cărui fiu a fost^(GQ) Şelomit, ²⁶ erau Şelomit şi fraţii săi, care păzeau toate vistieriile lucrurilor sfinte, pe care le închinaseră împăratul David, capii caselor părinteşti, căpeteniile peste mii şi sute şi căpeteniile oştirii – le închinaseră ²⁷ din prada luată la război pentru întreţinerea Casei Domnului. ²⁸ Tot ce fusese închinat de Samuel, văzătorul^(GR), de Saul, fiul lui Chis, de Abner, fiul lui Ner, de Ioab, fiul Ţeruiei, toate lucrurile închinate erau sub paza lui Şelomit şi a fraţilor săi.

Orânduirea judecătorilor

²⁹ Dintre iţehariţi: Chenania şi fraţii săi erau întrebuinţaţi pentru treburile de afară, ca dregători^(GS) şi judecători în Israel. ³⁰ Dintre hebroniţi: Haşabia şi fraţii săi, oameni viteji, în număr de o mie şapte sute, aveau privegherea asupra lui Israel, dincoace de Iordan, la apus, pentru toate treburile Domnului şi pentru slujba împăratului. ³¹ În ce priveşte pe hebroniţi, a căror căpetenie era Ieria^(GT), s-au făcut în al patruzecilea an al domniei lui David cercetări cu privire la ei, după spiţele lor de neam şi după casele lor părinteşti şi s-au găsit între ei la Iaezer^(GU), în Galaad, oameni viteji. ³² Fraţii lui Ieria, oameni viteji, erau în număr de două mii şapte sute capi de case părinteşti. Împăratul David i-a pus peste rubeniţi, peste gadiţi şi peste jumătatea seminţiei lui Manase, pentru toate treburile lui Dumnezeu şi pentru treburile împăratului^(GV).

Căpeteniile oştirii

27 Aceştia sunt copiii lui Israel după numărul lor, capii caselor părinteşti, căpeteniile peste mii şi peste sute şi slujbaşi în slujba împăratului pentru tot ce privea şirul cetelor, sosirea şi plecarea lor, lună după lună, în toate lunile anului; fiecare ceată era de douăzeci şi patru de mii de oameni. ² În fruntea celei dintâi cete, pentru luna întâi, era Iaşobeam^(GW), fiul lui Zabdiel, şi avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ³ El era din fiii lui Pereţ şi era capul tuturor căpeteniilor oştirii în luna întâi. ⁴ În fruntea cetei din luna a doua era Dodai, Ahohitul; Miclot era unul din capii cetei sale. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ⁵ Capul cetei a treia, pentru luna a treia, era Benaia, fiul preotului Iehoiada, capul, şi el avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ⁶ Acest Benaia^(GX) era un viteaz dintre cei treizeci şi în fruntea celor treizeci. Fiul său Amizadab era una din căpeteniile cetei sale. ⁷ Al patrulea, pentru luna a patra, era Asael^(GY), fratele lui Ioab, şi, după el, fiul său Zebadia. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ⁸ Al cincilea, pentru luna a cincea, era căpetenia Şamehut, Izrahitul. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ⁹ Al şaselea, pentru luna a şasea, era Ira^(GZ), fiul lui Icheş, Tecoitul. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ¹⁰ Al şaptelea, pentru luna a şaptea, era Heleţ^(HA), Pelonitul, din fiii lui Efraim. El avea o ceată de douăzeci de mii de oameni. ¹¹ Al optulea, pentru luna a opta, era Sibecai^(HB), Huşatitul, din familia zerahiţilor. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ¹² Al nouălea, pentru luna a noua, era Abiezer^(HC), din Anatot, din beniamiţi. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ¹³ Al zecelea, pentru luna a zecea, era Maharai^(HD), din Netofa, din familia zerahiţilor. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ¹⁴ Al unsprezecelea, pentru luna a unsprezecea, era Benaia^(HE), din Piraton, din fiii lui Efraim. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni. ¹⁵ Al doisprezecelea, pentru luna a douăsprezecea, era Heldai^(HF) din Netofa, din familia lui Otniel. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Capii seminţiilor

¹⁶ Iată capii seminţiilor lui Israel: Capul rubeniţilor: Eliezer, fiul lui Zicri; al simeoniţilor: Şefatia, fiul lui Maaca; ¹⁷ al leviţilor: Haşabia, fiul lui Chemuel; al familiei lui Aaron: Ţadoc; ¹⁸ al lui Iuda: Elihu^(HG), din fraţii lui David; al lui Isahar: Omri, fiul lui Micael; ¹⁹ al lui Zabulon: Işemaia, fiul lui Obadia; al lui Neftali: Ierimot, fiul lui Azriel; ²⁰ al fiilor lui Efraim: Hosea, fiul lui Azazia; ²¹ al jumătăţii seminţiei lui Manase: Ioel, fiul lui Pedaia; al jumătăţii seminţiei lui Manase din Galaad: Ido, fiul lui Zaharia; al lui Beniamin: Iaasiel, fiul lui Abner; ²² al lui Dan: Azareel, fiul lui Ieroham. Aceştia sunt capii seminţiilor lui Israel. ²³ David n-a făcut numărătoarea celor în vârstă de la douăzeci de ani în jos din Israel, căci Domnul^(HH) făgăduise că va înmulţi pe Israel ca stelele cerului. ²⁴ Ioab, fiul Ţeruiei, începuse numărătoarea, dar n-a isprăvit-o, căci Domnul Se mâniase^(HI) pe Israel, din pricina acestei numărători, care n-a fost trecută în cronicile împăratului David.

Slujitorii şi slujbaşii curţii

²⁵ Azmavet, fiul lui Adiel, era pus peste vistieriile împăratului; Ionatan, fiul lui Ozia, peste merindele din ogoare, cetăţi, sate şi turnuri; ²⁶ Ezri, fiul lui Chelub, peste lucrătorii de la ţară, care lucrau pământul; ²⁷ Şimei, din Rama, peste vii; Zabdi, din Şefam, peste pivniţele cu vin din vii; ²⁸ Baal-Hanan, din Gheder, peste măslini şi sicomori în câmpie; Ioaş, peste magaziile de untdelemn; ²⁹ Şitrai, din Saron, peste boii care păşteau în Saron; Şafat, fiul lui Adlai, peste boii din văi; ³⁰ Obil, Ismaelitul, peste cămile; Iehdia, din Meronot, peste măgăriţe; ³¹ Iaziz, Hagarenitul, peste oi. Toţi aceştia erau îngrijitori puşi peste averile împăratului David. ³² Ionatan, unchiul lui David, era sfetnic, om cu minte şi învăţat; Iehiel, fiul lui Hacmoni, era lângă fiii împăratului; ³³ Ahitofel^(HJ) era sfetnicul împăratului; Huşai^(HK), Architul, era prietenul împăratului. ³⁴ După Ahitofel au fost sfetnici: Iehoiada, fiul lui Benaia, şi Abiatar^(HL); Ioab^(HM) era căpetenia oştirii împăratului.

David înfăţişează pe Solomon

28 David a chemat la Ierusalim toate căpeteniile lui Israel, căpeteniile^(HN) seminţiilor, căpeteniile^(HO) cetelor din slujba împăratului, căpeteniile peste mii şi căpeteniile peste sute, pe cei mai mari^(HP) peste toate averile şi turmele împăratului şi ale fiilor săi, pe dregători, pe viteji^(HQ) şi pe toţi voinicii. ² Împăratul David s-a sculat în picioare şi a zis: „Ascultaţi-mă, fraţilor şi poporul meu! Aveam de gând^(HR) să zidesc o casă de odihnă pentru chivotul legământului Domnului şi pentru aşternutul^(HS) picioarelor Dumnezeului nostru şi mă pregăteam s-o zidesc. ³ Dar Dumnezeu mi-a zis: ‘Să nu zideşti^(HT) o casă Numelui Meu, căci eşti un om de război şi ai vărsat sânge.’ ⁴ Domnul, Dumnezeul lui Israel, m-a ales^(HU) din toată casa tatălui meu pentru ca să fiu împărat al lui Israel pe vecie, căci pe Iuda^(HV) l-a ales căpetenie, casa^(HW) tatălui meu a ales-o din casa lui Iuda şi dintre^(HX) fiii tatălui meu pe mine m-a pus să domnesc peste tot Israelul. ⁵ Dintre^(HY) toţi fiii mei – căci Domnul mi-a dat mulţi fii – a ales pe fiul meu Solomon^(HZ) ca să-l pună pe scaunul de domnie al Împărăţiei Domnului peste Israel. ⁶ El mi-a zis: ‘Fiul tău Solomon^(IA) Îmi va zidi casa şi curţile, căci l-am ales ca fiu al Meu, şi-i voi fi Tată. ⁷ Îi voi întări împărăţia pe vecie, dacă se va ţine^(IB), ca astăzi, de împlinirea poruncilor şi rânduielilor Mele.’ ⁸ Acum, înaintea întregului Israel, înaintea adunării Domnului şi în faţa Dumnezeului nostru care vă aude, păziţi şi puneţi-vă la inimă toate poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, ca să stăpâniţi această bună ţară şi s-o lăsaţi de moştenire fiilor voştri, după voi, pe vecie. ⁹ Şi tu, fiule Solomoane, cunoaşte^(IC) pe Dumnezeul tatălui tău şi slujeşte-I cu toată^(ID) inima şi cu un suflet binevoitor, căci Domnul^(IE) cercetează toate inimile şi pătrunde toate închipuirile şi toate gândurile. Dacă-L^(IF) vei căuta, Se va lăsa găsit de tine, dar, dacă-L vei părăsi, te va lepăda şi El pe vecie. ¹⁰ Vezi acum că Domnul^(IG) te-a ales ca să zideşti o casă care să-I slujească de locaş sfânt. Întăreşte-te şi lucrează.”

David dă lui Solomon tot ce strânsese pentru Templu

¹¹ David a dat fiului său Solomon chipul^(IH) prispei şi clădirilor, odăilor vistieriei, odăilor de sus, odăilor dinăuntru şi al odăii pentru scaunul îndurării. ¹² I-a dat planul a tot ce avea în minte cu privire la curţile Casei Domnului şi toate odăile de jur împrejur pentru vistieriile^(II) Casei lui Dumnezeu şi vistieriile Sfântului Locaş ¹³ şi cu privire la cetele preoţilor şi leviţilor, la tot ce privea slujba Casei Domnului şi la toate uneltele pentru slujba Casei Domnului. ¹⁴ I-a dat chipul uneltelor de aur, cu greutatea celor ce trebuiau să fie de aur pentru toate uneltele fiecărei slujbe, şi chipul tuturor uneltelor de argint, cu greutatea lor, pentru toate uneltele fiecărei slujbe. ¹⁵ A dat greutatea sfeşnicelor de aur şi a candelelor lor de aur, cu greutatea fiecărui sfeşnic şi a candelelor lui şi greutatea sfeşnicelor de argint, cu greutatea fiecărui sfeşnic şi a candelelor lui, după întrebuinţarea fiecărui sfeşnic. ¹⁶ I-a dat greutatea de aur pentru mesele pâinilor pentru punerea înainte, pentru fiecare masă, şi greutatea de argint pentru mesele de argint. ¹⁷ I-a dat chipul furculiţelor, lighenelor şi ceştilor de aur curat; chipul potirelor de aur, cu greutatea fiecărui potir, şi a potirelor de argint, cu greutatea fiecărui potir, ¹⁸ şi chipul altarului tămâiei în aur curăţit, cu greutatea lui. I-a mai dat şi chipul carului heruvimilor^(IJ) de aur, care îşi întind aripile şi acoperă chivotul legământului Domnului. ¹⁹ „Toate acestea”, a zis David, „toate lucrările izvodului acestuia, mi le-a făcut cunoscute Domnul, însemnându-le^(IK) în scris cu mâna Lui.” ²⁰ David a zis fiului său Solomon: „Întăreşte-te^(IL), îmbărbătează-te şi lucrează; nu te teme şi nu te înspăimânta. Căci Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, va fi cu tine. El nu te va lăsa^(IM), nici nu te va părăsi până se va isprăvi toată lucrarea pentru slujba Casei Domnului. ²¹ Iată, ai lângă tine cetele^(IN) preoţilor şi leviţilor pentru toată slujba Casei lui Dumnezeu şi iată că ai lângă tine, pentru toată lucrarea, toţi oamenii binevoitori şi îndemânatici în tot felul de lucrări^(IO) şi căpeteniile şi tot poporul, supuşi la toate poruncile tale.”

Dările bogate pentru zidirea Templului

29 Împăratul David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând^(IP), şi lucrarea este însemnată, căci casa aceasta nu este pentru un om, ci este pentru Domnul Dumnezeu. ² Mi-am întrebuinţat toate puterile să pregătesc pentru Casa Dumnezeului meu aur pentru ceea ce trebuie să fie de aur, argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint, aramă pentru ceea ce trebuie să fie de aramă, fier pentru ceea ce trebuie să fie de fier şi lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onix^(IQ) şi pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare şi de felurite culori, tot felul de pietre scumpe şi marmură albă multă. ³ Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul şi argintul pe care-l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa Sfântului Locaş: ⁴ trei mii de talanţi de aur, de aur de Ofir^(IR), şi şapte mii de talanţi de argint curăţit pentru îmbrăcarea pereţilor clădirilor, ⁵ aurul pentru ceea ce trebuie să fie de aur şi argintul pentru ceea ce trebuie să fie de argint şi pentru toate lucrările pe care le vor face lucrătorii. Cine vrea să-şi mai aducă de bunăvoie astăzi darurile înaintea Domnului?” ⁶ Căpeteniile^(IS) caselor părinteşti, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi îngrijitorii averii^(IT) împăratului au adus daruri de bunăvoie. ⁷ Au dat pentru slujba Casei lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur, zece mii de darici, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de aramă şi o sută de mii de talanţi de fier. ⁸ Cei ce aveau pietre scumpe le-au dat pentru vistieria Casei Domnului în mâinile lui Iehiel^(IU), Gherşonitul. ⁹ Poporul s-a bucurat de darurile lor de bunăvoie^(IV), căci le dădeau cu dragă inimă Domnului, şi împăratul David, de asemenea, s-a bucurat mult.

Rugăciunea lui David

¹⁰ David a binecuvântat pe Domnul în faţa întregii adunări. El a zis: „Binecuvântat să fii Tu din veac în veac, Doamne, Dumnezeul părintelui nostru Israel! ¹¹ Ale Tale^(IW) sunt, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pământ este al Tău! A Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalţi ca un stăpân mai presus de orice! ¹² De la Tine vin bogăţia^(IX) şi slava, Tu stăpâneşti peste tot, în mâna Ta sunt tăria şi puterea şi mâna Ta poate să mărească şi să întărească toate lucrurile. ¹³ Acum, Dumnezeul nostru, Te lăudăm şi preamărim Numele Tău cel slăvit. ¹⁴ Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem să-Ţi aducem daruri de bunăvoie? Totul vine de la Tine şi din mâna Ta primim ce-Ţi aducem. ¹⁵ Înaintea Ta noi suntem nişte străini^(IY) şi locuitori, ca toţi părinţii noştri. Zilele noastre^(IZ) pe pământ sunt ca umbra şi fără nicio nădejde. ¹⁶ Doamne, Dumnezeul nostru, din mâna Ta vin toate aceste bogăţii pe care le-am pregătit ca să-Ţi zidim o casă, Ţie, Numelui Tău celui sfânt, şi ale Tale sunt toate. ¹⁷ Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi^(JA) inima şi că iubeşti^(JB) curăţia de inimă, de aceea Ţi-am adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăţia inimii mele şi am văzut acum cu bucurie pe poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi de bunăvoie darurile lui. ¹⁸ Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri Avraam, Isaac şi Israel! Ţine totdeauna în inima poporului Tău aceste porniri şi aceste gânduri şi întăreşte-i inima în Tine. ¹⁹ Dă fiului meu Solomon^(JC) o inimă bună, ca să păzească poruncile Tale, învăţăturile Tale şi legile Tale, ca să împlinească toate aceste lucruri şi să zidească el casa pentru care am făcut^(JD) pregătiri.”

Ungerea lui Solomon

²⁰ David a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru.” Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. Ei s-au plecat şi s-au închinat înaintea Domnului şi înaintea împăratului. ²¹ A doua zi după aceasta, au adus ca jertfă şi ardere-de-tot Domnului o mie de viţei, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfele de băutură obişnuite şi alte jertfe în mare număr pentru tot Israelul. ²² Au mâncat şi au băut în ziua aceea înaintea Domnului cu mare bucurie, au făcut a doua oară împărat pe Solomon, fiul lui David, l-au uns^(JE) înaintea Domnului ca domn şi au uns pe Ţadoc ca preot. ²³ Solomon a şezut pe scaunul de domnie al Domnului, ca împărat în locul tatălui său David. El a propăşit, şi tot Israelul l-a ascultat. ²⁴ Toate căpeteniile şi vitejii şi chiar toţi fiii împăratului David s-au supus^(JF) împăratului Solomon. ²⁵ Domnul a înălţat tot mai mult pe Solomon sub ochii întregului Israel şi i-a făcut domnia mai strălucită^(JG) decât a fost a oricărui împărat al lui Israel înaintea lui.

Moartea lui David

²⁶ David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul. ²⁷ Vremea^(JH) cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani: la^(JI) Hebron a domnit şapte ani şi la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani. ²⁸ A murit^(JJ) după o bătrâneţe fericită, sătul^(JK) de zile, de bogăţie şi de slavă. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Solomon. ²⁹ Faptele împăratului David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, şi în cartea prorocului Natan, şi în cartea prorocului Gad, ³⁰ împreună cu toată domnia şi toate^(JL) isprăvile lui, precum şi ce s-a petrecut pe vremea lui, fie în Israel, fie în toate împărăţiile celorlalte ţări.