M’Cheyne Bible Reading Plan
Israel traversează Iordanul
3 Dis-de-dimineaţă Iosua s-a sculat şi împreună cu tot poporul Israel au ieşit din Şitim şi au pornit spre Iordan. Ei au rămas acolo peste noapte, înainte de a traversa râul.
2 După trei zile dregătorii poporului au străbătut tabăra 3 şi au poruncit poporului: „Când veţi vedea Chivotul Legământului cu Domnul, Dumnezeul vostru, dus de preoţii leviţi, să porniţi din locul în care sunteţi şi să-l urmaţi. 4 Dar între voi şi el să păstraţi o distanţă de două mii de coţi[a]. Să nu vă apropiaţi de el! Prin el voi veţi cunoaşte drumul pe care trebuie să mergeţi, căci nu aţi mai trecut niciodată pe drumul acesta.“
5 Iosua a zis poporului: „Sfinţiţi-vă, pentru că mâine Domnul va face lucrări minunate în mijlocul vostru!“
6 Iosua le-a spus apoi preoţilor: „Luaţi Chivotul Legământului şi treceţi înaintea poporului!“ Ei l-au luat şi au pornit în faţa poporului.
7 Domnul i-a zis lui Iosua: „În această zi voi începe să te înalţ în ochii întregului Israel, ca să ştie astfel că Eu sunt cu tine tot aşa cum am fost şi cu Moise. 8 Porunceşte-le preoţilor care duc Chivotul Legământului şi spune-le: «Când veţi ajunge la marginea apelor Iordanului, să vă opriţi în Iordan!»“
9 Iosua le-a spus israeliţilor: „Apropiaţi-vă ca să ascultaţi cuvintele Domnului, Dumnezeul vostru! 10 Prin aceasta veţi cunoaşte că Dumnezeul cel Viu este în mijlocul vostru şi că va nimici dinaintea voastră pe caananiţi, hitiţi, hiviţi, periziţi, ghirgasiţi, amoriţi şi iebusiţi. 11 Iată, Chivotul Legământului cu Stăpânul întregului pământ traversează Iordanul înaintea voastră. 12 Alegeţi acum doisprezece bărbaţi israeliţi, câte un bărbat din fiecare seminţie. 13 Când picioarele preoţilor care duc Chivotul Domnului, Stăpânul întregului pământ, vor intra în apele Iordanului, apele care coboară din amonte se vor despica şi se vor opri grămadă.“
14 Poporul a ieşit din corturi ca să treacă Iordanul, iar preoţii care duceau Chivotul Legământului erau înaintea poporului. 15 Când preoţii ce duceau Chivotul au ajuns la Iordan, iar picioarele lor au atins marginea apelor Iordanului (căci Iordanul inundă ambele maluri pe toată perioada secerişului), 16 apele care curgeau din amonte s-au oprit adunându-se grămadă pe o mare distanţă, până la Adam, cetatea din vecinătatea Ţortanului, iar cele care coborau în aval spre Marea Arabei (Marea Sărată[b]), s-au scurs de tot. Şi astfel poporul a traversat ajungând în faţa Ierihonului. 17 Preoţii care duceau Chivotul Legământului cu Domnul s-au oprit pe uscat, în mijlocul Iordanului, timp în care tot Israelul îl traversa, până când întregul popor a traversat Iordanul.
Psalmul 126
Un cântec de pelerinaj
1 Când Domnul i-a întors acasă pe captivii[a] Sionului,
parcă visam.
2 Atunci gura ni s-a umplut de râsete
şi limba noastră – de strigăte de bucurie;
atunci se spunea printre neamuri:
„Domnul a făcut lucruri mari cu ei!“
3 Domnul a făcut lucruri mari pentru noi,
de aceea noi suntem bucuroşi.
4 Întoarce-i acasă, Doamne, pe captivii noştri,
ca pe nişte torente din Neghev.
5 Cei ce seamănă cu lacrimi,
vor secera cu strigăte de bucurie.
6 Cel ce merge plângând,
ducându-şi traista cu sămânţă,
va veni acasă cu strigăte de bucurie,
ducându-şi snopii.
Psalmul 127
Un cântec de pelerinaj. Al lui Solomon.
1 Dacă nu zideşte Domnul o casă,
degeaba trudesc cei ce o zidesc.
Dacă nu străjuieşte Domnul o cetate,
degeaba păzeşte străjerul.
2 Degeaba vă treziţi devreme
şi vă culcaţi târziu,
mâncând o pâine câştigată cu trudă.
Preaiubitului Său însă El îi dă cu adevărat odihnă[b].
3 Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul,
rodul pântecelui este o răsplată.
4 Ca săgeţile în mâna unui viteaz,
aşa sunt fiii din anii tinereţii.
5 Ferice de bărbatul
care îşi umple tolba cu ei;
el nu se va ruşina
când va vorbi duşmanilor la poartă.
Psalmul 128
Un cântec de pelerinaj
1 Ferice de oricine se teme de Domnul
şi umblă pe căile Lui!
2 Căci atunci vei mânca din munca mâinilor tale,
vei fi fericit şi-ţi va fi bine.
3 Soţia ta va fi ca o viţă roditoare
în locurile retrase ale casei tale,
fiii tăi vor fi ca lăstarii de măslin
împrejurul mesei tale.
4 Aşa este binecuvântat bărbatul
care se teme de Domnul.
5 Domnul să te binecuvânteze din Sion,
ca să vezi propăşirea Ierusalimului
în toate zilele vieţii tale
6 şi să-i vezi pe fiii fiilor tăi!
Pacea să fie peste Israel!
Ziua răzbunării Domnului şi a răscumpărării
63 – Cine este Acesta, Care vine din Edom,
Care vine cu hainele roşii din Boţra?!
Cine este Acesta, înveşmântat atât de frumos,
păşind atât de plin de putere?!
– Eu sunt, Cel Ce vorbesc cu dreptate
şi Care am putere să mântuiesc!
2 – De ce-Ţi sunt hainele roşii
şi veşmintele ca ale unuia care calcă în teasc?
3 – Eu singur am călcat în teasc,
iar dintre popoare n-a fost nimeni cu Mine.
Le-am călcat în mânia Mea,
le-am călcat în picioare în furia Mea.
Sângele lor Mi-a stropit hainele,
astfel că pe toate Mi le-am pătat.
4 Căci ziua răzbunării era în inima Mea
şi anul răscumpărării Mele sosise.
5 M-am uitat şi nu era nimeni să Mă ajute;
am fost uimit căci nu era nimeni să Mă sprijine;
prin urmare, puterea Mea Mi-a adus izbândă
şi mânia Mea M-a sprijinit.
6 Am călcat în picioare popoare în mânia Mea,
le-am îmbătat în furia Mea
şi le-am vărsat sângele pe pământ.
Laudă şi mărturisire
7 „Voi vesti îndurările Domnului
şi isprăvile Domnului,
potrivit cu tot ceea ce a făcut Domnul pentru noi;
voi vesti marea Lui bunătate
faţă de Casa lui Israel,
pe care i-a arătat-o potrivit îndurării Sale
şi potrivit bogăţiei dragostei Lui.
8 El a zis: «Negreşit, ei sunt poporul Meu,
fiii care nu Mă vor trăda»,
şi astfel El a devenit Mântuitorul lor.
9 În tot ce au suferit,
a suferit împreună cu ei,
iar Îngerul Prezenţei Sale i-a izbăvit.
În dragostea şi în mila Sa
El i-a răscumpărat;
i-a ridicat şi i-a purtat
în toate zilele din vechime.
10 Dar ei s-au răzvrătit
şi L-au întristat pe Duhul Său cel Sfânt.
De aceea El S-a făcut duşmanul lor
şi a luptat El Însuşi împotriva lor.
11 Atunci ei şi-au adus aminte[a] de zilele străvechi,
de zilele când Moise Îi conducea poporul.
Unde este Acela Care i-a trecut prin mare
împreună cu păstorul turmei Sale?
Unde este Acela Care a pus printre ei
Duhul Său cel Sfânt,
12 Acela Care Şi-a trimis braţul slăvit
să-i fie mână dreaptă lui Moise,
Acela Care a despărţit apele înaintea lor
pentru a-Şi face un renume veşnic,
13 Acela Care i-a condus prin adâncuri?
Asemenea unui cal ce aleargă prin pustie,
ei nu s-au împiedicat
14 şi asemenea unor vite ce coboară în câmpie,
aşa i-a condus Duhul Domnului la odihnă.
În felul acesta Ţi-ai călăuzit Tu poporul,
pentru a-Ţi face un Nume slăvit.
15 Priveşte din ceruri şi vezi,
din Locuinţa Ta sfântă şi slăvită!
Unde-Ţi sunt râvna şi puterea?
Fiorul Tău lăuntric şi compasiunea Ta
s-au retras de la mine.
16 Totuşi Tu eşti Tatăl nostru,
chiar dacă Avraam nu ne cunoaşte,
chiar dacă Israel nu ne recunoaşte;
Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru,
din vechime Tu Te numeşti «Răscumpărătorul nostru»!
17 De ce, Doamne, ne-ai făcut să rătăcim de la căile Tale?
De ce ne-ai împietrit inimile, ca să nu ne mai temem de Tine?
Întoarce-Te, de dragul robilor Tăi,
de dragul seminţiilor ce-Ţi sunt moştenire!
18 Pentru puţină vreme poporul Tău cel sfânt a avut parte de Lăcaşul Tău,
dar acum duşmanii noştri l-au călcat în picioare.
19 Am fost multă vreme ca unii care nu erau sub stăpânirea Ta,
ca unii peste care nu era chemat Numele Tău.[b]
Isus şi Ioan Botezătorul
11 După ce a terminat de dat porunci celor doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo ca să dea învăţătură şi să predice în cetăţile lor.
2 Ioan a auzit în închisoare despre lucrările lui Cristos şi a trimis cuvânt prin ucenicii săi, 3 ca să-L întrebe astfel:
– Tu eşti Cel Care urma să vină sau trebuie să aşteptăm pe altul?
4 Isus le-a răspuns:
– Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan ceea ce vedeţi şi auziţi: 5 orbii văd, şchiopii umblă, leproşii[a] sunt curăţiţi[b], surzii aud, morţii sunt înviaţi, iar săracilor li se vesteşte Evanghelia[c]. 6 Fericit este cel care nu se poticneşte în Mine!
7 În timp ce plecau ei, Isus a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan:
– Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt? 8 Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine fine? Iată că cei ce poartă haine fine sunt în palatele regilor! 9 Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Vă spun că da, şi chiar mai mult decât un profet! 10 Acesta este cel despre care a fost scris:
„Iată, Îl trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu,
care va pregăti calea înaintea Ta!“[d]
11 Adevărat vă spun că, între cei născuţi din femei, nu s-a ridicat niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia Cerurilor este mai mare decât el. 12 Din zilele lui Ioan Botezătorul şi până acum, în Împărăţia Cerurilor se dă buzna şi cei năvalnici pun mâna pe ea.[e] 13 Căci până la Ioan au profeţit toţi Profeţii şi Legea. 14 Şi, dacă vreţi să acceptaţi ce vă spun, el este Ilie care urma să vină![f] 15 Cel ce are urechi, să audă!
16 Cu cine voi asemăna această generaţie? Cu nişte copii care stau în pieţe şi strigă la ceilalţi:
17 „V-am cântat din fluier, dar n-aţi dansat;
v-am cântat de jale, dar nu v-aţi tânguit!“
18 Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând[g], iar ei zic: „Are demon!“ 19 A venit Fiul Omului mâncând şi bând, iar ei zic: „Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al colectorilor de taxe şi al păcătoşilor!“ Totuşi înţelepciunea este îndreptăţită prin faptele ei.
Vai de cetăţile nepocăite
20 Atunci Isus a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe dintre minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră: 21 „Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă ar fi avut loc în Tir şi Sidon minunile care au avut loc în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit în sac şi cenuşă! 22 Dar Eu vă spun că, în Ziua Judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi! 23 Iar tu, Capernaum,
vei fi înălţat oare până la cer?
Nu, ci vei coborî până în Locuinţa Morţilor[h]!
Căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi dăinuit până astăzi! 24 De aceea îţi spun că, în Ziua Judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decât pentru tine!“
Odihnă pentru cei trudiţi şi împovăraţi
25 În vremea aceea, Isus a zis:
„Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit copilaşilor! 26 Da, Tată, pentru că aşa Ţi-a plăcut Ţie ...
27 Toate lucrurile Mi-au fost încredinţate Mie de către Tatăl Meu. Nimeni nu-L cunoaşte pe Fiul în afară de Tatăl şi nimeni nu-L cunoaşte pe Tatăl în afară de Fiul şi de cel căruia vrea Fiul să i-L descopere.
28 Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă! 29 Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, pentru că Eu sunt blând şi cu inima smerită, şi astfel veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre! 30 Căci jugul Meu este bun, iar povara Mea este uşoară.“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.