M’Cheyne Bible Reading Plan
11 Când Roboam a ajuns la Ierusalim, a adunat Casa lui Iuda şi a lui Beniamin – o sută optzeci de mii de bărbaţi aleşi şi gata de luptă – ca să lupte împotriva lui Israel şi să aducă din nou regatul sub stăpânirea lui Roboam. 2 Dar Cuvântul Domnului a venit la Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicându-i astfel: 3 „Spune-i lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, precum şi tuturor israeliţilor din Iuda şi din Beniamin că 4 aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă ridicaţi la luptă împotriva fraţilor voştri! Întoarceţi-vă fiecare acasă, căci de la Mine a venit lucrul acesta!»“ Ei au ascultat cuvintele Domnului, s-au întors acasă şi nu s-au mai dus împotriva lui Ieroboam.
Domnia lui Roboam peste Iuda
5 Roboam a locuit la Ierusalim şi a zidit cetăţi de apărare în Iuda: 6 Betleem, Etam, Tekoa, 7 Bet-Ţur, Soco, Adulam, 8 Gat, Mareşa, Zif, 9 Adorayim, Lachiş, Azeka, 10 Ţora, Aialon şi Hebron. Aceste cetăţi se aflau pe teritoriul lui Iuda şi al lui Beniamin şi erau fortificate. 11 El a întărit aceste fortăreţe, a numit peste ele conducători[a] şi a pus în ele magazii cu alimente, ulei de măsline şi vin. 12 În fiecare din aceste cetăţi a pus scuturi şi suliţe şi le-a întărit foarte mult. Iuda şi Beniamin erau de partea lui.
13 Preoţii şi leviţii, care se aşezaseră în tot Israelul, s-au înfăţişat înaintea lui, venind din toate regiunile. 14 Leviţii îşi părăsiseră păşunile şi proprietăţile şi veniseră în Iuda, la Ierusalim, căci Ieroboam şi fiii lui îi împiedicaseră să-şi mai împlinească slujba de preoţi ai Domnului. 15 Ieroboam îşi pusese propriii lui preoţi pentru înălţimile, pentru ţapii şi pentru viţeii pe care-i făcuse.[b] 16 Toţi aceia din seminţiile lui Israel care aveau pe inimă să-L caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, i-au urmat pe leviţi la Ierusalim, ca să aducă jertfe Domnului, Dumnezeul strămoşilor lor. 17 Astfel, ei au întărit regatul lui Iuda şi, vreme de trei ani, l-au susţinut pe Roboam, fiul lui Solomon, pentru că vreme de trei ani au umblat în calea lui David şi a lui Solomon.
18 Roboam a luat-o de soţie pe Mahalat, fiica lui Ierimot, fiul lui David, şi a lui Abihail, fiica lui Eliab, fiul lui Işai. 19 Ea i-a născut următorii fii: Ieuş, Şemaria şi Zaham. 20 Apoi el s-a căsătorit cu Maaca, nepoata lui Absalom, care i-a născut pe Abia, pe Atai, pe Ziza şi pe Şelomit. 21 Roboam a iubit-o pe Maaca, nepoata lui Absalom, mai mult decât pe toate soţiile şi ţiitoarele sale (el a avut optsprezece soţii şi şaizeci de ţiitoare şi i s-au născut douăzeci şi opt de fii şi şaizeci de fiice). 22 Roboam l-a numit căpetenie pe Abia, fiul Maacăi, ca astfel să fie conducătorul fraţilor săi, căci dorea să-l facă rege. 23 El a avut pricepere şi a împrăştiat pe unii din fiii lui prin toate regiunile lui Iuda şi Beniamin, prin toate cetăţile fortificate ale acestora, unde le-a dat hrană din belşug şi le-a căutat o mulţime de soţii.
Invazia egipteană
12 Când domnia lui Roboam s-a statornicit şi s-a întărit, el a părăsit Legea Domnului şi tot Israelul[c] a părăsit-o împreună cu el. 2 În al cincilea an de domnie a regelui Roboam, Şişak, monarhul Egiptului, a înaintat împotriva Ierusalimului, căci israeliţii fuseseră necredincioşi Domnului. 3 El era însoţit de o mie două sute de care şi de şaizeci de mii de călăreţi. Împreună cu aceştia a venit şi din Egipt un popor fără număr, dintre libieni, suchiţi[d] şi cuşiţi[e]. 4 El a capturat cetăţile fortificate ale lui Iuda şi a ajuns până la Ierusalim.
5 Atunci profetul Şemaia s-a înfăţişat înaintea lui Roboam şi a căpeteniilor lui Iuda, care se strânseseră la Ierusalim, fugind dinaintea lui Şişak, şi le-a zis:
– Aşa vorbeşte Domnul: „Voi M-aţi părăsit! De aceea şi Eu vă părăsesc lăsându-vă în mâna lui Şişak!“
6 Atunci căpeteniile lui Israel şi regele s-au smerit şi au zis:
– Domnul este drept!
7 Când a văzut Domnul că s-au smerit, Cuvântul Domnului a vorbit din nou lui Şemaia, zicând: „Pentru că s-au smerit, nu-i voi nimici de tot, ci le voi veni curând în ajutor şi nu-Mi voi revărsa mânia peste Ierusalim prin mâna lui Şişak. 8 Totuşi vor fi robii lui Şişak şi vor afla ce deosebire este între a-Mi sluji Mie şi a sluji regilor[f] altor ţări.“
9 Şişak, monarhul Egiptului, a asediat Ierusalimul şi a luat comorile Casei Domnului şi comorile palatului regelui; a luat totul. A luat şi scuturile de aur făcute de Solomon. 10 În locul lor, regele Roboam a făcut nişte scuturi de bronz pe care le-a încredinţat căpeteniilor gărzilor[g], cei care păzeau intrarea palatului regelui. 11 De fiecare dată când regele mergea la Casa Domnului, gărzile veneau şi le purtau înaintea lui, după care le aduceau înapoi în odaia gărzilor. 12 Pentru că s-a smerit, mânia Domnului s-a abătut de la el şi nu l-a nimicit de tot. Încă se mai găseau în Iuda unele lucruri bune.
13 Regele Roboam şi-a întărit cârmuirea la Ierusalim şi a continuat să domnească. Roboam avea patruzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit timp de şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care Domnul a ales-o dintre toate seminţiile lui Israel ca să-Şi pună Numele acolo. Numele mamei lui era Naama, amonita. 14 El a făcut ce este rău, pentru că nu şi-a pus inima să-L caute pe Domnul. 15 Faptele lui Roboam, de la început până la sfârşit, nu sunt scrise oare în „Cronicile profetului Şemaia şi ale văzătorului Ido“, cele referitoare la genealogii? Între Roboam şi Ieroboam a fost război în tot timpul vieţii lor. 16 Roboam s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Abia.
Către îngerul bisericii din Efes
2 Îngerului bisericii din Efes[a] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele[b] Celui Ce ţine cele şapte stele în mâna Sa dreaptă şi umblă printre cele şapte sfeşnice de aur: 2 ştiu faptele tale, osteneala şi răbdarea ta şi că nu-i poţi suporta pe cei răi, că i-ai pus la încercare pe cei ce spun despre ei înşişi că sunt apostoli, dar nu sunt, şi ai descoperit că sunt falşi. 3 Ştiu, de asemenea, că ai răbdare, că înduri pentru Numele Meu şi că n-ai obosit. 4 Dar ceea ce am împotriva ta este că ţi-ai părăsit dragostea dintâi. 5 Aminteşte-ţi deci de unde ai căzut, pocăieşte-te şi fă faptele pe care le făceai la început! Dacă nu, voi veni la tine şi-ţi voi muta sfeşnicul de la locul lui dacă nu te pocăieşti! 6 Ai însă aceasta: urăşti faptele nicolaiţilor[c], pe care şi Eu le urăsc. 7 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care se află în Raiul lui Dumnezeu.»
Către îngerul bisericii din Smirna
8 Îngerului bisericii din Smirna[d] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Celui Dintâi şi Celui De Pe Urmă, Celui Ce a fost mort şi a înviat: 9 ştiu necazul şi sărăcia ta, – dar eşti bogat –, ştiu şi defăimarea din partea celor ce spun că sunt iudei, dar nu sunt, ci sunt o sinagogă[e] a lui Satan[f]. 10 Nu te teme de nici unul dintre lucrurile pe care urmează să le suferi! Diavolul[g] urmează să-i arunce pe unii dintre voi în închisoare, ca să fiţi încercaţi, şi veţi fi în necaz timp de zece zile. Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii! 11 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Cel ce învinge, nicidecum nu va fi rănit de moartea a doua.»
Către îngerul bisericii din Pergam
12 Îngerului bisericii din Pergam[h] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Celui Ce are sabia ascuţită cu două tăişuri: 13 ştiu unde locuieşti – acolo unde este tronul lui Satan.[i] Ştiu că ţii Numele Meu, că nu te-ai lepădat de credinţa Mea nici chiar în zilele când Antipa, martorul Meu credincios[j], a fost ucis la voi, acolo unde locuieşte Satan. 14 Am însă câteva lucruri împotriva ta: ai acolo pe câţiva care ţin învăţătura lui Balaam, care l-a învăţat pe Balak să pună o pricină de poticnire înaintea fiilor lui Israel, şi anume să mănânce ceea ce este jertfit idolilor şi să se desfrâneze[k]. 15 Tot aşa şi tu, ai câţiva care ţin învăţătura nicolaiţilor[l]. 16 Pocăieşte-te, deci! Dacă nu, în curând voi veni la tine şi mă voi război cu ei cu sabia gurii Mele! 17 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da mana ascunsă[m] şi-i voi da o piatră albă pe care este scris un nume nou,[n] pe care nu-l cunoaşte nimeni în afară de cel care-l primeşte.»
Către îngerul bisericii din Tiatira
18 Îngerului bisericii din Tiatira[o] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Fiului lui Dumnezeu, Care are ochii ca flacăra focului şi picioarele asemenea bronzului încins: 19 ştiu faptele tale, dragostea, credincioşia, slujirea şi răbdarea ta şi ştiu că ultimele tale fapte sunt mai mari decât primele. 20 Însă ce am împotriva ta este că o laşi pe Izabela[p], femeia aceea care spune despre sine că este profetesă, să dea învăţătură şi să-i înşele pe robii Mei să se desfrâneze şi să mănânce ceea ce este jertfit idolilor. 21 I-am dat timp să se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de desfrânarea ei. 22 O voi arunca la pat, iar peste cei ce comit adulter cu ea voi aduce un necaz mare, dacă nu se pocăiesc de faptele ei; 23 apoi pe copiii ei îi voi lovi cu moartea. Şi toate bisericile vor şti că eu sunt Cel Care cercetez gândurile şi inimile şi că vă voi da fiecăruia după faptele voastre. 24 Vouă însă, celorlalţi din Tiatira, tuturor celor ce nu aveţi învăţătura aceasta şi care nu aţi cunoscut „adâncimile lui Satan“[q], cum le zic ei, vă spun: nu pun peste voi altă greutate. 25 Doar ţineţi cu tărie ceea ce aveţi, până voi veni! 26 Celui ce învinge şi păzeşte până la sfârşit lucrările Mele îi voi da autoritate peste neamuri;
27 el le va conduce cu un sceptru de fier
şi le va sfărâma ca pe nişte vase de lut[r],
28 tot aşa cum am primit şi Eu autoritate de la Tatăl Meu; şi îi voi da steaua dimineţii[s]. 29 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!»
Păcatul şi restaurarea Ierusalimului
3 Vai de cetatea asupritoare,
răzvrătită şi pângărită!
2 Ea n-ascultă de nici un glas,
nu primeşte nici o disciplinare.
Ea nu se încrede în Domnul,
nu se apropie de Dumnezeul ei.
3 Conducătorii ei sunt ca nişte lei care răcnesc;
judecătorii ei sunt ca nişte lupi seara,
care nu lasă nimic până dimineaţă.
4 Profeţii ei sunt aroganţi[a],
sunt nişte oameni înşelători.
Preoţii ei pângăresc ceea ce este sfânt[b]
şi calcă în mod violent Legea.
5 Domnul este cel drept în mijlocul ei
şi El nu săvârşeşte nici o nedreptate.
În fiecare dimineaţă Îşi împarte judecata,
în fiecare zori de zi, fără greşeală[c],
însă cel nedrept nu ştie de ruşine.“
6 „Am nimicit neamuri!
Turnurile le sunt în ruină!
Le-am pustiit drumurile!
Acum nimeni nu mai umblă pe ele.
Cetăţile le sunt distruse
şi au rămas fără oameni, fără locuitori.
7 Am zis: «Cu siguranţă te[d] vei teme de Mine,
vei primi disciplinarea!»
Astfel, locuinţa nu i-ar fi fost nimicită
şi n-ar fi venit peste ea toate pedepsele Mele!
Dar ei au fost tot mai dornici
să se strice prin toate faptele lor.
8 De aceea, aşteptaţi-Mă numai, zice Domnul,
până în ziua în care Mă voi scula să mărturisesc[e],
căci am hotărât să adun neamurile,
să strâng regatele
ca să-Mi revărs asupra lor indignarea,
toată aprinderea mâniei Mele!
Tot pământul va fi mistuit
de focul geloziei Mele!
9 Atunci le voi da popoarelor buze curate,
pentru ca toţi să cheme Numele Domnului
şi să-I slujească umăr la umăr.
10 De dincolo de râurile din Cuş[f],
închinătorii Mei, fiica celor risipiţi ai Mei[g],
Îmi vor aduce daruri de mâncare.
11 În ziua aceea nu vei mai fi făcută de ruşine
de toate faptele prin care ai păcătuit împotriva Mea,
căci atunci îi voi scoate din mijlocul tău
pe cei trufaşi,
iar tu nu te vei mai îngâmfa vreodată
pe muntele Meu cel sfânt!
12 Dar voi lăsa în mijlocul tău
un popor smerit şi puţin la număr,
care va căuta adăpost în Numele Domnului.
13 Rămăşiţa lui Israel nu va mai săvârşi nedreptatea;
aceştia nu vor mai spune minciuni
şi în gura lor nu se va mai găsi
o limbă înşelătoare.
Ei vor găsi păşune, se vor odihni
şi nimeni nu-i va mai îngrozi.“
Cântec de veselie
14 „Strigă de bucurie, fiică a Sionului!
Strigă tare, Israele!
Veseleşte-te şi bucură-te din toată inima,
fiică a Ierusalimului!
15 Domnul a îndepărtat judecata de la tine,
El l-a izgonit pe duşmanul tău.
Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău;
nu te vei mai teme vreodată de vreun rău!
16 În ziua aceea se va zice Ierusalimului:
«Nu te teme, Sioane!
Să nu-ţi slăbească mâinile!
17 Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău,
ca un viteaz care poate izbăvi!
El se va bucura de tine nespus,
te va linişti cu dragostea Lui
şi va striga de veselie din pricina ta.»“
18 „Îi voi aduna
pe cei ce sunt trişti din cauza adunărilor de sărbătoare;
din tine îşi trag obârşia.
Povara de pe umerii tăi era o ruşine.[h]
19 Iată, în vremea aceea îi voi pedepsi
pe toţi cei ce te-au asuprit!
Îi voi izbăvi pe cei şchiopi
şi-i voi aduna pe cei ce au fost izgoniţi!
Le voi da cinste şi renume
în toate ţările unde au fost făcuţi de ruşine.
20 În vremea aceea vă voi aduce înapoi!
În vremea aceea vă voi strânge!
Vă voi face parte de renume şi cinste
între toate popoarele pământului,
când vă voi aduce înapoi captivii
înaintea ochilor voştri, zice Domnul.“
Cuvântul a devenit trup
1 La început era Cuvântul[a], şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. 2 El era la început cu Dumnezeu. 3 Toate au fost făcute prin El şi nici un lucru care a fost făcut n-a fost făcut fără El. 4 În El era viaţa[b], şi viaţa era lumina oamenilor.[c] 5 Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a învins-o[d].
6 Era un om trimis de Dumnezeu, al cărui nume era Ioan. 7 El a venit ca martor ca să depună mărturie despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. 8 Nu el era Lumina, ci el a venit ca să depună mărturie despre Lumină. 9 Lumina adevărată, Care îl luminează pe orice om, venea în lume.[e] 10 El era în lume şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11 A venit la ceea ce era a Lui, dar ai Săi nu L-au primit. 12 Însă tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul[f] să devină copii ai lui Dumnezeu, 13 născuţi nu din sânge[g], nici din voia firii, nici din voia vreunui om,[h] ci din Dumnezeu.
14 Şi Cuvântul a devenit trup şi a locuit[i] printre noi, iar noi am privit slava Lui, o slavă ca a Singurului născut din Tatăl[j], plin de har şi de adevăr.
15 Ioan depunea mărturie despre El şi striga: „Acesta este Cel despre Care spuneam: «Cel Ce vine după mine este înaintea mea, pentru că era înainte de mine!»“ 16 Fiindcă noi toţi am primit din plinătatea Lui şi[k] har după har. 17 Căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Cristos. 18 Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Singurul născut, El Însuşi Dumnezeu[l], Cel Care este în sânul[m] Tatălui, El L-a făcut cunoscut.
Mărturia lui Ioan Botezătorul
19 Iată mărturia lui Ioan când iudeii din Ierusalim au trimis (la el)[n] nişte preoţi şi leviţi ca să-l întrebe:
– Tu cine eşti?
20 El a mărturisit; n-a refuzat să răspundă, ci a mărturisit:
– Nu eu sunt Cristosul[o]!
21 Ei l-au întrebat:
– Atunci cine eşti? Eşti Ilie?
– Nu sunt! a răspuns el.
– Eşti Profetul[p]?
– Nu! a răspuns el.
22 Atunci i-au zis:
– Dar cine eşti? – ca să le dăm un răspuns celor ce ne-au trimis! Ce spui tu despre tine însuţi?
23 El a zis:
– Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie:
„Neteziţi calea Domnului!“,
aşa cum a spus profetul Isaia[q].
24 Ei fuseseră trimişi de către farisei[r], 25 aşa că l-au întrebat:
– Atunci, dacă nu eşti nici Cristosul, nici Ilie, nici Profetul, de ce botezi?
26 Ioan le-a răspuns:
– Eu botez cu[s] apă, dar în mijlocul vostru stă Unul pe Care voi nu-L cunoaşteţi, 27 Cel Ce vine după mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua sandalei!“
28 Acestea s-au întâmplat în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Isus, Mielul lui Dumnezeu
29 În ziua următoare, Ioan L-a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Care îndepărtează păcatul lumii! 30 El este Cel despre Care spuneam: «După mine vine un om Care este înaintea mea, pentru că era înainte de mine. 31 Nici eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă, ca El să fie făcut cunoscut Israelului.»“ 32 Ioan a depus următoarea mărturie: „L-am văzut pe Duhul coborând din cer ca un porumbel şi rămânând peste El. 33 Nici eu nu-L cunoşteam, dar Cel Ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: «Cel peste Care vei vedea Duhul coborând şi rămânând, Acela este Cel Care botează cu Duhul Sfânt!» 34 Iar eu am văzut şi am depus mărturie că Acesta este Fiul lui Dumnezeu[t].“
Primii ucenici
35 În ziua următoare, Ioan stătea iarăşi cu doi dintre ucenicii lui 36 şi, văzându-L pe Isus trecând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!“ 37 Cei doi ucenici ai lui au auzit ce a spus şi L-au urmat pe Isus. 38 Isus S-a întors şi, văzând că aceştia Îl urmează, i-a întrebat:
– Ce căutaţi?
Ei I-au răspuns:
– Rabbi[u] – care tradus, înseamnă „Învăţătorule“ – unde stai?
39 El le-a zis:
– Veniţi şi veţi vedea!
Ei s-au dus şi au văzut unde stătea; şi în ziua aceea au rămas cu El. Era cam pe la ceasul al zecelea[v]. 40 Unul din cei doi, care auziseră cuvintele lui Ioan şi-L urmaseră pe Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. 41 El l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, şi i-a zis: „Noi L-am găsit pe Mesia!“ – care este tradus „Cristos“. 42 Şi l-a dus la Isus. Când l-a văzut, Isus i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Ioan[w]; tu vei fi numit «Chifa»“ – care este tradus „Petru“[x].
43 A doua zi Isus a vrut să se ducă în Galileea. L-a găsit pe Filip şi i-a zis: „Urmează-Mă!“ 44 Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru.
45 Filip l-a găsit pe Natanael[y] şi i-a zis:
– Noi L-am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege, precum şi profeţii, pe Isus, fiul lui Iosif din Nazaret!
46 Natanael i-a zis:
– Poate ieşi ceva bun din Nazaret?!
Filip i-a răspuns:
– Vino şi vezi!
47 Isus l-a văzut pe Natanael venind la El şi a zis despre el: „Iată, într-adevăr, un israelit în care nu este viclenie!“
48 Natanael L-a întrebat:
– De unde mă cunoşti?
Isus i-a răspuns:
– Te-am văzut când stăteai sub smochin[z], înainte ca Filip să te cheme.
49 Natanael a zis:
– Rabbi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel![aa]
50 Isus i-a răspuns:
– Crezi pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea! 51 Apoi i-a zis:
– Adevărat, adevărat vă spun că veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu înălţându-se şi coborându-se peste Fiul Omului[ab]!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.