Bible in 90 Days
Mesaj cu privire la profeţi
9 Cu privire la profeţi:
„Inima îmi este zdrobită înăuntrul meu;
toate oasele îmi tremură;
sunt ca un om beat,
ca un om biruit de vin
din cauza Domnului
şi a sfintelor Lui cuvinte.
10 Ţara este plină de cei ce comit adulter;
din cauza blestemului[a] ţara jeleşte
şi păşunile din pustie sunt uscate.
Alergarea lor este rea
şi puterea lor este pentru nelegiuire.“
11 „Căci atât profetul, cât şi preotul sunt stricaţi.
Chiar şi în Casa Mea le-am găsit răutatea, zice Domnul.
12 De aceea, calea lor va fi precum alunecuşul;
vor fi împinşi în întuneric
şi vor cădea în el,
căci voi aduce nenorocirea peste ei
în anul când îi voi pedepsi, zice Domnul.“
13 „Printre profeţii Samariei
am văzut următoarea scârboşenie:
ei au profeţit în numele lui Baal
şi l-au rătăcit pe poporul Meu, Israel.
14 Printre profeţii Ierusalimului
am văzut un lucru îngrozitor:
ei comit adulter şi trăiesc în minciună;
îi sprijină pe răufăcători
astfel că nici unul nu se întoarce de la răutatea lui.
Toţi sunt înaintea Mea ca Sodoma,
iar locuitorii cetăţii ca Gomora.“
15 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor despre profeţi:
«Iată, îi voi face să se hrănească cu pelin
şi le voi da să bea ape otrăvite,
căci, prin profeţii Ierusalimului,
s-a răspândit stricăciunea în toată ţara.»“
16 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Nu ascultaţi cuvintele pe care vi le profeţesc profeţii voştri,
căci ei vă dau speranţe false;
vă spun viziuni inventate de mintea lor,
care nu sunt din gura Domnului.
17 Ei spun celor ce Mă dispreţuiesc:
‘Domnul a zis: ‘Veţi avea pace’,
iar tuturor celor ce trăiesc după încăpăţânarea inimii lor
le spun: ‘Nu va veni asupra voastră nici un rău!’
18 Dar care dintre ei a fost prezent la sfatul Domnului
ca să vadă şi să audă Cuvântul Lui?
Cine a luat aminte la Cuvântul Lui şi l-a ascultat?»“
19 „Iată, furtuna Domnului
izbucneşte cu mânie,
vijelia se năpusteşte
şi cade asupra capului celor răi.
20 Mânia Domnului nu se va potoli
până când El nu Îşi va împlini în întregime
planurile inimii Lui.
În zilele de pe urmă
veţi înţelege limpede lucrul acesta.“
21 „Nu Eu i-am trimis pe aceşti profeţi,
şi totuşi ei au alergat.
Nu Eu le-am vorbit,
şi totuşi ei au profeţit.
22 Dacă ar fi fost prezenţi la sfatul Meu,
ar fi vestit poporului Meu cuvintele Mele
şi l-ar fi întors de la calea lui cea rea,
de la răutatea faptelor lui.
23 Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul,
nu şi un Dumnezeu de departe?[b]
24 Se poate ascunde cineva în locuri secrete
fără ca Eu să-l văd? zice Domnul.
Nu umplu Eu cerurile şi pământul? zice Domnul.
25 Am auzit ce spun profeţii care profeţesc minciuni în Numele Meu. Ei zic: «Am avut un vis! Am avut un vis!» 26 Până când vor continua profeţii aceştia să profeţească minciunile şi înşelătoriile minţii lor? 27 Ei cred că prin visele pe care şi le povestesc unul altuia îl vor face pe poporul Meu să-Mi uite Numele, tot aşa cum strămoşii lor Mi-au uitat Numele în favoarea lui Baal. 28 Profetul care a avut un vis să istorisească visul, dar cel care are Cuvântul Meu, să vestească acel Cuvânt întocmai. Căci ce au a face paiele cu grânele? zice Domnul. 29 Nu este Cuvântul Meu ca un foc şi ca un ciocan care sfărâmă stânca în bucăţi? zice Domnul.
30 De aceea, iată, sunt împotriva profeţilor care-şi fură unul altuia cuvintele aşa zis ale Mele, spune Domnul. 31 Da, zice Domnul, sunt împotriva profeţilor care iau cuvântul lor şi-l profeţesc drept Cuvânt al Meu! 32 Sunt împotriva celor ce profeţesc vise mincinoase, zice Domnul. Ei le istorisesc şi rătăcesc astfel pe poporul Meu cu minciunile şi cu îndrăzneala lor. Nu Eu i-am trimis şi nu Eu le-am poruncit. Ei nu sunt de nici un folos pentru poporul acesta, zice Domnul.
33 Dacă cineva din poporul acesta, sau un profet, sau un preot te va întreba: «Care este oracolul[c] Domnului?», să le spui: «Ce oracol[d]? Vă voi lepăda!», zice Domnul. 34 Iar pe profetul, preotul sau altcineva din popor care va zice: «Acesta este oracolul Domnului!», îl voi pedepsi Eu, atât pe acel om, cât şi pe familia lui. 35 Fiecare să zică prietenului sau fratelui său: «Ce a răspuns Domnul?» sau: «Ce a zis Domnul?» 36 Dar să nu mai ziceţi: «Acesta este oracolul Domnului!», căci cuvântul celui ce spune acestea, devine propriul lui oracol[e] şi astfel voi pervertiţi cuvintele Dumnezeului celui Viu, Domnul Oştirilor, Dumnezeul nostru. 37 Deci să zici profetului astfel: «Ce ţi-a răspuns Domnul?» sau: «Ce ţi-a vorbit Domnul?» 38 Dacă însă veţi mai zice: «Acesta este oracolul Domnului!», iată ce spune Domnul: «Pentru că aţi folosit cuvintele: ‘Acesta este oracolul Domnului!’, când Eu v-am spus să nu le mai folosiţi, 39 iată, vă voi uita de tot şi vă voi lepăda din prezenţa Mea, atât pe voi, cât şi cetatea pe care v-am dat-o vouă şi strămoşilor voştri. 40 Voi pune peste voi o batjocură şi o ruşine veşnică, care nu vor fi uitate.»“
Smochinele cele bune şi cele rele
24 După ce Nebucadneţar, împăratul Babilonului, i-a dus în captivitate din Ierusalim în Babilon, pe Iehoiachin[f], fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda, pe conducătorii lui Iuda, pe tâmplari şi pe fierari, Domnul mi-a arătat două coşuri cu smochine, aşezate înaintea Templului Domnului. 2 Unul din coşuri avea smochine foarte bune, ca smochinele timpurii, iar celălalt coş avea smochine foarte rele, atât de rele încât nu puteau fi mâncate.
3 Domnul m-a întrebat:
– Ce vezi, Ieremia?
Eu am răspuns:
– Nişte smochine. Cele ce arată bine sunt foarte bune, dar cele ce arată rău sunt atât de rele încât nu pot fi mâncate.
4 Apoi Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:
5 – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Aşa cum ai recunoscut tu aceste smochine bune, tot aşa îi voi recunoaşte şi Eu, ca să le arăt îndurare, pe exilaţii lui Iuda, pe care i-am alungat din locul acesta în ţara caldeenilor.
6 Ochii Mei vor veghea asupra lor ca să le fac bine, şi-i voi aduce înapoi în ţara aceasta. Îi voi clădi şi nu-i voi mai dărâma; îi voi planta şi nu-i voi mai smulge. 7 Le voi da o inimă ca să Mă cunoască, căci Eu sunt Domnul. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, căci se vor întoarce la Mine din toată inima lor.
8 Dar pe Zedechia, regele lui Iuda, pe conducătorii poporului, pe rămăşiţa Ierusalimului, pe cei care au mai rămas în ţară şi pe cei care locuiesc în ţara Egiptului îi voi face ca smochinele cele rele, care, de rele ce sunt, nu se pot mânca, zice Domnul.
9 Îi voi face o pricină de groază şi de nenorocire pentru toate regatele pământului, un motiv de ruşine, de pomină, de batjocură şi de blestem în toate locurile unde îi voi izgoni. 10 Voi trimite printre ei sabia, foametea şi molima până vor pieri din ţara pe care le-am dat-o lor şi strămoşilor lor.“
Şaptezeci de ani de exil
25 Cuvântul care a venit la Ieremia cu privire la tot poporul lui Iuda în al patrulea an de domnie al lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda; era totodată primul an de domnie al lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului.
2 Ieremia, profetul, a vorbit întregului popor al lui Iuda şi tuturor locuitorilor Ierusalimului şi le-a zis: 3 „Timp de douăzeci şi trei de ani – din anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, şi până în ziua de azi – Cuvântul Domnului a venit la mine şi eu vi l-am vestit iarăşi şi iarăşi, dar voi nu aţi luat aminte.
4 Domnul i-a trimis iarăşi şi iarăşi pe toţi slujitorii Lui, profeţii, dar voi n-aţi ascultat şi nu v-aţi plecat urechea să luaţi aminte. 5 Ei au spus: «Întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea şi de la răutatea faptelor voastre şi astfel veţi putea rămâne în ţara pe care Domnul v-a dat-o vouă şi strămoşilor voştri, din veşnicie în veşnicie. 6 Nu vă duceţi după alţi dumnezei ca să le slujiţi şi să vă închinaţi înaintea lor. Nu Mă mâniaţi prin lucrarea mâinilor voastre şi astfel nu vă voi face nimic rău.» 7 Dar voi nu M-aţi ascultat, zice Domnul, ci, prin lucrarea mâinilor voastre, M-aţi provocat la mânie şi v-aţi făcut rău vouă înşivă.
8 De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor: «Pentru că nu aţi ascultat de cuvintele Mele, 9 voi strânge toate clanurile din nord, zice Domnul, şi pe slujitorul Meu Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi îi voi aduce împotriva acestei ţări, împotriva locuitorilor ei şi împotriva tuturor neamurilor de jur împrejur. Le voi distruge cu desăvârşire[g] şi le voi preface într-o pricină de groază şi de batjocură, într-o ruină veşnică. 10 Voi face să le piară strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, glasul mirelui şi al miresei, zgomotul râşniţei şi lumina lămpii. 11 Toată ţara aceasta va deveni un loc pustiu şi îngrozitor şi toate neamurile acestea vor sluji împăratului Babilonului timp de şaptezeci de ani. 12 Dar când se vor împlini cei şaptezeci de ani, îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi pe neamul lui, ţara caldeenilor, pentru nelegiuirea lor, zice Domnul. O voi preface într-o ruină veşnică. 13 Voi aduce peste ea toate lucrurile pe care le-am rostit împotriva ei, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a fost profeţit de Ieremia împotriva tuturor neamurilor. 14 Căci ei vor fi înrobiţi de multe neamuri şi de regi puternici. Le voi răsplăti după faptele şi după lucrarea mâinilor lor.»“
Cupa mâniei Domnului
15 „Aşa mi-a vorbit Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Ia din mâna Mea această cupă plină cu vinul mâniei Mele şi dă-l să-l bea la toate neamurile la care te trimit. 16 Când îl vor bea, vor ameţi şi vor fi ca nişte nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite printre ei.» 17 Eu am luat cupa din mâna Domnului ca să le dau să bea tuturor neamurilor la care m-a trimis Domnul: 18 Ierusalimului şi cetăţilor lui Iuda, regilor şi conducătorilor lui, ca să le prefacă în ruină, într-o pricină de groază, de batjocură şi de blestem, ca în ziua de azi; 19 lui Faraon, monarhul Egiptului, slujitorilor lui, conducătorilor lui, întregului său popor 20 şi întregului amestec de popoare de acolo, tuturor regilor ţării Uţ, tuturor regilor filistenilor, – cei ai Aşchelonului, ai Gazei, ai Ekronului şi ai rămăşiţei Aşdodului –, 21 Edomului, Moabului şi fiilor lui Amon; 22 tuturor regilor Tirului şi Sidonului, regilor ostroavelor de dincolo de mare; 23 Dedanului, Temei, Buzului şi tuturor celor ce îşi rad colţurile bărbii[h]; 24 tuturor regilor Arabiei şi tuturor regilor amestecului de popoare care locuiesc în pustie; 25 tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului şi Mediei; 26 tuturor regilor din nord, de aproape şi de departe, şi unora şi altora, tuturor regatelor de pe faţa pământului. După ei va bea şi împăratul Şeşakului[i].
27 Să le spui că aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Beţi, îmbătaţi-vă, vomaţi şi cădeţi fără să vă mai ridicaţi la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!»
28 Dacă vor refuza să ia cupa din mâna ta şi s-o bea, să le spui că aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «O veţi bea cu siguranţă! 29 Căci iată, încep să aduc nenorocirea în cetatea peste care este chemat Numele Meu! Şi voi să rămâneţi nepedepsiţi?! Nu veţi rămâne nepedepsiţi, căci voi chema sabia împotriva tuturor locuitorilor pământului, zice Domnul Oştirilor.»
30 Iar tu, să profeţeşti împotriva lor toate aceste cuvinte şi să le spui:
«Domnul va răcni de pe înălţimi,
va face să-i răsune glasul din Locaşul Său cel sfânt
şi va răcni puternic împotriva locuinţei Sale.
Va striga împotriva tuturor locuitorilor pământului
asemenea celor ce calcă în picioare strugurii.
31 Vuietul va ajunge până la capătul pământului,
căci Domnul se ceartă cu neamurile;
El intră la judecată cu orice om
şi-i dă pe cei răi pradă sabiei, zice Domnul.»“
32 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Iată, nenorocirea se răspândeşte
de la un neam la altul,
şi de la capătul pământului
se ridică o mare furtună.»
33 În ziua aceea, cei pe care-i va ucide Domnul vor fi peste tot – de la un capăt al pământului la celălalt. Nu vor fi nici jeliţi, nici adunaţi, nici îngropaţi, ci vor fi un gunoi pe faţa pământului.
34 «Bociţi şi strigaţi, voi, păstori!
Tăvăliţi-vă în cenuşă, voi, conducători ai turmei,
căci a venit ziua să fiţi înjunghiaţi;
veţi zăcea împrăştiaţi şi căzuţi la pământ
asemenea fărâmiţelor unui vas preţios.»
35 Nu mai este nici o scăpare pentru păstori,
nici un loc de refugiu pentru conducătorii turmei!
36 Se aud strigătele păstorilor
şi bocetele conducătorilor turmei,
căci Domnul le distruge păşunea.
37 Ţarcurile[j] lor liniştite sunt devastate
de mânia aprigă a Domnului.
38 Ca un pui de leu, El Şi-a părăsit vizuina,
aşa că ţara a devenit o pustie
din cauza sabiei[k] nimicitorului
şi a mâniei aprinse a Domnului.“
Ieremia profeţeşte în Templu
26 Acesta este Cuvântul care a venit din partea Domnului la începutul domniei lui Iehoiachim, regele lui Iuda: 2 „Stai în curtea Casei Domnului şi spune-le celor ce vin să se închine în Casa Domnului din toate cetăţile lui Iuda, toate cuvintele pe care ţi le poruncesc; să nu omiţi nici un cuvânt. 3 Poate că vor asculta şi se vor întoarce fiecare de la calea lor cea rea. Atunci mă voi căi de răul pe care plănuisem să li-l fac din pricina răutăţii faptelor lor. 4 Să le spui: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Dacă nu Mă ascultaţi când vă poruncesc să urmaţi Legea Mea pe care v-am pus-o înainte, 5 dacă nu ascultaţi cuvintele slujitorilor Mei, profeţii, pe care vi i-am trimis iarăşi şi iarăşi şi de care nu aţi ascultat până acum, 6 atunci voi face Casei acesteia ca lui Şilo şi voi face din cetatea aceasta o pricină de blestem pentru toate neamurile pământului.’»“
7 Preoţii, profeţii şi întregul popor l-au auzit pe Ieremia rostind aceste cuvinte în Casa Domnului. 8 De îndată ce Ieremia a terminat de spus tot ceea ce-i poruncise Domnul să spună, preoţii, profeţii şi întregul popor au pus mâna pe el şi i-au zis:
– Vei muri negreşit! 9 De ce profeţeşti în Numele Domnului şi zici: „Casa acesta va ajunge ca Şilo şi cetatea aceasta va fi pustiită şi lipsită de locuitori?“
Tot poporul s-a adunat în jurul lui Ieremia, în Casa Domnului. 10 Când conducătorii lui Iuda au auzit aceste lucruri, au venit de la palat la Casa Domnului şi s-au aşezat la intrarea Porţii celei Noi a Casei Domnului.
11 Apoi preoţii şi profeţii au spus conducătorilor şi întregului popor:
– Acest om trebuie pedepsit cu moartea pentru că a profeţit împotriva acestei cetăţi. Voi înşivă l-aţi auzit cu urechile voastre.
12 Ieremia le-a zis conducătorilor şi întregului popor:
– Domnul m-a trimis să profeţesc împotriva acestei Case şi împotriva acestei cetăţi toate cuvintele pe care le-aţi auzit. 13 Acum, îndreptaţi-vă căile şi faptele şi ascultaţi glasul Domnului, Dumnezeul vostru, iar Domnul se va căi de răul pe care l-a rostit împotriva voastră. 14 Cât despre mine, iată că sunt în mâinile voastre. Faceţi-mi ce vi se va părea a fi bine şi drept în ochii voştri. 15 Dar să ştiţi că dacă mă veţi omorî, vă veţi face vinovaţi de vărsare de sânge nevinovat, voi, cetatea aceasta şi locuitorii ei, căci, în adevăr, Domnul m-a trimis la voi să spun toate aceste cuvinte în auzul urechilor voastre.
16 Atunci conducătorii poporului şi întreg poporul le-au zis preoţilor şi profeţilor:
– Omul acesta nu trebuie pedepsit cu moartea, căci ne-a vorbit în Numele Domnului, Dumnezeul nostru.
17 Dar unii din sfatul bătrânilor ţării s-au ridicat şi au zis întregii adunări:
18 – Mica din Moreşet, profeţea în zilele lui Ezechia, regele lui Iuda, şi spunea întregului popor al lui Iuda: „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Sionul va fi arat ca un ogor,
Ierusalimul va deveni un morman de ruine,
iar muntele Casei va deveni o înălţime acoperită cu păduri.»“[l]
19 L-a omorât oare Ezechia, regele lui Iuda, sau cineva din Iuda? Nu s-a temut Ezechia de Domnul şi n-a căutat el faţa Domnului? Şi nu s-a căit Domnul atunci de răul pe care-l rostise împotriva lor? Iar noi să ne împovărăm sufletele cu un rău aşa de mare? 20 A mai fost însă un om care profeţea în Numele Domnului: Urie, fiul lui Şemaia, din Chiriat-Iearim. El a profeţit împotriva cetăţii acesteia şi împotriva ţării acesteia întocmai aceleaşi cuvinte ca Ieremia. 21 Regele Iehoiachim, toţi vitejii lui şi toţi conducătorii lui au auzit cuvintele lui şi regele a căutat să-l omoare. Dar Urie a fost înştiinţat de lucrul acesta, s-a temut şi a fugit în Egipt. 22 Regele Iehoiachim a trimis nişte oameni în Egipt: pe Elnatan, fiul lui Acbor, şi pe alţii împreună cu el. 23 Aceştia l-au scos pe Urie din Egipt şi l-au adus la regele Iehoiachim, care l-a ucis cu sabia şi i-a aruncat hoitul în mormântul fiilor poporului.
24 De asemenea şi Ahikam, fiul lui Şafan, l-a sprijinit pe Ieremia, nelăsând să fie dat pe mâna poporului ca să fie ucis.
Jugul Babilonului
27 Acesta este Cuvântul pe care Ieremia l-a primit din partea Domnului la începutul domniei lui Zedechia[m], fiul lui Iosia, regele lui Iuda: 2 „Fă-ţi un jug şi nişte legături, mi-a zis Domnul, şi pune-ţi-le pe gât. 3 Apoi trimite cuvânt[n] regelui Edomului, regelui Moabului, regelui fiilor lui Amon, regelui Tirului şi regelui Sidonului, prin mesagerii care au venit în Ierusalim la Zedechia, regele lui Iuda, 4 şi însărcinează-i să spună stăpânilor lor din partea Domnului Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, astfel: 5 «Eu am făcut pământul, oamenii şi animalele care sunt pe faţa pământului, cu puterea Mea cea mare şi cu braţul Meu întins, şi îl dau oricui Îmi place. 6 Acum, am dat toate aceste ţări în mâinile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, slujitorul Meu; chiar şi fiarele câmpului i le-am dat ca să-i fie supuse. 7 Toate neamurile îi vor fi supuse lui, fiului său şi nepotului său până va veni şi timpul ţării lui. Atunci multe neamuri şi împăraţi puternici o vor supune.
8 Dar dacă vreun neam sau vreun regat nu-i va sluji lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, sau nu-şi va pleca gâtul sub jugul împăratului, atunci voi pedepsi neamul acela cu sabie, cu foamete şi cu molimă, zice Domnul, până îl voi nimici prin mâna lui. 9 De aceea, să nu ascultaţi de profeţii voştri, de ghicitorii voştri, de visătorii voştri, de cei ce cheamă morţii şi de vrăjitorii voştri care vă spun că nu veţi sluji împăratului Babilonului, 10 căci ei vă profeţesc minciuni, ca să fiţi duşi departe din ţara voastră. Eu vă voi izgoni şi veţi pieri. 11 Dar pe poporul care îşi va pleca gâtul sub jugul împăratului Babilonului şi care-i va sluji, îl voi lăsa în ţara lui, zice Domnul, ca să o cultive şi să locuiască în ea.»“
12 „Am spus aceleaşi cuvinte şi lui Zedechia, regele lui Iuda: «Plecaţi-vă gâtul sub jugul împăratului Babilonului şi slujiţi-i lui şi poporului lui ca să trăiţi. 13 Pentru ce să muriţi, tu şi poporul acesta, de sabie, de foamete şi de molimă, cum a spus Domnul cu privire la orice neam care nu-i va sluji împăratului Babilonului? 14 Nu ascultaţi cuvintele profeţilor care vă spun că nu veţi sluji împăratului Babilonului, căci ei vă profeţesc minciuni. 15 Nu Eu i-am trimis, zice Domnul, ci ei profeţesc minciuni în Numele Meu. De aceea vă voi izgoni şi veţi pieri, voi şi profeţii care vă profeţesc.»
16 Am vorbit şi preoţilor şi întregului popor astfel: «Nu ascultaţi cuvintele profeţilor, zice Domnul, care vă spun: ‘Iată, uneltele Casei Domnului vor fi aduse foarte curând din Babilon!’, căci ei vă profeţesc minciuni. 17 Nu-i ascultaţi, ci slujiţi-i împăratului Babilonului ca să trăiţi. Pentru ce să ajungă cetatea aceasta o ruină? 18 Dacă ei sunt cu adevărat profeţi şi dacă este în ei Cuvântul Domnului, atunci să mijlocească la Domnul Oştirilor ca uneltele care au mai rămas în Casa Domnului, în palatul regelui lui Iuda şi în Ierusalim să nu fie duse în Babilon. 19 Căci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor cu privire la stâlpi, la ‘mare’[o], la piedestale şi la celelalte unelte care au mai rămas în cetatea aceasta 20 şi care n-au fost luate de Nebucadneţar, împăratul Babilonului, când i-a dus în captivitate, din Ierusalim în Babilon, pe Iehoiachin[p], fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda şi pe toţi nobilii lui Iuda şi ai Ierusalimului; 21 aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, despre uneltele care au mai rămas în Casa Domnului, în palatul regelui lui Iuda şi în Ierusalim: 22 ‘Ele vor fi duse în Babilon şi vor rămâne acolo până în ziua când voi veni Eu după ele, zice Domnul. Atunci le voi aduce înapoi şi le voi pune în locul acesta.’»“
Hanania împotriva lui Ieremia
28 În luna a cincea a aceluiaşi an, anul al patrulea, la începutul domniei lui Zedechia, regele lui Iuda, profetul Hanania, fiul lui Azur, care era din Ghivon, mi-a zis în Casa Domnului, în faţa preoţilor şi a întregului popor:
2 – Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Voi sfărâma jugul împăratului Babilonului. 3 Peste doi ani voi aduce înapoi în locul acesta toate uneltele Casei Domnului pe care le-a luat de aici Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi le-a dus în Babilon. 4 Îl voi aduce înapoi în locul acesta pe Iehoiachin[q], fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda, şi pe toţi exilaţii lui Iuda care au fost duşi în Babilon, zice Domnul, căci voi sfărâma jugul împăratului Babilonului.“
5 Atunci profetul Ieremia a răspuns profetului Hanania în faţa întregului popor prezent în Casa Domnului. 6 Profetul Ieremia a zis:
– Amin! Aşa să facă Domnul! Să împlinească Domnul cuvintele pe care le-ai profeţit şi să aducă înapoi din Babilon în locul acesta toate uneltele Casei Domnului şi pe toţi exilaţii. 7 Totuşi ascultă cuvântul acesta pe care-l rostesc în auzul tău şi în auzul întregului popor. 8 Din vechime profeţii care au fost înaintea mea şi înaintea ta au profeţit război, nenorocire şi molimă împotriva multor ţări şi a multor împărăţii. 9 Prin urmare, profetul care profeţeşte pacea va fi recunoscut ca fiind trimis de Domnul doar dacă se vor împlini cuvintele profeţiei lui.
10 Atunci profetul Hanania a luat jugul de pe gâtul profetului Ieremia, l-a sfărâmat 11 şi a zis înaintea întregului popor:
– Aşa vorbeşte Domnul: „Aşa voi sfărâma jugul lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, peste doi ani de pe gâtul tuturor popoarelor.“
Profetul Ieremia a plecat.
12 După ce profetul Hanania a sfărâmat jugul de pe gâtul profetului Ieremia, Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Ieremia astfel: 13 „Du-te şi spune-i lui Hanania: «Ai sfărâmat un jug de lemn, zice Domnul, dar în locul lui ai făcut un jug de fier! 14 Căci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: am pus un jug de fier pe gâtul tuturor acestor neamuri ca să slujească lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi-i vor sluji. Chiar şi fiarele câmpului i le-am dat ca să-i slujească.»“
15 Profetul Ieremia i-a mai zis profetului Hanania: „Ascultă, Hanania! Nu Domnul te-a trimis, ci tu faci poporul acesta să se încreadă într-o minciună. 16 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: «Iată, te voi alunga de pe faţa pământului şi vei muri chiar anul acesta, căci cuvintele tale sunt o răzvrătire împotriva Domnului.»“
17 Hanania a murit chiar în anul acela, în luna a şaptea.
Scrisorile lui Ieremia către exilaţi
29 Acestea sunt cuvintele scrisorii pe care profetul Ieremia a trimis-o din Ierusalim rămăşiţei bătrânilor din exil, preoţilor, profeţilor şi întregului popor pe care Nebucadneţar îl dusese în captivitate din Ierusalim în Babilon, 2 după ce regele Iehoiachin[r], regina mamă, eunucii dregători, conducătorii lui Iuda şi ai Ierusalimului, tâmplarii şi fierarii au părăsit Ierusalimul. 3 Le-a trimis-o prin mâna lui Elasa, fiul lui Şafan, şi prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, pe care Zedechia, regele lui Iuda, îi trimisese la Nebucadneţar, împăratul Babilonului. Scrisoarea cuprindea următoarele:
4 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, către toţi exilaţii pe care i-am dus în captivitate din Ierusalim în Babilon: 5 «Zidiţi case şi locuiţi-le! Plantaţi grădini şi mâncaţi-le roadele!
6 Luaţi-vă soţii şi faceţi fii şi fiice! Găsiţi soţii pentru fiii voştri şi daţi-vă fetele în căsătorie ca şi ele să poată avea fii şi fiice! Înmulţiţi-vă în locul unde sunteţi şi nu vă împuţinaţi! 7 Căutaţi pacea pentru cetatea în care v-am dus în captivitate şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, căci de bunăstarea ei depinde şi bunăstarea voastră!»
8 Căci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Să nu vă lăsaţi înşelaţi de profeţii care sunt în mijlocul vostru şi de ghicitorii voştri şi să nu ascultaţi de visele pe care voi îi încurajaţi să le viseze. 9 Ei vă profeţesc minciuni în Numele Meu. Nu Eu i-am trimis, zice Domnul.»
10 Aşa vorbeşte Domnul: «Când se vor împlini şaptezeci de ani ai Babilonului, voi veni la voi şi Îmi voi împlini faţă de voi promisiunea Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta. 11 Căci Eu cunosc planurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, planuri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. 12 Mă veţi chema şi veţi veni să vă rugaţi Mie, iar Eu vă voi asculta. 13 Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta din toată inima. 14 Mă voi lăsa găsit de voi, zice Domnul, şi-i voi aduce înapoi pe captivii voştri. Vă voi aduna din toate neamurile şi din toate locurile în care v-am izgonit, zice Domnul, şi vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în captivitate.»
15 Pentru că ziceţi: «Domnul ne-a ridicat profeţi în Babilon![s]», 16 aşa vorbeşte Domnul despre regele care stă pe tronul lui David, despre tot poporul care locuieşte în cetatea aceasta, despre fraţii voştri care nu au mers cu voi în exil. 17 Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Iată, voi trimite peste ei sabia, foametea şi molima, şi-i voi preface în nişte smochine stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18 Îi voi urmări cu sabia, cu foametea şi cu molima şi îi voi face o pricină de groază pentru toate regatele pământului, o pricină de blestem, de pustiire, de batjocură şi de ruşine printre toate neamurile unde îi voi alunga, 19 pentru că nu au ascultat cuvintele Mele, zice Domnul, cuvinte pe care li le-am trimis iarăşi şi iarăşi prin slujitorii Mei, profeţii. Şi nici voi n-aţi ascultat, zice Domnul. 20 Prin urmare, ascultaţi Cuvântul Domnului, voi, toţi exilaţii pe care v-am alungat din Ierusalim în Babilon!»
21 Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Kolaia, şi despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă profeţesc minciuni în Numele Meu: «Iată, îi dau în mâinile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, care îi va ucide sub ochii voştri. 22 Din cauza lor, toţi exilaţii lui Iuda care sunt în Babilon, vor folosi următorul blestem: ‘Să-ţi facă Domnul ca lui Zedechia şi ca lui Ahab, pe care împăratul Babilonului i-a prăjit în foc!’, 23 căci au făcut lucruri îngrozitoare în Israel: au comis adulter cu soţiile semenilor lor şi au spus minciuni în Numele Meu, când Eu nu le poruncisem nimic. Ştiu lucrul acesta şi sunt martor, zice Domnul.»“
Scrisoarea lui Şemaia
24 „Spune-i nehelamitului Şemaia că 25 aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Tu ai trimis scrisori în numele tău întregului popor din Ierusalim, preotului Ţefania, fiul lui Maaseia, şi tuturor celorlalţi preoţi şi le-ai zis:
26 ‘Domnul te-a pus preot în locul preotului Iehoiada, ca să supraveghezi în Casa Domnului pe orice nebun care se dă drept profet şi să-l arunci în butuci şi în fiare. 27 Acum, de ce nu-l pedepseşti pe Ieremia din Anatot, care profeţeşte printre voi? 28 Ba încă a trimis aici, în Babilon, să ni se spună că vom sta mult în captivitate şi că este bine să ne zidim case ca să le locuim şi să ne plantăm grădini ca să le mâncăm roadele.’»“
29 Preotul Ţefania a citit această scrisoare în auzul profetului Ieremia.
30 Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Ieremia astfel: 31 „Trimite să li spună tuturor celor exilaţi că aşa vorbeşte Domnul despre nehelamitul Şemaia: «Pentru că Şemaia vă profeţeşte fără ca Eu să-l fi trimis şi vă face să vă încredeţi într-o minciună, 32 iată ce zice Domnul: îi voi pedepsi pe nehelamitul Şemaia şi pe urmaşii[t] lui. Nici unul dintre ai lui nu va mai locui în mijlocul acestui popor şi nu va mai vedea binele pe care-l voi face poporului Meu, zice Domnul, fiindcă a predicat răzvrătire împotriva Mea.»“
Restaurarea lui Israel
30 Iată Cuvântul care a venit la Ieremia din partea Domnului: 2 „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Scrie într-un sul toate cuvintele pe care ţi le-am spus. 3 Căci iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi aduce înapoi pe captivii poporului Meu, Israel şi Iuda. Îi voi aduce înapoi în ţara pe care le-am dat-o strămoşilor lor şi o vor stăpâni.»“
4 Acestea sunt cuvintele pe care Domnul le-a rostit cu privire la Israel şi Iuda: 5 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Se aud strigăte de teamă,
de spaimă şi nu de pace.
6 Întrebaţi şi luaţi aminte!
Poate un bărbat să nască?
Atunci de ce-i văd pe toţi bărbaţii
cu mâinile pe coapse, ca o femeie în durerile naşterii?
De ce au pălit?
7 Vai, ce îngrozitoare va fi ziua aceea!
N-a mai fost niciodată vreuna ca ea!
Va fi o vreme de necaz pentru Iacov,
dar Iacov va fi izbăvit din ea.
8 În ziua aceea, zice Domnul Oştirilor,
voi sfărâma jugul de pe gâtul lor[u],
le[v] voi rupe legăturile
şi străinii nu îi[w] vor mai înrobi.
9 În schimb, vor sluji Domnului, Dumnezeul lor,
şi împăratului lor David, pe care li-l voi ridica.
10 De aceea, nu te teme, robul Meu Iacov, zice Domnul;
nu te înspăimânta, Israele!
Căci iată, te voi elibera din teritoriul cel îndepărtat
şi-ţi voi izbăvi urmaşii[x] din ţara în care sunt captivi.
Iacov se va întoarce, va avea odihnă şi linişte
şi nimeni nu-l va mai îngrozi,
11 căci Eu sunt cu tine ca să te izbăvesc
zice Domnul.
Voi nimici toate neamurile
printre care te-am risipit,
dar pe tine nu te voi nimici.
Te voi disciplina însă cu dreptate;
nu pot să te las nepedepsit.»“
12 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Lovitura ta este de nevindecat
şi rana ta este incurabilă.
13 Nu este nimeni care să-ţi apere cauza,
nu este nici o doctorie pentru rana ta
şi nici un mijloc de vindecare.
14 Toţi iubiţii tăi te-au uitat
şi nici unuia nu-i mai pasă de tine.
Te-am lovit aşa cum loveşte un duşman
şi te-am disciplinat ca un om nemilos
pentru că vina ta este aşa de mare,
iar păcatele tale atât de numeroase.
15 De ce te plângi de rana ta,
de durerea ta ce nu are vindecare?
Ţi-am făcut aceste lucruri
din cauză că vina ta este atât de mare,
iar păcatele tale atât de numeroase.
16 Totuşi, toţi cei ce te mănâncă vor fi mâncaţi;
toţi duşmanii tăi, toţi, vor fi duşi în captivitate.
Cei ce te jefuiesc vor fi jefuiţi
şi pe toţi cei ce te prădează îi voi da Eu ca pradă.
17 Pe tine însă te voi vindeca
şi-ţi voi lega rănile, zice Domnul,
pentru că eşti numit ‘Cel alungat’,
‘Sionul de care nimănui nu-i pasă.’»“
18 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Iată, îi voi aduce înapoi pe exilaţii corturilor lui Iacov
şi voi avea milă de locuinţele lui.
Fiecare cetate va fi rezidită pe ruinele ei
şi fiecare citadelă va sta din nou
în locul ei de odinioară.
19 Din mijlocul lor se vor înălţa mulţumiri
şi strigăte de bucurie.
Îi voi înmulţi
şi nu se vor împuţina;
îi voi onora
şi nu vor fi dezonoraţi.
20 Fiii lor vor fi ca în vremurile de odinioară
şi adunarea lor va fi restabilită înaintea Mea;
îi voi pedepsi pe toţi asupritorii lor.
21 Liderul lor va fi unul de-al lor
şi conducătorul lor va ieşi din mijlocul lor.
Îl voi apropia Eu de Mine şi-Mi va fi aproape,
căci altfel cine şi-ar putea dărui inima
pentru a fi aproape de Mine, zice Domnul?
22 Voi veţi fi poporul Meu
şi Eu voi fi Dumnezeul vostru.»
23 Iată furtuna Domnului!
Mânia izbucneşte
şi vijelia se năpusteşte
asupra capului celor răi.
24 Mânia aprigă a Domnului nu se va potoli
până nu va împlini şi înfăptui
planurile inimii Sale.
Veţi înţelege aceste lucruri
în zilele de pe urmă.“
Noul legământ
31 „În vremea aceea, zice Domnul, Eu voi fi Dumnezeul tuturor clanurilor lui Israel, iar ei vor fi poporul Meu.“
2 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Poporul care a scăpat de sabie
a găsit milă în pustie.
Eu voi veni şi îi voi da odihnă lui Israel.»“
3 „Domnul i[y] S-a arătat de departe[z], zicându-i:
«Te iubesc cu o iubire veşnică;
de aceea Îmi păstrez îndurarea faţă de tine!
4 Te voi zidi din nou
şi vei fi rezidită, fecioară Israel!
Te voi împodobi iarăşi cu tamburine
şi vei ieşi la dans cu cei ce te înveselesc.
5 Vei planta iarăşi vii
pe dealurile Samariei,
iar cei ce le vor planta
se vor bucura de roadele lor,
6 căci vine ziua când străjerii vor proclama
pe muntele lui Efraim astfel:
‘Haideţi să ne suim la Sion,
la Domnul, Dumnezeul nostru!’»“
7 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Strigaţi de bucurie pentru Iacov!
Chiuiţi de veselie pentru cel ce este fruntea neamurilor!
Faceţi-vă auziţi, cântaţi laude şi ziceţi:
‘Izbăveşte, Doamne, pe poporul Tău,
pe rămăşiţa lui Israel!’
8 Îi voi aduce înapoi din ţara de nord
şi îi voi aduna de la marginile pământului.
Între ei va fi şi orbul şi şchiopul,
şi femeia însărcinată şi cea în durerile naşterii.
O mare mulţime se va întoarce.
9 Vor veni plângând
şi îi voi duce în mijlocul rugăciunilor lor.
Îi voi conduce la râuri de apă
şi pe o cale netedă, pe care nu se vor împiedica,
căci Eu sunt Tatăl lui Israel
şi Efraim este întâiul Meu născut.»“
10 „Ascultaţi Cuvântul Domnului, neamuri,
şi vestiţi-l în ostroavele de departe!
Spuneţi: «Cel Ce l-a risipit pe Israel îl va aduna
şi Îşi va păzi turma ca un păstor!»
11 Căci Domnul îl va răscumpăra pe Iacov
şi îl va elibera din mâna unuia mai puternic decât el.
12 Atunci vor veni şi vor chiui de bucurie pe înălţimile Sionului;
ei vor alerga la bunătăţile Domnului:
la grâne, la must, la ulei,
la miei şi la viţei.
Sufletul le va fi ca o grădină bine udată
şi nu se vor mai întrista.
13 Atunci fecioarele se vor veseli la dans,
iar tinerii şi bătrânii la fel.
Le voi preface jalea în veselie
şi în locul întristărilor le voi da mângâiere şi bucurie.
14 Voi sătura cu grăsime sufletul preoţilor,
iar poporul Meu se va sătura cu bunătatea Mea, zice Domnul“
15 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Un ţipăt a fost auzit în Rama,
bocet şi plânset mult.
Rahela îşi plânge copiii
şi nu vrea să fie mângâiată pentru copiii ei, căci ei nu mai sunt.»“
16 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Opreşte-ţi plânsul
şi lacrimile din ochi,
căci munca îţi va fi răsplătită, zice Domnul;
ei se vor întoarce din ţara duşmanului.
17 Există nădejde pentru viitorul tău, zice Domnul.
Fiii tăi se vor întoarce în ţara lor.»
18 L-am auzit într-adevăr pe Efraim văitându-se:
«M-ai disciplinat ca pe un viţel nedeprins la jug
şi am fost disciplinat.
Întoarce-mă Tu şi mă voi întoarce,
căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul meu.
19 După ce am rătăcit,
m-am căit;
ajungând să cunosc,
mă bat pe coapsă.
Am fost făcut de ruşine şi umilit,
căci port dispreţul tinereţii mele.»
20 Nu este Efraim fiul Meu cel scump,
copilul în care Îmi găsesc plăcerea?
Căci deşi vorbesc adesea împotriva lui,
tot Îmi aduc aminte de el.
Inima Îmi tânjeşte după el
şi voi avea negreşit milă de el, zice Domnul.“
21 „Pune-ţi semne pe drum,
pune-ţi stâlpi
şi ia seama la calea,
la drumul pe care-l urmezi.
Întoarce-te, fecioară Israel,
întoarce-te în cetăţile tale.
22 Până când vei rătăci,
fiică necredincioasă?
Căci Domnul va crea un lucru nou în ţară:
o femeie va înconjura[aa] un bărbat.“
23 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Când le voi aduce înapoi captivii, cei din ţara şi din cetăţile lui Iuda vor zice iarăşi aceste cuvinte: ‘Domnul să te binecuvânteze, locuinţă a dreptăţii, munte sfânt!’ 24 Oamenii vor locui împreună în Iuda şi în toate cetăţile ei, atât plugarii, cât şi cei ce le pasc turmele, 25 căci voi sătura sufletul însetat şi voi îndestula orice suflet lihnit.»“
26 La aceste lucruri m-am trezit şi am privit în jur. Somnul îmi fusese plăcut.
27 „Iată, vin zile, zice Domnul, când voi însămânţa Casa lui Israel şi Casa lui Iuda cu o sămânţă de oameni şi o sămânţă de animale. 28 Aşa cum am vegheat asupra lor ca să-i smulg, să-i tai, să-i dărâm, să-i nimicesc şi să le fac rău, tot aşa voi veghea asupra lor ca să-i zidesc şi să-i plantez, zice Domnul. 29 În zilele acelea nu se va mai zice:
«Părinţii au mâncat struguri acri
şi copiilor li s-au strepezit dinţii»,
30 ci fiecare va muri pentru propria lui nelegiuire. Fiecărui om care va mânca struguri acri i se vor strepezi dinţii.“
31 „Iată, vin zile, zice Domnul,
când voi încheia cu Casa lui Israel
şi cu Casa lui Iuda
un nou legământ,
32 nu ca legământul
pe care l-am încheiat cu strămoşii lor,
în ziua când i-am luat de mână
ca să-i scot din ţara Egiptului,
legământ pe care l-au rupt,
măcar că aveam drepturi de soţ asupra lor,[ab] zice Domnul.
33 Ci acesta este legământul pe care-l voi încheia cu Casa lui Israel,
după acele zile, zice Domnul:
voi pune Legea Mea înăuntrul lor
şi o voi scrie în inimile lor.
Eu voi fi Dumnezeul lor,
iar ei vor fi poporul Meu.
34 Şi nici unul nu va mai învăţa pe semenul
sau pe fratele său, zicând: «Cunoaşte-L pe Domnul!»,
pentru că toţi Mă vor cunoaşte,
de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul,
căci le voi ierta fărădelegea
şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.“
35 „Aşa vorbeşte Domnul,
Cel Care a pus soarele
să lumineze ziua,
Cel Care a rânduit luna şi stelele
să lumineze noaptea,
Cel Care stârneşte marea
şi face să-i urle valurile,
– Domnul Oştirilor este Numele Său:
36 «Dacă vor dispărea aceste rânduieli dinaintea Mea,
zice Domnul,
atunci şi sămânţa[ac] lui Israel va înceta pe vecie
să mai fie un neam înaintea Mea!»“
37 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Dacă cerurile de sus vor putea fi măsurate
şi temeliile de jos ale pământului vor putea fi cercetate,
atunci voi lepăda şi Eu întregul neam al lui Israel
pentru tot ce a făcut, zice Domnul.»“
38 „Iată, vin zile, zice Domnul, când cetatea aceasta va fi rezidită pentru Domnul, de la Turnul lui Hananel până la Poarta Unghiului. 39 Frânghia de măsurat va trece pe dinaintea ei până la dealul Gareb şi apoi se va întoarce spre Goa. 40 Toată valea, unde sunt aruncate hoiturile şi cenuşa şi toate terenurile până la uedul[ad] Chidron, până la unghiul Porţii Cailor, spre răsărit, vor fi dedicate Domnului. Cetatea nu va mai fi niciodată nimicită sau dărâmată.“
Ieremia cumpără un teren
32 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în al zecelea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, care era al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar. 2 În acea vreme oştirea împăratului Babilonului asedia Ierusalimul şi profetul Ieremia era închis în curtea temniţei din palatul regelui lui Iuda. 3 Zedechia, regele lui Iuda, îl închisese acolo, spunându-i: „De ce profeţeşti şi zici: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Iată, dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului şi el o va cuceri. 4 Zedechia, regele lui Iuda, nu va scăpa din mâinile caldeenilor, ci, cu siguranţă, va fi dat în mâinile împăratului Babilonului, căruia îi va vorbi faţă în faţă şi pe care-l va vedea cu propriii lui ochi. 5 Împăratul Babilonului îl va duce pe Zedechia în Babilon, unde va rămâne până Îmi voi aduce aminte Eu de el, zice Domnul. Chiar dacă vă veţi lupta împotriva caldeenilor, nu veţi avea izbândă.’»“
6 Ieremia a zis: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 7 «Hanamel, fiul unchiului tău Şalum, va veni la tine să-ţi spună: ‘Cumpără terenul meu din Anatot, deoarece tu ai dreptul de răscumpărare şi-l poţi cumpăra.’»“
8 Hanamel, fiul unchiului meu, a venit la mine, după cum îmi spusese Domnul, în curtea temniţei şi mi-a zis: „Cumpără, te rog, terenul meu din Anatot, în teritoriul lui Beniamin, căci tu ai dreptul de moştenire şi de răscumpărare, cumpără-l!“
Am ştiut că acesta era Cuvântul Domnului, 9 aşa că am cumpărat de la Hanamel, fiul unchiului meu, terenul din Anatot şi i-am cântărit şaptesprezece şecheli[ae] de argint. 10 Am semnat şi pecetluit actul, am pus martori şi i-am cântărit argintul într-o cumpănă. 11 Am luat apoi actele de cumpărare, atât pe cel pecetluit, în care erau termenii şi condiţiile cumpărării, cât şi pe cel nepecetluit, 12 şi i le-am dat lui Baruc, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, în prezenţa vărului meu Hanamel, a martorilor care au semnat actele de cumpărare şi în prezenţa tuturor iudeilor care se aflau în curtea temniţei. 13 În prezenţa lor i-am dat lui Baruc următoarea poruncă: 14 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia aceste documente, atât actul de cumpărare pecetluit, cât şi pe cel nepecetluit, şi pune-le într-un vas de pământ ca să se păstreze multă vreme!» 15 Căci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Se vor mai cumpăra case, terenuri şi vii în ţara aceasta.»“
16 După ce am dat actele de cumpărare a terenului lui Baruc, fiul lui Neria, m-am rugat Domnului astfel:
17 „Ah, Stăpâne Doamne, Tu ai făcut cerurile şi pământul prin puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins. Nimic nu este prea greu pentru Tine! 18 Tu arăţi îndurare la mii de generaţii, dar aduci pedeapsa pentru nelegiuirea părinţilor în sânul copiilor lor. Tu eşti Dumnezeul cel Mare şi Puternic, al Cărui Nume este Domnul Oştirilor. 19 Sfaturile Tale sunt măreţe şi faptele Tale sunt puternice. Ochii Tăi sunt deschişi asupra tuturor căilor fiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui şi după rodul faptelor lui. 20 Tu ai făcut semne şi minuni în ţara Egiptului şi le-ai continuat până în ziua de azi, atât în Israel, cât şi în întreaga lume, şi Ţi-ai făcut un Nume aşa cum este astăzi.
21 L-ai scos pe poporul Tău, Israel, din ţara Egiptului cu semne şi minuni, cu mână tare, cu braţ întins şi cu o mare spaimă. 22 Tu le-ai dat ţara aceasta, pe care juraseşi strămoşilor lor că le-o vei da, ţară în care curge lapte şi miere. 23 Ei au venit şi au luat-o în stăpânire, dar nu au ascultat de glasul Tău şi n-au păzit Legea Ta. Tot ce le porunciseşi să facă, nu au făcut. Atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri.
24 Iată cum se înalţă rampe de asalt împotriva cetăţii ca să fie cucerită! Din cauza sabiei, a foametei şi a molimei cetatea va cădea în mâinile caldeenilor, care o atacă. Ce ai spus Tu s-a întâmplat, după cum vezi Tu Însuţi. 25 Stăpâne Doamne, Tu mi-ai zis: «Cumpără-ţi cu argint un teren şi pune martori!», dar iată că cetatea este dată în mâinile caldeenilor!“
26 Atunci Cuvântul Domnului a venit la Ieremia şi i-a zis: 27 „Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva prea greu pentru Mine? 28 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: «Dau cetatea aceasta în mâinile caldeenilor şi în mâinile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi ei o vor cuceri. 29 Caldeenii, care luptă împotriva acestei cetăţi, vor intra, îi vor da foc şi o vor arde. Vor arde toate casele pe acoperişul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal şi a turnat jertfe de băutură în cinstea altor dumnezei ca să Mă mânie. 30 Israeliţii şi cei din Iuda au făcut numai rău înaintea ochilor Mei încă din tinereţea lor; israeliţii M-au mâniat întruna prin lucrările mâinilor lor, zice Domnul. 31 Din ziua când a fost zidită şi până astăzi, cetatea aceasta n-a încetat să-Mi provoace mânia şi furia; de aceea, trebuie să o alung din faţa Mea. 32 Israeliţii şi cei din Iuda M-au provocat la mânie prin tot răul pe care l-au săvârşit, atât ei, cât şi regii şi conducătorii lor, preoţii şi profeţii lor, oamenii din Iuda şi locuitorii Ierusalimului. 33 S-au întors cu spatele la Mine şi nu cu faţa. I-am învăţat iarăşi şi iarăşi, dar ei nu au ascultat şi nu au acceptat disciplinarea. 34 Şi-au aşezat idolii lor urâcioşi în Casa peste care este chemat Numele Meu şi au pângărit-o. 35 Au construit înălţimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să-şi treacă fiii şi fiicele prin foc[af] în cinstea lui Moleh, lucru pe care nu Eu li-l poruncisem şi nici prin minte nu-mi trecuse că ei vor săvârşi asemenea urâciuni ca să-l facă pe Iuda să păcătuiască.»
36 Acum însă, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cetatea aceasta despre care voi ziceţi că va fi dată în mâinile împăratului Babilonului prin sabie, foamete şi molimă: 37 «Iată, îi voi aduna din toate ţările unde i-am alungat în mânia, furia şi înverşunarea Mea cea mare, îi voi aduce înapoi în locul acesta şi-i voi face să locuiască în siguranţă. 38 Ei vor fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul lor. 39 Le voi da o singură inimă şi o singură cale, ca să se teamă de Mine tot timpul, spre fericirea lor şi a copiilor lor după ei. 40 Voi încheia cu ei un legământ veşnic: nu Mă voi opri din a le face bine şi voi pune înăuntrul lor frica de Mine, ca să nu se mai depărteze de Mine. 41 Mă voi bucura să le fac bine şi îi voi planta cu adevărat în ţara aceasta din toată inima şi din tot sufletul Meu.»
42 Căci aşa vorbeşte Domnul: «După cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot aşa voi aduce peste el tot binele pe care îl promit. 43 Se vor cumpăra din nou terenuri în ţara aceasta despre care ziceţi că a devenit o pustie fără oameni şi fără animale, din cauză că a fost dată în mâinile caldeenilor. 44 Se vor cumpăra din nou terenuri pe argint, se vor semna acte şi se vor pecetlui cu martori în teritoriul lui Beniamin, în împrejurimile Ierusalimului, în cetăţile lui Iuda, în cetăţile de la munte, în cetăţile din zona deluroasă[ag] şi în cetăţile din Neghev[ah], căci le voi aduce înapoi captivii, zice Domnul.»“
Restaurarea este promisă încă o dată
33 În timp ce Ieremia era încă închis în curtea temniţei, Cuvântul Domnului i-a vorbit a doua oară şi i-a zis: 2 „Aşa vorbeşte Domnul, Cel Care a făcut pământul, Domnul, Care l-a modelat şi l-a statornicit, El, al Cărui Nume este Domnul: 3 «Cheamă-Mă şi-ţi voi răspunde! Îţi voi aduce la cunoştinţă lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti.»
4 Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre casele acestei cetăţi şi despre palatele regilor lui Iuda, pe care ei le dărâmă acum, ca să slujească drept apărare împotriva rampelor de asalt şi împotriva sabiei 5 când vor înainta să lupte împotriva caldeenilor, şi care se vor umple de hoiturile celor pe care îi voi lovi în mânia şi în furia Mea, deoarece, din cauza răutăţii lor, Îmi voi ascunde faţa de cetatea aceasta: 6 «Iată, le voi aduce vindecare şi sănătate. Eu îi voi vindeca şi îi voi face să descopere pace şi stabilitate din belşug. 7 Îi voi aduce înapoi pe captivii lui Iuda şi pe captivii lui Israel şi îi voi aşeza iarăşi ca odinioară. 8 Îi voi curăţi de toată nelegiuirea pe care au săvârşit-o împotriva Mea şi le voi ierta toate nelegiuirile prin care au păcătuit şi s-au răzvrătit împotriva Mea. 9 Atunci cetatea aceasta Îmi va aduce renume, bucurie, laudă şi slavă de la toate neamurile pământului, care vor auzi toate lucrurile bune pe care le-am făcut pentru ea. Ele vor rămâne uimite şi uluite de toată fericirea şi pacea pe care Eu i-o voi da.»“
10 „Aşa vorbeşte Domnul: «În locul acesta, despre care ziceţi că este pustiu, în care nu mai sunt nici oameni, nici animale, în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului, devastate, lipsite de oameni, fără locuitori şi fără animale, se vor auzi din nou 11 strigăte de bucurie şi strigăte de veselie, glasul mirelui şi al miresei, precum şi glasul celor ce aduc jertfe de mulţumire în Casa Domnului, zicând:
‘Lăudaţi-L pe Domnul Oştirilor,
căci Domnul este bun
şi veşnică-I este îndurarea!’
Căci îi voi aduce înapoi pe cei luaţi captivi din ţară şi vor fi ca la început, zice Domnul.»“
12 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «În locul acesta pustiu, fără oameni şi fără animale şi în toate cetăţile lui, vor exista iarăşi păşuni pentru păstori, unde să-şi odihnească turmele. 13 În cetăţile de la munte şi în cetăţile din zona deluroasă[ai], în cetăţile din Neghev[aj] şi în teritoriul lui Beniamin, în împrejurimile Ierusalimului şi în cetăţile din Iuda, turmele vor trece iarăşi prin mâinile celor ce le numără, zice Domnul.»“
14 „Vin zile, zice Domnul, când voi împlini promisiunea cea bună pe care am făcut-o Casei lui Israel şi Casei lui Iuda.
15 În zilele acelea şi în vremea aceea
voi face să-i răsară lui David un Vlăstar drept,
Care va face judecată şi dreptate în ţară.
16 În zilele acelea, Iuda va fi izbăvit
şi Ierusalimul va locui în siguranţă.
Acesta este numele cu care o[ak] vor chema:
«Domnul – Dreptatea noastră».
17 Căci aşa vorbeşte Domnul: «David nu va fi lipsit niciodată de un urmaş care să stea pe tronul Casei lui Israel. 18 Nici preoţii leviţi nu vor fi lipsiţi înaintea Mea de urmaşi care să aducă arderi de tot, să ardă tămâie şi daruri de mâncare şi să aducă jertfe în fiecare zi.»“
19 Cuvântul Domnului a venit la Ieremia şi i-a zis: 20 „Aşa vorbeşte Domnul: «Dacă veţi putea rupe legământul Meu cu ziua şi legământul Meu cu noaptea, astfel încât ziua şi noaptea să nu mai fie la vremea lor, 21 atunci se va putea rupe şi legământul Meu cu David, robul Meu, aşa încât să nu mai aibă fii care să domnească pe tronul lui, şi legământul Meu cu preoţii leviţi, slujitorii Mei. 22 Ca oştirea cerului, care nu se poate număra, şi ca nisipul mării, care nu se poate măsura, aşa voi înmulţi sămânţa[al] lui David, robul Meu, şi a leviţilor, care fac lucrarea Mea.»“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.