Add parallel Print Page Options

20 Naomi a zis nurorii sale: „Să fie binecuvântat(A) de Domnul, care este plin de îndurare(B) pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. Omul acesta este rudă cu noi”, i-a mai spus Naomi, „este din cei ce au(C) drept de răscumpărare asupra noastră.”

Read full chapter

Rut ascultă de sfatul soacrei ei

Soacră-sa, Naomi, i-a zis: „Fiica mea, aş vrea(A) să-ţi dau un loc de odihnă(B), ca să fii fericită. Şi acum, Boaz, cu ale cărui slujnice(C) ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vânture la noapte orzurile în arie. Spală-te şi unge-te(D), apoi îmbracă-te cu hainele tale şi pogoară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, până va isprăvi de mâncat şi de băut. Şi când se va duce să se culce, însemnează-ţi locul unde se culcă. Apoi du-te, descoperă-i picioarele şi culcă-te. Şi el însuşi îţi va spune ce să faci.” Ea i-a răspuns: „Voi face tot ce ai spus.” Rut s-a pogorât la arie şi a făcut tot ce poruncise soacră-sa. Boaz a mâncat şi a băut şi inima-i era(E) veselă. S-a dus şi s-a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci încet de tot, i-a descoperit picioarele şi s-a culcat. La miezul nopţii, omul s-a speriat, s-a plecat şi iată că o femeie era culcată la picioarele lui. El a zis: „Cine eşti tu?” Ea răspuns: „Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala hainei(F) peste slujnica ta, căci ai drept(G) de răscumpărare.” 10 Şi el a zis: „Fii binecuvântată(H) de Domnul, fiică! Această faptă de pe urmă mărturiseşte şi mai mult pentru tine decât cea dintâi(I), că n-ai umblat după tineri, săraci sau bogaţi. 11 Acum, fiică, nu te teme, îţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea ştie că eşti o femeie(J) cinstită. 12 Este adevărat că am drept(K) de răscumpărare, dar este o altă(L) rudă mai aproape decât mine. 13 Rămâi în noaptea aceasta aici. Şi mâine, dacă vrea să te răscumpere(M), bine, să te răscumpere, dar dacă nu-i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu, viu(N) este Domnul! Culcă-te aici până dimineaţă.” 14 Ea a rămas culcată la picioarele lui până dimineaţa şi s-a sculat mai înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Boaz a zis: „Să nu ştie nimeni că a intrat o femeie(O) în arie!” 15 Şi a adăugat: „Adu mantaua de pe tine şi ţine-o.” Ea a ţinut-o, şi el a măsurat şase măsuri de orz şi le-a pus pe ea. Apoi a intrat în cetate. 16 Rut s-a întors la soacră-sa, şi Naomi, a zis: „Tu eşti, fiica mea?” Rut i-a istorisit tot ce-i făcuse omul acela. 17 Ea a zis: „Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, zicând: ‘Să nu te întorci cu mâinile goale la soacră-ta’.” 18 Şi Naomi a zis: „Fii liniştită(P), fiica mea, până vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă până nu va sfârşi lucrul chiar astăzi.”

Căsătoria lui Boaz cu Rut

Boaz s-a suit la poarta cetăţii şi s-a oprit acolo. Şi iată că cel(Q) ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i-a zis: „Hei, cutare, apropie-te, stai aici.” Şi el s-a apropiat şi s-a oprit. Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrânii(R) cetăţii şi a zis: „Şedeţi aici.” Şi ei au şezut jos. Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare: „Naomi, întorcându-se din ţara Moabului, a vândut bucata de pământ care era a fratelui nostru Elimelec. Am crezut de datoria mea să te înştiinţez despre aceasta şi să-ţi spun: ‘Cumpăr-o(S) în faţa(T) locuitorilor şi în faţa bătrânilor poporului meu. Dacă vrei s-o răscumperi, răscumpăr-o, dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni(U) înaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, şi după tine eu am dreptul acesta.’ ” Şi el a răspuns: „O voi răscumpăra”. Boaz a zis: „În ziua în care vei cumpăra ţarina din mâna Naomei, o vei cumpăra în acelaşi timp şi de la Rut, Moabita, nevasta(V) celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui.” Şi(W) cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: „Nu pot s-o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moştenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s-o răscumpăr.” Odinioară în Israel, pentru întărirea unei(X) răscumpărări sau a unui schimb, omul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie în Israel. Cel ce avea drept de răscumpărare a zis dar lui Boaz: „Cumpăr-o pe socoteala ta!” Şi şi-a scos încălţămintea. Atunci, Boaz a zis bătrânilor şi întregului popor: „Voi sunteţi martori azi că am cumpărat din mâna lui Naomi tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon, 10 şi că mi-am cumpărat, de asemenea, de nevastă pe Rut, Moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moştenirea lui şi pentru ca numele mortului să nu fie şters(Y) dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sunteţi martori azi despre aceasta!” 11 Tot poporul care era la poartă şi bătrânii au zis: „Suntem martori! Domnul să facă(Z) pe femeia care intră în casa ta ca pe Rahela şi Lea, care amândouă au zidit(AA) casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata(AB) şi fă-ţi un nume în Betleem! 12 Sămânţa(AC) pe care ţi-o va da Domnul prin această tânără femeie să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care(AD) s-a născut lui Iuda din Tamar!”

Naşterea lui Obed, strămoşul lui David

13 Boaz a luat(AE) pe Rut, care i-a fost nevastă, şi el a intrat la ea. Domnul(AF) a făcut-o să zămislească şi ea a născut un fiu. 14 Femeile au(AG) zis lui Naomi: „Binecuvântat să fie Domnul, care nu te-a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare şi al cărui nume va fi lăudat în Israel! 15 Copilul acesta îţi va înviora sufletul şi va fi sprijinul bătrâneţilor tale, căci l-a născut noră-ta, care te iubeşte şi care face pentru tine mai mult(AH) decât şapte fii.” 16 Naomi a luat copilul, l-a ţinut în braţe şi a văzut de el. 17 Vecinele(AI) i-au pus nume, zicând: „Un fiu s-a născut lui Naomi!” Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.