Psalmii 15-17

Nouă Traducere În Limba Română

¹ Doamne, cine poate sălăşlui în cortul Tău?
    Cine poate locui pe muntele Tău cel sfânt?

² Cel ce umblă în integritate;
    cel ce face dreptate;
cel ce spune adevărul din inimă
³     şi nu bârfeşte cu limba lui;
cel ce nu-i face rău prietenului său
    şi nu aruncă insulte asupra semenului său;
⁴ cel ce dispreţuieşte pe cel vrednic de dispreţ,
    dar cinsteşte pe cei ce se tem de Domnul;
cel ce nu-şi ia vorba înapoi
    chiar dacă a jurat spre paguba lui;
⁵ cel ce nu-şi dă argintul cu dobândă
    şi nici nu acceptă daruri ca să-l nedreptăţească pe cel nevinovat.

Cel ce face aşa
    nu se va clătina niciodată!

¹ Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci la Tine caut adăpost!
²     Eu zic Domnului: „Tu eşti Stăpânul meu;
        nu am nimic bun decât pe Tine!“

³ Sfinţii care sunt în ţară,
    ei sunt cei măreţi în care-mi găsesc toată plăcerea.^[b]
4 Durerile celor ce aleargă după idoli se înmulţesc;
    eu însă nu aduc ca ei jertfe de băutură din sânge
        şi nici nu pun numele idolilor lor pe buzele mele.

⁵ Doamne, Tu eşti partea mea de moştenire şi cupa mea!
    Tu eşti Cel Care îmi apuci sorţul^[c]!
⁶ Plăcute moşii mi-au căzut la sorţi!
    Într-adevăr, frumoasă moştenire mi-a fost dată!

⁷ Îl voi binecuvânta pe Domnul Care mă sfătuieşte!
    Până şi noaptea îmi dă îndemnuri inima!
⁸ Îl pun pe Domnul neîncetat înaintea mea,
    căci El este la dreapta mea ca să nu mă clatin!

⁹ De aceea, mi se bucură inima şi mi se înveseleşte sufletul^[d]!
    Mai mult, trupul meu va locui în siguranţă,
¹⁰ căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuinţa Morţilor
    şi nu vei îngădui ca sfântul Tău^[e] să vadă putrezirea.
¹¹ Mi-ai făcut cunoscută cărarea vieţii …
    În prezenţa Ta este belşug de bucurie,
        la dreapta Ta sunt desfătări veşnice!^[f]

¹ Ascultă-mi, Doamne, cauza dreaptă,
    ia aminte la strigătul meu!
Pleacă-Ţi urechea la rugăciunea mea
    nerostită de buze înşelătoare!
² Să iasă dinaintea Ta sentinţa dată mie!
    Ochii Tăi să vadă ceea ce este drept!

³ Dacă vei cerceta inima mea noaptea, când mă vizitezi,
    dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic,
        căci mi-am propus să nu păcătuiesc cu gura.
⁴ Cu privire la faptele omului,
    eu m-am ţinut departe de căile celor violenţi,
        după cuvântul buzelor Tale.
⁵ Paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale;
    astfel, picioarele nu mi se clatină.

⁶ Eu Te chem, căci îmi răspunzi, Dumnezeule!
    Pleacă-Ţi urechea spre mine şi ascultă-mi cuvântul!
⁷ Arată-Ţi marea îndurare, Tu, Care prin dreapta Ta,
    îi scapi de împotrivitorii lor pe cei ce caută adăpost.
⁸ Păzeşte-mă ca pe lumina ochilor,
    ascunde-mă la umbra aripilor Tale
⁹ de cei nelegiuiţi, care vor să mă spulbere,
    de duşmanii mei de moarte, care mă împresoară.

¹⁰ Ei sunt plini de grăsime;
    gurile lor vorbesc cu aroganţă.
¹¹ Acum se ţin de paşii mei, mă înconjoară,
    mă pândesc ca să mă doboare la pământ.
¹² Parcă ar fi un leu care tânjeşte să sfâşie,
    un pui de leu care aşteaptă în desiş.

¹³ Ridică-Te, Doamne, înfruntă-l şi trânteşte-l!
    Scapă-mă de cel rău cu sabia Ta!
¹⁴ Scapă-mă Doamne, cu mâna Ta, de astfel de oameni,
    de oamenii acestei lumi care-şi au partea în viaţa aceasta!
Tu le umpli pântecele cu bunătăţile Tale, fiii lor se satură
    şi păstrează ce rămâne pentru copiii lor.
¹⁵ Eu însă, în nevinovăţia mea, voi vedea faţa Ta!
    Când mă voi trezi mă voi sătura de chipul Tău.