21 Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului,
pe care îl îndreaptă încotro vrea.
² Omul^(A) socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană,
dar^(B) Cel ce cercetează inimile este Domnul.
³ A^(C) face dreptate şi judecată,
este mai plăcut Domnului decât jertfele.
⁴ Privirile^(D) trufaşe şi inima îngâmfată,
această candelă a celor răi nu este decât păcat.
⁵ Planurile^(E) omului harnic nu duc decât la belşug,
dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.
⁶ Comorile câştigate^(F) cu o limbă mincinoasă
sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte.
⁷ Silnicia celor răi îi mătură,
pentru că nu vor să facă ce este drept.
⁸ Cel vinovat merge pe căi sucite,
dar cel nevinovat face ce este bine.
⁹ Mai^(G) bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş,
decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare.
¹⁰ Sufletul^(H) celui rău doreşte răul,
semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui.
¹¹ Când^(I) este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept
şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa.
¹² Cel neprihănit^(J) se uită la casa celui rău
şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire.
¹³ Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului
nici el nu va căpăta răspuns când va striga.
¹⁴ Un dar^(K) făcut în taină potoleşte mânia
şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie.
¹⁵ Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine,
dar^(L) pentru cei ce fac răul este o groază.
¹⁶ Omul care se abate de la calea înţelepciunii
se va odihni în adunarea celor morţi.
¹⁷ Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă
şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte.
¹⁸ Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare^(M) pentru cel neprihănit,
şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană.
¹⁹ Mai^(N) bine să locuieşti într-un pământ pustiu,
decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă.
²⁰ Comori^(O) de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept,
dar omul fără minte le risipeşte.
²¹ Cine^(P) urmăreşte neprihănirea şi bunătatea
găseşte viaţă, neprihănire şi slavă.
²² Înţeleptul cucereşte cetatea^(Q) vitejilor
şi doboară puterea în care se încredeau.
²³ Cine^(R) îşi păzeşte gura şi limba
îşi scuteşte sufletul de multe necazuri.
²⁴ Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor;
el lucrează cu aprinderea îngâmfării.
²⁵ Poftele leneşului^(S) îl omoară,
pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile.
²⁶ Toată ziua o duce numai în pofte,
dar cel^(T) neprihănit dă fără zgârcenie.
²⁷ Jertfa^(U) celor răi este o scârbă înaintea Domnului,
cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite.
²⁸ Martorul^(V) mincinos va pieri,
dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă.
²⁹ Cel rău ia o înfăţişare neruşinată,
dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea.
³⁰ Nici^(W) înţelepciunea, nici priceperea,
nici sfatul n-ajută împotriva Domnului.
³¹ Calul^(X) este pregătit pentru ziua bătăliei,
dar biruinţa^(Y) este a Domnului.