Cuvântarea de pe munte. Fericirile

5 Când a văzut Isus noroadele, S-a suit^(A) pe munte şi, după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. ² Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel: ³ „Ferice^(B) de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! ⁴ Ferice^(C) de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi! ⁵ Ferice^(D) de cei blânzi, căci ei^(E) vor moşteni pământul! ⁶ Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci^(F) ei vor fi săturaţi! ⁷ Ferice de cei milostivi, căci^(G) ei vor avea parte de milă! ⁸ Ferice^(H) de cei cu inima curată, căci^(I) ei vor vedea pe Dumnezeu! ⁹ Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! ¹⁰ Ferice^(J) de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor! ¹¹ Ferice^(K) va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! ¹² Bucuraţi-vă^(L) şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa^(M) au prigonit pe proroci, care au fost înainte de voi.

Ucenicii sunt sarea pământului şi lumina lumii

¹³ Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea^(N) îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. ¹⁴ Voi^(O) sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. ¹⁵ Şi oamenii n-aprind^(P) lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă. ¹⁶ Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei^(Q) să vadă faptele voastre bune şi să slăvească^(R) pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Împlinirea Legii şi Prorocilor

¹⁷ Să^(S) nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. ¹⁸ Căci adevărat vă spun, câtă vreme^(T) nu vor trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. ¹⁹ Aşa că oricine^(U) va strica una din cele mai mici din aceste porunci şi va învăţa pe oameni aşa va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi şi va învăţa pe alţii să le păzească va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor. ²⁰ Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece^(V) neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Despre ucidere

²¹ Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să^(W) nu ucizi; oricine^(X) va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii’. ²² Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va^(Y) cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei. ²³ Aşa că, dacă^(Z) îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, ²⁴ lasă-ţi^(AA) darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul. ²⁵ Caută^(AB) de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă^(AC) vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. ²⁶ Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.

Despre preacurvie şi despărţire

²⁷ Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să^(AD) nu preacurveşti’. ²⁸ Dar Eu vă spun că oricine se uită^(AE) la o femeie ca s-o poftească a şi preacurvit cu ea în inima lui. ²⁹ Dacă,^(AF) deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l^(AG) şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. ³⁰ Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapădă-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. ³¹ S-a zis iarăşi: ‘Oricine^(AH) îşi va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire’. ³² Dar Eu vă spun că oricine^(AI) îşi va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.

Despre jurământ

³³ Aţi mai auzit iarăşi că^(AJ) s-a zis celor din vechime: ‘Să nu^(AK) juri strâmb; ci să^(AL) împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale’. ³⁴ Dar Eu vă spun: Să nu juraţi^(AM) nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul^(AN) de domnie al lui Dumnezeu; ³⁵ nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea^(AO) marelui Împărat. ³⁶ Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru. ³⁷ Felul^(AP) vostru de vorbire să fie: ‘Da, da; nu, nu’; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.

Suferirea răului şi iubirea vrăjmaşilor

³⁸ Aţi auzit că s-a zis: ‘Ochi^(AQ) pentru ochi şi dinte pentru dinte’. ³⁹ Dar Eu vă spun: Să^(AR) nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui^(AS) te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. ⁴⁰ Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. ⁴¹ Dacă te sileşte^(AT) cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. ⁴² Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu^(AU) întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine. ⁴³ Aţi auzit că s-a zis: ‘Să^(AV) iubeşti pe aproapele tău şi să^(AW) urăşti pe vrăjmaşul tău’. ⁴⁴ Dar Eu vă spun: Iubiţi^(AX) pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc^(AY) şi vă prigonesc, ⁴⁵ ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară^(AZ) soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. ⁴⁶ Dacă iubiţi^(BA) numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? ⁴⁷ Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? ⁴⁸ Voi fiţi^(BB) dar desăvârşiţi, după cum^(BC) şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.