Leviticus 6
Het Boek
Voorschriften betreffende de offers
6 Vervolgens zei de Here tegen Mozes: 2 ‘Als iemand tegen Mij zondigt door te weigeren iets dat hij heeft geleend of gehuurd, terug te geven of door te weigeren iets terug te geven dat hem is toevertrouwd of door roof of door zijn volksgenoot af te persen, 3 of door een verloren voorwerp te vinden en daarover te liegen en te zweren dat hij het niet heeft, 4,5 dan zal zo iemand op de dag dat hij schuldig is bevonden aan zoʼn zonde, moeten vergoeden wat hij zich heeft toegeëigend, met een extra boete van een vijfde deel en het teruggeven aan degene die hij heeft benadeeld. Op diezelfde dag zal hij zijn schuldoffer naar de tabernakel brengen. 6 Zijn schuldoffer moet een ram zonder gebreken zijn, naar een vastgestelde waarde. 7 Hij zal het naar de priester brengen en die zal de zonde waaraan hij schuldig is, verzoenen voor de Here en het zal hem worden vergeven.’
8 Toen zei de Here tegen Mozes: 9 ‘Geef Aäron en zijn zonen de volgende voorschriften betreffende het brandoffer: het brandoffer zal de hele nacht op het vuur van het altaar blijven liggen, terwijl het vuur blijft branden. 10 De volgende morgen zal de priester zijn linnen onderkleding en bovenkleding aantrekken en zal hij de as van het brandoffer weghalen en naast het altaar neerleggen. 11 Daarna zal hij zijn kleren verwisselen en de as naar een reine plaats buiten het kamp brengen. 12 Intussen moet het vuur op het altaar blijven branden, het mag niet uitgaan. De priester moet elke morgen nieuw hout op het vuur leggen en het dagelijkse brandoffer en het vet van het dagelijkse vredeoffer erop verbranden. 13 Het vuur op het altaar moet altijd brandende worden gehouden. Het mag niet uitgaan.
14 Dit zijn de voorschriften betreffende het spijsoffer: Aärons zonen zullen het voor de ogen van de Here voor het altaar brengen. 15 Een van hen zal een handvol nemen—fijn meel, olie en alle wierook—en het verbranden op het altaar als een gedenkoffer voor de Here. Dat zal de Here voldoening geven. 16 Nadat de handvol eruit is genomen, zal de rest van het meel en de olie aan Aäron en zijn zonen toebehoren als voedsel. Het moet ongezuurd worden gegeten in de voorhof van de tabernakel. 17 Het móet ongezuurd zijn. Ik heb de priesters dit deel van het spijsoffer, dat Mij toebehoort, gegeven. Het is allerheiligst, net als het zondoffer en het schuldoffer. 18 Iedere mannelijke afstammeling van Aäron, iedere priester, generatie na generatie, mag dit eten, ieder die ermee in aanraking komt, zal heilig worden.’
19,20 En de Here zei tegen Mozes: ‘Op de dag dat Aäron en zijn zonen tot priester worden gezalfd en gewijd, moeten zij de Here een spijsoffer brengen: 2,2 liter fijn meel, waarvan de ene helft ʼs morgens en de andere helft ʼs avonds moet worden geofferd. 21 Het moet op een bakplaat met olijfolie worden gemengd en gebakken en daarna aan de Here worden geofferd. De brandende stukken van het spijsoffer zullen aangenaam zijn voor de Here. 22,23 Als de zonen hun vaders opvolgen als priester, moet dit offer op hun inwijdingsdag worden gebracht. Dit is een regel die altijd van kracht blijft. Dit spijsoffer moet in zijn geheel voor de Here worden verbrand. Niets ervan mag worden gegeten.’
24 Toen sprak de Here opnieuw tegen Mozes en zei: 25 ‘Zeg tegen Aäron en zijn zonen dat dit de voorschriften betreffende het zondoffer zijn: dit offer is allerheiligst en moet voor de ogen van de Here worden geslacht. 26 De priester die deze offerdienst uitvoert, zal het vlees van het offer in de voorhof van de tabernakel eten. 27 Alleen zij die geheiligd zijn—de priesters—mogen dit vlees aanraken. Alles wat met het vlees in aanraking komt, is geheiligd. Als bloed op de kleren van de priester spat, moet dat kledingstuk op een heilige plaats worden gewassen. 28 De stenen pot waarin het vlees is gekookt, moet worden stukgeslagen. Als het vlees in een koperen pot is gekookt, moet die pot worden geschuurd en met water worden omgespoeld. 29 Iedere mannelijke priester mag van dit offer eten, maar alleen zij, want het is allerheiligst. 30 Geen enkel zondoffer echter, waarvan het bloed de tabernakel is binnengebracht om er in het heiligdom verzoening mee te doen, mag worden gegeten. Het moet in zijn geheel voor de Here worden verbrand.’
Leviticul 6
Nouă Traducere În Limba Română
6 Domnul i-a zis lui Moise: 2 „Dacă cineva dintre voi va păcătui şi va arăta necredincioşie faţă de Domnul, înşelându-şi semenul în legătură cu un lucru dat lui spre păstrare ori în garanţie sau în legătură cu un lucru însuşit prin jaf, sau dacă îşi va înşela semenul, 3 minţind că nu a găsit un lucru pierdut, sau dacă face un jurământ fals cu privire la vreunul din aceste păcate pe care le-a săvârşit, făcându-se vinovat, 4 deci dacă va păcătui astfel, şi prin urmare, se va face vinovat, va trebui să dea înapoi ceea ce şi-a însuşit prin jaf sau minciună, să dea înapoi lucrul care i-a fost dat spre păstrare sau lucrul pierdut pe care l-a găsit 5 sau toate lucrurile despre care a făcut un jurământ fals; va trebui să-l restituie la întreaga lui valoare, adăugând încă o cincime din preţ. Să-l dea înapoi proprietarului de drept, chiar în ziua în care îşi va aduce jertfa pentru vină. 6 Iar ca jertfă pentru vină să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbec fără meteahnă din turmă, după aprecierea ta, şi să-l dea preotului. 7 Preotul să facă ispăşire pentru acest om înaintea Domnului şi acesta din urmă va fi iertat de oricare dintre aceste păcate pe care le-a săvârşit, făcându-se vinovat.“
Instrucţiuni suplimentare pentru aducerea jertfelor. Arderea de tot
8 După aceea, Domnul i-a zis lui Moise: 9 „Iată ce să le porunceşti lui Aaron şi fiilor săi: «Cu privire la legea arderii de tot, aceasta să rămână pe vatra altarului toată noaptea, până dimineaţa şi în felul acesta focul de pe altar să ardă continuu. 10 Preotul să se îmbrace cu veşmintele de in după ce şi-a luat izmenele pe el; să ia cenuşa arderii de tot de pe altar şi să o pună lângă altar. 11 Apoi să-şi scoată veşmintele, să-şi ia alte haine şi să ducă cenuşa într-un loc curat, în afara taberei. 12 Focul de pe altar să continue să ardă şi să nu se stingă deloc. În fiecare dimineaţă preotul să ardă lemne pe altar, să pună pe ele arderea de tot şi să ardă deasupra grăsimea jertfelor de pace[a]. 13 Focul să ardă continuu pe altar şi să nu se stingă deloc.
Darul de mâncare
14 Cu privire la legea darului de mâncare, fiii lui Aaron să-l aducă înaintea Domnului, înaintea altarului. 15 Să ia un pumn din făina aleasă şi din uleiul pentru darul de mâncare, cu toată tămâia care a fost adăugată la acest dar de mâncare şi să le ardă pe altar ca jertfă de aducere-aminte de o aromă plăcută Domnului. 16 Aaron şi fiii săi să mănânce ce va mai rămâne din ea; s-o mănânce sub formă de turte nedospite într-un loc sfânt; să le mănânce în curtea Cortului Întâlnirii. 17 Să nu fie coapte cu aluat dospit. Aceasta este partea pe care Eu le-am dat-o din jertfele Mele mistuite de foc; ea este preasfântă, la fel ca jertfa pentru păcat şi jertfa pentru vină. 18 S-o mănânce fiecare bărbat dintre urmaşii lui Aaron. Aceasta este o poruncă veşnică pentru toate generaţiile, cu privire la jertfele mistuite de foc pentru Domnul; oricine se va atinge de ele va fi sfinţit[b].»“
Darul de mâncare al preotului
19 Domnul i-a mai zis lui Moise: 20 „Iată care este darul pe care Aaron şi fiii săi vor trebui să-l aducă Domnului în ziua în care vor primi ungerea: ca dar zilnic, să aducă a zecea parte dintr-o efă[c] de făină aleasă, jumătate din ea dimineaţa şi jumătate seara. 21 Să fie făcută cu ulei într-o tigaie, iar după ce se va coace să fie tăiată[d] în bucăţi şi adusă ca dar de mâncare de o aromă plăcută Domnului. 22 Preotul care va fi uns[e] în locul lui Aaron, dintre fiii acestuia, să-l pregătească în acest fel. Aceasta este o poruncă veşnică înaintea Domnului: să fie ars în întregime. 23 Fiecare dar de mâncare al preotului să fie ars în întregime; nimic să nu se mănânce din el.“
Jertfa pentru păcat
24 Domnul i-a zis din nou lui Moise: 25 „Aşa să le spui lui Aaron şi fiilor săi: «În ce priveşte legea jertfei pentru păcat, va trebui ca animalul destinat jertfei să fie înjunghiat înaintea Domnului, în locul în care este înjunghiat animalul destinat arderii de tot; aceasta este o jertfă preasfântă. 26 Preotul care aduce jertfa pentru păcat, acela să o mănânce; să fie mâncată într-un loc sfânt, în curtea Cortului Întâlnirii. 27 Oricine se atinge de carnea jertfei va fi sfinţit; dacă va sări sânge pe veşmânt, locul stropit să fie spălat într-un loc sfânt. 28 De asemenea, vasul de pământ în care a fost fiartă jertfa să fie spart, iar dacă a fost fiartă într-un vas de bronz, să fie frecat şi limpezit cu apă. 29 Fiecare bărbat dintre preoţi să mănânce din ea; aceasta este o jertfă preasfântă. 30 Dar să nu se mănânce nici o jertfă pentru păcat din al cărei sânge se va aduce în Cortul Întâlnirii pentru facerea ispăşirii în Locul Sfânt, ci aceea să fie mistuită în foc.
Footnotes
- Leviticul 6:12 Vezi nota de la 3:1
- Leviticul 6:18 Sau: trebuie să fie sfânt; şi în v. 27
- Leviticul 6:20 Vezi nota de la 5:11
- Leviticul 6:21 Sensul termenului ebraic este nesigur
- Leviticul 6:22 Sau: mare preot
Het Boek Copyright © 1979, 1988, 2007 by Biblica, Inc.®
Used by permission. All rights reserved worldwide.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.