¹¹ Dar pielea^(A) viţelului, toată carnea lui, cu capul, picioarele, măruntaiele şi balega lui, ¹² adică tot viţelul care a mai rămas, să le scoată afară din tabără, într-un loc curat, unde^(B) se aruncă cenuşa, şi să le ardă cu lemne pe foc; să fie^(C) arse pe grămada de cenuşă.

²¹ Viţelul rămas să-l scoată apoi afară din tabără şi să-l ardă ca şi pe viţelul dintâi. Aceasta este o jertfă de ispăşire pentru adunare.

¹¹ În adevăr, trupurile dobitoacelor al^(A) căror sânge este adus de marele preot în Locul Preasfânt, pentru păcat, „sunt arse de tot afară din tabără”.