Isaia 41

Nouă Traducere În Limba Română

² Cine l-a stârnit pe acela de la răsărit,
    chemându-l cu dreptate la picioarele Sale?^[a]
El îi dă în stăpânire neamurile
    şi îi supune regi;
cu sabia îi preface în praf,
    iar cu arcul îi face ca pleava luată de vânt.
³ Îi urmăreşte, mergând în siguranţă
    pe un drum pe unde picioarele lui n-au mai călcat.
⁴ Cine a făcut şi a împlinit aceasta,
    chemând, de la început, generaţie după generaţie?
Eu, Domnul, am fost cu cei dintâi
    şi tot Eu voi fi şi cu cei de pe urmă.»

⁵ Ţinuturile de lângă mare văd aceasta şi se înfioară;
    marginile pământului tremură;
        ei se apropie şi sosesc.
⁶ Oamenii se încurajează între ei,
    spunându-şi: «Fii tare!»
⁷ Artizanul îl încurajează pe bijutier,
    iar cel ce netezeşte cu ciocanul, pe cel ce loveşte nicovala.
El zice despre îmbinare: «Este bună!»,
    după care fixează idolul în cuie ca să nu se clatine.

⁸ «Dar tu, Israele, robul Meu,
    tu, Iacove, pe care te-am ales,
        tu, sămânţă^[b] a lui Avraam, prietenul Meu,
⁹ tu, pe care te-am adus de la marginile pământului
    şi te-am chemat din colţurile sale cele mai îndepărtate,
zicându-ţi: ‘Tu eşti robul Meu!’,
    pe tine te-am ales şi nu te-am lepădat!
¹⁰ Deci nu te teme, căci Eu sunt cu tine!
    Nu te înspăimânta, căci Eu sunt Dumnezeul tău!
Eu te voi întări, te voi ajuta
    şi te voi sprijini cu dreapta Mea izbăvitoare!

¹¹ Da, umiliţi şi făcuţi de ruşine
    vor fi toţi cei furioşi pe tine;
ca un nimic vor ajunge şi vor pieri
    toţi cei ce ţi se opun.
¹² Te vei uita după ei, după duşmanii tăi,
    dar nu-i vei mai găsi,
fiindcă nimiciţi de tot vor ajunge
    cei ce se luptă cu tine.
¹³ Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
    Care te apuc de mâna dreaptă
şi-ţi zic: ‘Nu te teme,
    Eu te voi ajuta!
¹⁴ Nu te teme, vierme al lui Iacov,
    rămăşiţă firavă a lui Israel!
Eu Însumi te voi ajuta!’», zice Domnul,
    Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel.
¹⁵ «Iată, te voi face o sanie ascuţită de treierat,
    nouă şi cu două rânduri de dinţi!
Vei treiera munţii şi-i vei zdrobi,
    iar dealurile le vei face ca pleava.
¹⁶ Le vei vântura şi le va lua vântul,
    iar vijelia le va împrăştia.
Dar tu te vei bucura în Domnul
    şi cu Sfântul lui Israel te vei preamări.

¹⁷ Săracii şi nevoiaşii caută apă dar nu găsesc,
    iar limba li se usucă de sete.
Însă Eu, Domnul, le voi răspunde!
    Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi!
¹⁸ Pe dealurile pleşuve voi face să curgă râuri,
    iar în mijlocul văilor – izvoare;
voi preface pustia într-un iaz,
    şi pământul uscat – în izvoare de apă.
¹⁹ În pustie voi planta
    cedri, salcâmi, mirt şi măslini;
în deşert voi planta laolaltă
    chiparoşi, ulmi şi pini,
²⁰ pentru ca toţi să vadă şi să cunoască,
    să chibzuiască şi să înţeleagă
că mâna Domnului a făcut acestea,
    Sfântul lui Israel le-a creat!»

²¹ «Apăraţi-vă cauza!», zice Domnul.
    «Aduceţi dovezi!», zice Împăratul lui Iacov.
²² «Aduceţi-vă idolii să ne spună
    ce se va întâmpla!
Spuneţi-ne despre profeţiile voastre din trecut,
    pentru a le putea judeca
        şi pentru a le afla împlinirea!
Sau spuneţi-ne lucrurile care se vor întâmpla!
²³     Faceţi-ne cunoscut viitorul,
        şi vom şti că sunteţi dumnezei!
Faceţi ceva – bine sau rău –
    ceva care să ne uimească sau să ne îngrozească!
²⁴ Dar iată că voi sunteţi mai puţin decât nimic,
    iar lucrarea voastră este fără nici o valoare;
        o urâciune este cel ce vă alege.»

²⁵ «Am stârnit pe cineva din nord şi a venit –
    pe cineva de la răsărit care cheamă Numele Meu.
El îi va călca pe domnitori cum calci tu noroiul
    şi cum calcă olarul lutul în picioare.
²⁶ Cine a vestit aceasta de la început, ca s-o putem cunoaşte
    sau mai dinainte, ca să putem spune: ‘A avut dreptate!’?
Nimeni n-a vestit-o,
    nimeni n-a proclamat-o,
        nimeni n-a auzit vreun cuvânt de la voi.
²⁷ Eu am vestit-o mai întâi Sionului: ‘Iată-i, iată-i!’
    şi am trimis un aducător de veşti bune Ierusalimului.
²⁸ Mă uit şi nu este nimeni –
    nu este printre ei nici unul care să sfătuiască,
        nici unul care să răspundă atunci când îl întreb.
²⁹ Iată că toţi sunt falşi,
    lucrările lor sunt un nimic,
        iar chipurile lor sunt vânt şi deşertăciune.