Ieremia 12

Nouă Traducere În Limba Română

12 „Tu eşti întotdeauna drept, Doamne,
    când mă cert cu Tine.
        Îţi voi vorbi totuşi cu privire la judecăţile Tale.
De ce prosperă calea celor nelegiuiţi?
    De ce toţi ticăloşii au parte de bine?
² Tu i-ai plantat, iar ei au prins rădăcină.
    Cresc şi aduc rod.
Tu eşti întotdeauna pe buzele lor,
    dar departe de inimile^[a] lor.
³ Totuşi Tu, Doamne, mă cunoşti;
        mă vezi şi îmi cercetezi inima cu privire la Tine.^[b]
Înhaţă-i ca pe nişte oi care trebuie înjunghiate!
    Pune-i deoparte pentru ziua măcelului!
⁴ Până când va zăcea pârjolită^[c] ţara
    şi se va usca iarba de pe câmpii?
Din cauza răutăţii locuitorilor ţării,
    animalele şi păsările au pierit.
Căci ei zic:
    «El^[d] nu ne va vedea sfârşitul!»

⁷ Mi-am părăsit Casa,
    Mi-am abandonat moştenirea,
am dat-o pe iubita sufletului Meu
    în mâinile duşmanilor ei.
⁸ Moştenirea Mea a ajuns pentru Mine
    ca un leu în pădure:
şi-a ridicat glasul împotriva Mea,
    de aceea o urăsc.
⁹ N-a ajuns oare moştenirea Mea pentru Mine
    o pasăre de pradă pestriţă,
        înconjurată de celelalte păsări de pradă?
«Duceţi-vă şi strângeţi toate fiarele câmpului,
    aduceţi-le ca s-o mănânce!»
¹⁰ Mulţi păstori Mi-au distrus via
    şi Mi-au călcat ogorul în picioare;
Mi-au prefăcut ogorul Meu cel plăcut
    într-un deşert pustiit.
¹¹ Au făcut din el un pustiu;
    pustiit, el se jeleşte înaintea Mea.
Toată ţara a fost devastată,
    căci^[g] nimănui nu-i pasă.
¹² Distrugătorii au sosit
    pe toate înălţimile sterpe din pustie,
căci sabia Domnului mănâncă ţara
    de la un capăt la celălalt
        şi nimeni nu va avea pace.
¹³ Au semănat grâu, dar au cules spini;
    s-au ostenit, dar nu au obţinut nimic.
Să vă fie ruşine de ceea ce culegeţi
    în urma mâniei aprige a Domnului!“