¹² Dar mulţi^(A) din preoţi şi leviţi, şi din capii de familii mai în vârstă, care văzuseră casa dintâi, plângeau tare când se puneau sub ochii lor temeliile casei acesteia. Mulţi alţii îşi arătau bucuria prin strigăte, ¹³ aşa încât nu se putea deosebi glasul strigătelor de bucurie de glasul plânsetelor poporului, căci poporul scotea mari strigăte, al căror sunet se auzea de departe.

⁹ Plângând vin^(A) şi îi duc în mijlocul rugăciunilor lor; îi duc la^(B) râuri de apă, pe un drum neted pe care nu se poticnesc. Căci Eu sunt Tatăl lui Israel, şi Efraim este întâiul Meu născut^(C)’.”

¹⁰ Atunci voi turna peste casa^(A) lui David şi peste locuitorii Ierusalimului un duh de îndurare şi de rugăciune şi îşi vor întoarce^(B) privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plânge cum^(C) plânge cineva pe singurul lui fiu şi-L vor plânge amarnic, cum plânge cineva pe un întâi născut.