Apocalipsa 1

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

1 Descoperirea lui Isus Hristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care^(A) au să se întâmple^(B) în curând. Şi le-a făcut-o cunoscut trimiţând^(C) prin îngerul Său la robul Său Ioan, ² care^(D) a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Hristos şi a spus tot^(E) ce a văzut. ³ Ferice^(F) de cine citeşte şi de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii şi păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea^(G) este aproape! ⁴ Ioan, către cele şapte Biserici care sunt în Asia: Har şi pace vouă din partea Celui^(H) ce este, Celui ce era^(I) şi Celui ce vine şi^(J) din partea celor şapte duhuri care stau înaintea scaunului Său de domnie ⁵ şi din partea lui Isus Hristos, Martorul^(K) credincios, Cel^(L) întâi născut din morţi, Domnul^(M) împăraţilor pământului!

Ale Lui, care ne iubeşte^(N), care ne-a^(O) spălat de păcatele noastre cu sângele Său ⁶ şi a făcut^(P) din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: ale Lui^(Q) să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin. ⁷ Iată^(R) că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei^(S) ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin. ⁸ „Eu^(T) sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce^(U) este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic. ⁹ Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaş^(V) cu voi la^(W) necaz, la Împărăţie şi la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina^(X) Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturiei lui Isus Hristos. ¹⁰ În Ziua^(Y) Domnului eram în Duhul^(Z). Şi am auzit înapoia mea un glas^(AA) puternic, ca sunetul unei trâmbiţe, ¹¹ care zicea: „Eu^(AB)sunt Alfa şi Omega, Cel^(AC) dintâi şi Cel de pe urmă. Ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea”. ¹² M-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Şi când m-am întors, am^(AD) văzut şapte sfeşnice de aur. ¹³ Şi^(AE) în mijlocul celor şapte sfeşnice, pe cineva care semăna cu Fiul^(AF) omului, îmbrăcat^(AG) cu o haină lungă până la picioare şi încins^(AH) la piept cu un brâu de aur. ¹⁴ Capul şi părul^(AI) Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, ochii^(AJ) Lui erau ca para focului, ¹⁵ picioarele^(AK) Lui erau ca arama aprinsă şi arsă într-un cuptor şi glasul^(AL) Lui era ca vuietul unor ape mari. ¹⁶ În^(AM) mâna dreaptă ţinea şapte stele. Din^(AN) gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri şi^(AO) faţa Lui era ca soarele când străluceşte în toată puterea lui. ¹⁷ Când L-am văzut^(AP), am căzut la picioarele Lui ca mort. El Şi-a pus^(AQ) mâna dreaptă peste mine şi a zis: „Nu te teme! Eu^(AR) sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, ¹⁸ Cel^(AS) viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu^(AT) în vecii vecilor. Eu ţin^(AU) cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor. ¹⁹ Scrie dar lucrurile^(AV) pe care le-ai văzut, lucrurile^(AW) care sunt şi cele care^(AX) au să fie după ele. ²⁰ Taina celor^(AY) şapte stele, pe care le-ai văzut în mâna dreaptă a Mea, şi a celor^(AZ) şapte sfeşnice de aur: cele şapte stele sunt îngerii^(BA) celor şapte Biserici şi cele^(BB) şapte sfeşnice sunt şapte Biserici.