¹ Prezbiterul^[a] către preaiubitul Gaius, pe^(A) care-l iubesc în adevăr. ² Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte sufletul tău. ³ A fost o mare bucurie pentru mine, când au venit fraţii şi au mărturisit că eşti credincios adevărului şi că umbli^(B) în adevăr. ⁴ Eu n-am bucurie mai mare decât să aud despre copiii^(C) mei că umblă în adevăr. ⁵ Preaiubitule, tu lucrezi cu credincioşie în tot ce faci pentru fraţi şi pentru străini totodată. ⁶ Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea Bisericii. Vei face bine să îngrijeşti de călătoria lor într-un chip vrednic de Dumnezeu, ⁷ căci au plecat pentru dragostea Numelui Lui, fără să primească ceva^(D) de la neamuri. ⁸ Este datoria noastră dar să primim bine pe astfel de oameni, ca să lucrăm împreună cu adevărul. ⁹ Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întâietatea între ei, nu vrea să ştie de noi. ¹⁰ De aceea, când voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, căci ne cleveteşte cu vorbe rele. Nu se mulţumeşte cu atât, dar nici el nu primeşte pe fraţi şi împiedică şi pe cei ce voiesc să-i primească şi-i dă afară din Biserică. ¹¹ Preaiubitule, nu^(E) urma răul, ci binele. Cine^(F) face binele este din Dumnezeu; cine face răul n-a văzut pe Dumnezeu. ¹² Toţi, chiar şi Adevărul, mărturisesc bine despre^(G) Dimitrie; şi noi mărturisim despre el: şi^(H) ştii că mărturisirea noastră este adevărată. ¹³ Aş avea să-ţi spun multe^(I) lucruri, dar nu voiesc să ţi le scriu cu cerneală şi condei. ¹⁴ Nădăjduiesc să te văd în curând şi atunci vom vorbi gură către gură. Pacea să fie cu tine.

Prietenii îţi trimit sănătate. Spune sănătate prietenilor, fiecăruia pe nume. Amin.