¹ Dumnezeule, ia aminte la rugăciunea mea
    şi nu trece cu vederea cererea mea!
² Ascultă-mă şi răspunde-mi!
    Îmi arăt neliniştea în plângerea mea
        şi sunt tulburat
³ din pricina vociferării duşmanului,
    la vederea presiunii impuse de cel rău;
căci ei fac să cadă necazul peste mine
    şi mi se împotrivesc cu furie.

⁴ Îmi tremură inima înăuntrul meu,
    spaimele morţii au căzut peste mine.
⁵ Frică şi cutremur au venit peste mine,
    m-a acoperit teroarea.
⁶ Zic atunci: „Cine-mi va da aripi ca ale porumbelului,
    ca să zbor şi să mă ascund?“
⁷ Da, aş fugi departe de tot,
    m-aş refugia în pustie.Sela
⁸ M-aş grăbi să-mi găsesc refugiu,
    în faţa vântului năprasnic.

⁹ Stăpâne, pune-i în încurcătură, încâlceşte-le limbile,
    căci numai violenţă şi ceartă văd în cetate!
¹⁰ Zi şi noapte ei dau târcoale
    zidurilor ei;
răutatea şi abuzurile se află în mijlocul ei.
¹¹     Dezastrul este în mijlocul ei,
iar asuprirea şi înşelăciunea
    nu-i părăsesc străzile.

¹² Nu un duşman mă batjocoreşte,
    căci atunci aş îndura!
Nu cel ce mă urăşte se ridică împotriva mea,
    căci m-aş ascunde de el!
¹³ Ci tu, un om ca şi mine,
    prietenul meu, apropiatul meu,
¹⁴ cel cu care am avut părtăşie dulce
    când am mers cu mulţimea la Casa lui Dumnezeu!
¹⁵ Moartea să-i ia prin surprindere,
    să se pogoare de vii în Locuinţa Morţilor,
        căci au acceptat răutăţile în mijlocul lor.

¹⁶ Eu însă voi striga către Dumnezeu,
    iar Domnul mă va scăpa.
¹⁷ Seara, dimineaţa şi la amiază,
    oftez şi gem,
        iar El îmi va auzi glasul.
¹⁸ Mă va răscumpăra nevătămat^[b]
    din războiul pornit împotriva mea,
        căci mulţi sunt împotriva mea.
¹⁹ Dumnezeu, Care tronează în veci,
    va auzi şi-i va smeri!Sela
Sunt nişte oameni care nu se întorc de la căile lor
    şi care nu se tem de Dumnezeu.
²⁰ Prietenul meu îşi întinde mâna împotriva celor ce trăiesc în pace cu el,
    îşi calcă legământul.
²¹ Gura lui este alunecoasă ca smântâna,
    dar în inima lui poartă războiul.
Cuvintele lui sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
    dar în ascuns sunt nişte săbii.

²² Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului,
    şi El îţi va purta de grijă!
        El nu va îngădui ca cel drept să se clatine vreodată.
²³ Dar Tu, Dumnezeule, îi vei coborî pe cei răi
    în adâncul gropii;
oamenii însetaţi de sânge şi înşelători
    nu vor trăi nici jumătate din zilele lor!

Eu însă mă voi încrede în Tine!