DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA AVRAAM

Capitolele 1—11:9.

Facerea lumii

1 La început^(A), Dumnezeu a făcut^(B) cerurile şi pământul.

Lumina

² Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi^(C) Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor. ³ Dumnezeu^(D) a zis: „Să fie^(E) lumină!” Şi a fost lumină. ⁴ Dumnezeu a văzut că lumina era bună şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. ⁵ Dumnezeu a numit lumina zi^(F), iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.

Cerul

⁶ Dumnezeu a zis: „Să fie^(G) o întindere între ape şi ea să despartă apele de ape.” ⁷ Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit^(H) apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra^(I) întinderii. Şi aşa a fost. ⁸ Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.

Pământul

⁹ Dumnezeu a zis: „Să^(J) se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului şi să se arate uscatul!” Şi aşa a fost. ¹⁰ Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. ¹¹ Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea^(K) pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori^(L), care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost. ¹² Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. ¹³ Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.

Soarele, Luna şi stelele

¹⁴ Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători^(M) în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne^(N) care să arate vremurile, zilele şi anii ¹⁵ şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost. ¹⁶ Dumnezeu^(O) a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare, ca să stăpânească ziua, şi^(P) luminătorul cel mai mic, ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele. ¹⁷ Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului, ca să lumineze pământul, ¹⁸ să stăpânească^(Q) ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. ¹⁹ Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.

Vieţuitoarele mării

²⁰ Dumnezeu a zis: „Să mişune apele de vieţuitoare şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului.” ²¹ Dumnezeu^(R) a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune. ²² Dumnezeu le-a binecuvântat şi a zis: „Creşteţi^(S), înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pământ.” ²³ Astfel a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea.

Vieţuitoarele pământului

²⁴ Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor; vite, târâtoare şi fiare pământeşti după soiul lor”. Şi aşa a fost. ²⁵ Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. ²⁶ Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem^(T) om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească^(U) peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” ²⁷ Dumnezeu a făcut pe om după^(V) chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească^(W) şi parte femeiască i-a făcut. ²⁸ Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi^(X), înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.” ²⁹ Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana^(Y) voastră. ³⁰ Iar tuturor^(Z) fiarelor pământului, tuturor păsărilor^(AA) cerului şi tuturor vietăţilor care se mişcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde”. Şi aşa a fost. ³¹ Dumnezeu S-a uitat^(AB) la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.