Add parallel Print Page Options

Psalmul 69

Către mai-marele cântăreţilor. De cântat ca şi „Crinii”. Un psalm al lui David

Scapă-mă, Dumnezeule, căci(A) îmi ameninţă apele viaţa.
Mă afund(B) în noroi şi nu mă pot ţine;
am căzut în prăpastie şi dau apele peste mine.
Nu mai pot(C) strigând, mi se usucă gâtlejul,
mi se topesc(D) ochii privind spre Dumnezeul meu.
Cei ce mă urăsc(E) fără temei sunt mai mulţi decât perii capului meu;
ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă,
cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmaşi;
trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea
şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.
Să nu rămână de ruşine, din pricina mea, cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor!
Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
Căci pentru Tine port eu ocara
şi îmi acoperă faţa ruşinea.
Am ajuns(F) un străin pentru fraţii mei
şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.
Căci(G) râvna Casei Tale mă mănâncă
şi(H) ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.
10 Plâng şi(I) postesc,
şi ei mă ocărăsc.
11 Mă îmbrac cu sac,
şi(J) ei mă batjocoresc.
12 Cei ce stau la poartă vorbesc de mine
şi(K) cei ce beau băuturi tari mă pun în cântece.
13 Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la(L) vremea potrivită.
În bunătatea Ta cea mare,
răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!
14 Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund!
(M) fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie(N)!
15 Să nu mai dea valurile peste mine,
să nu mă înghită adâncul
şi să nu se închidă(O) groapa peste mine!
16 Ascultă-mă, Doamne, căci(P) bunătatea Ta este nemărginită.
În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi(Q) privirile spre mine,
17 şi nu-Ţi ascunde(R) faţa de robul Tău!
Căci sunt în necaz: grăbeşte de m-ascultă!
18 Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte-l!
Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!
19 Tu ştii ce ocară(S), ce ruşine şi batjocură mi se face;
toţi potrivnicii mei sunt înaintea Ta.
20 Ocara îmi rupe inima şi sunt bolnav;
aştept să-i fie cuiva milă(T) de mine, dar degeaba;
aştept mângâietori(U), şi nu găsesc niciunul.
21 Ei îmi pun fiere în mâncare
şi, când(V) mi-e sete, îmi dau să beau oţet.
22 Să li se prefacă masa într-o cursă(W)
şi liniştea într-un laţ!
23 Să li se întunece(X) ochii şi să nu mai vadă,
şi clatină-le mereu coapsele!
24 Varsă-Ţi(Y) mânia peste ei
şi să-i atingă urgia Ta aprinsă!
25 Pustie(Z) să le rămână locuinţa
şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26 Căci ei(AA) prigonesc pe(AB) cel lovit de Tine,
povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.
27 Adaugă(AC) alte nelegiuiri la nelegiuirile lor,
şi(AD) să n-aibă parte de îndurarea Ta!
28 Să fie şterşi(AE) din Cartea Vieţii
şi(AF) să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!
29 Eu sunt nenorocit şi sufăr:
Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!
30 Atunci voi lăuda(AG) Numele lui Dumnezeu prin cântări
şi prin laude Îl voi preamări.
31 Lucrul acesta este mai(AH) plăcut Domnului, decât un viţel
cu coarne şi copite!
32 Nenorociţii(AI) văd lucrul acesta şi se bucură;
voi, care căutaţi pe Dumnezeu, veselă(AJ) să vă fie inima!
33 Căci Domnul ascultă pe cei săraci
şi nu nesocoteşte pe prinşii(AK) Lui de război.
34 Să-L laude(AL) cerurile şi pământul,
mările şi(AM) tot ce mişună în ele!
35 Căci(AN) Dumnezeu va mântui Sionul şi va zidi cetăţile lui Iuda;
ele vor fi locuite şi luate în stăpânire;
36 sămânţa(AO) robilor Lui le va moşteni,
şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.

Psalmul 69

Pentru dirijor. De cântat ca şi „Crinii“. Al lui David.

Dumnezeule, scapă-mă,
    căci mi-au ajuns apele până la gât!
Mă afund în mâl,
    nu mai găsesc loc tare;
intru în adâncurile apei
    şi mă înghit şuvoaiele.
Am obosit strigând,
    mi s-a uscat gâtul;
mi se topesc ochii
    tânjind după Dumnezeul meu.
Cei ce mă urăsc fără motiv
    sunt mai mulţi decât perii capului meu,
mulţi sunt cei ce vor să mă piardă,
    duşmani ai mei fără temei.
Trebuie să dau înapoi
    ce nu am furat.[a]

Dumnezeule, Tu-mi cunoşti nechibzuinţa,
    păcatele mele nu-Ţi sunt ascunse.

Fie ca cei ce nădăjduiesc în Tine să nu se ruşineze din pricina mea,
    Stăpâne, Doamne al Oştirilor,
fie ca cei ce Te caută să nu roşească din pricina mea,
    Dumnezeule al lui Israel!
Din pricina Ta port eu ocara,
    şi dezonoarea mi-a acoperit faţa.
Sunt considerat un străin de către fraţii mei,
    un venetic de către fiii mamei mele,
căci râvna pentru Casa Ta mă mistuie
    şi ocările celor ce Te ocărăsc au căzut peste mine!
10 Când plâng şi postesc,
    ei mă batjocoresc.
11 Când îmbrac sacul de jale,
    ei mă fac de pomină.
12 Cei ce stau la poarta cetăţii mă vorbesc,
    cei ce se îmbată cântă despre mine.

13 Totuşi eu tot Ţie mă voi ruga, Doamne,
    pentru vremea bunăvoinţei Tale.
Dumnezeule, în marea Ta îndurare,
    răspunde-mi cu izbăvirea Ta sigură!
14 Izbăveşte-mă din noroi, să nu mă afund!
    Să fiu izbăvit de cei ce mă urăsc şi de adâncurile apei!
15 Şuvoaiele apelor să nu mă ducă,
    să nu mă înghită adâncul,
        să nu se închidă deasupra-mi gura gropii!
16 Doamne, răspunde-mi, căci îndurarea Ta este atât de bună[b]!
    După mila Ta cea mare, întoarce-Ţi faţa spre mine!
17 Nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău, căci sunt în necaz,
    ci răspunde-mi degrabă!
18 Apropie-Te de sufletul meu şi răscumpără-mi-l!
    Din pricina celor ce mă urăsc, scapă-mă!

19 Tu cunoşti ocara mea, ruşinea mea, dezonoarea mea
    şi pe toţi duşmanii mei.
20 Ocara mi-a frânt inima,
    mi-a îmbolnăvit-o.
Tânjesc după compasiune, dar nu este,
    după mângâietori, dar nu-i găsesc.
21 Ci ei îmi pun în mâncare venin,
    iar pentru setea mea îmi dau să beau oţet.

22 Să li se prefacă într-o cursă masa întinsă înaintea lor,
    iar bunăstarea – într-un laţ!
23 Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
    Fă să li se clatine mereu coapsele !
24 Varsă-Ţi furia peste ei
    şi să-i ajungă mânia Ta aprinsă!
25 Fie-le locuinţa pustiită
    şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26 Şi aceasta pentru că ei urmăresc pe cel lovit de Tine
    şi povestesc suferinţa celor răniţi de Tine.
27 Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor
    şi fă să nu ajungă la dreptatea Ta!
28 Şterge-i din Cartea celor vii
    şi nu-i scrie alături de cei drepţi!

29 Eu însă sunt necăjit şi îndurerat;
    fie ca mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă pună la adăpost într-un loc înalt!

30 Atunci voi lăuda prin cântec Numele lui Dumnezeu
    şi-L voi mări prin mulţumiri!
31 Acest lucru va fi mai plăcut Domnului decât un bou
    sau un viţel cu coarne şi copite.
32 Cei necăjiţi vor vedea şi se vor bucura.
    Trăiască inima voastră, a celor ce căutaţi pe Dumnezeu,
33 căci Domnul ascultă pe cei sărmani
    şi nu-i dispreţuieşte pe cei luaţi captivi dintre ai Lui!

34 Să-L laude cerul şi pământul,
    mările şi tot ce mişună prin ele,
35 căci Dumnezeu va mântui Sionul
    şi va construi cetăţile lui Iuda!
Ei vor locui acolo şi le vor moşteni;
36     urmaşii robilor Săi le vor moşteni
        şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui acolo.

Footnotes

  1. Psalmii 69:4 Sau, sub forma unei zicale: Trebuie dat înapoi / ceea ce nu am furat?
  2. Psalmii 69:16 Sau: plăcută