Add parallel Print Page Options

31 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura(A) pe care i-o dădea mamă-sa.
Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun, fiul trupului meu?
Ce să-ţi spun, fiule, rodul(B) juruinţelor mele?
Nu-ţi(C) da femeilor vlaga
şi desmierdările tale celor(D) ce pierd pe împăraţi.
Nu(E) se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin,
nici voievozilor să umble după băuturi tari;
ca(F) nu cumva, bând, să uite Legea
şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
Daţi(G) băuturi tari celui ce piere
şi vin celui cu sufletul amărât;
ca să bea să-şi uite sărăcia
şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui.
Deschide-ţi(H) gura pentru cel mut,
pentru(I) pricina tuturor celor părăsiţi!
Deschide-ţi gura, judecă(J) cu dreptate
şi apără(K) pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10 Cine poate găsi o femeie(L) cinstită?
Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.
11 Inima bărbatului se încrede în ea
şi nu duce lipsă de venituri.
12 Ea îi face bine, şi nu rău,
în toate zilele vieţii sale.
13 Ea face rost de lână şi de in
şi lucrează cu mâini harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoţ;
de departe îşi aduce pâinea.
15 Ea se(M) scoală când este încă noapte
şi dă(N) hrană casei sale,
şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16 Se gândeşte la un ogor şi-l cumpără;
din rodul muncii ei sădeşte o vie.
17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere
şi îşi oţeleşte braţele.
18 Vede că munca îi merge bine,
lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mâna pe furcă
şi degetele ei ţin fusul.
20 Ea(O) îşi întinde mâna către cel nenorocit,
îşi întinde braţul către cel lipsit.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei,
căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.
22 Ea îşi face învelitori,
are haine de in subţire şi purpură.
23 Bărbatul(P) ei este bine văzut la porţi,
când şade cu bătrânii ţării.
24 Ea face cămăşi şi le vinde,
şi dă cingători negustorului.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă
şi râde de ziua de mâine.
26 Ea deschide gura cu înţelepciune
şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei
şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
28 Fiii ei se scoală şi o numesc fericită;
bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând:
29 „Multe fete au o purtare cinstită,
dar tu le întreci pe toate.”
30 Dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei
şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii.

Proverbele regelui Lemuel

31 Cuvintele regelui Lemuel – oracolul
    pe care l-a învăţat[a] de la mama lui:

Fiule, ce să-ţi spun? Fiul meu, ce să-ţi spun?
    Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?
Nu-ţi da femeilor puterea ta
    şi nici căile tale celor ce distrug regii!

Nu se cuvine regilor, Lemuele,
    nu se cuvine regilor să bea vin,
        nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
ca nu cumva, bând, să uite Legea
    şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.
Daţi băuturi tari celui ce piere
    şi vin celui ce are viaţa amară,
ca să bea, să-şi uite sărăcia
    şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

Deschide-ţi gura pentru cel mut,
    pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!
Deschide-ţi gura şi judecă corect;
    apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş!

Epilog: Femeia cinstită

10 Femeia cinstită! Cine o poate găsi?[b]
    Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.
11 Inima soţului ei se încrede în ea
    şi nu-i va lipsi nimic de valoare.
12 Ea îi face bine, nu rău,
    în toate zilele vieţii ei.
13 Ea caută lână şi fuior
    şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.
14 Ea este ca o corabie de negoţ;
    de departe îşi aduce hrana.
15 Ea se scoală când este încă întuneric,
    dă hrană familiei sale
        şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.
16 Ea se gândeşte la un teren şi îl cumpără;
    din venitul câştigat plantează o vie.
17 Ea se încinge cu putere
    şi îşi întăreşte braţele.
18 Ea simte că negoţul îi merge bine
    şi candela ei nu se stinge noaptea.
19 Saltă furca de tors cu mâna
    şi prinde fusul cu degetele ei.
20 Ea îşi deschide braţele pentru cel sărac
    şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.
21 Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,
    pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.
22 Ea îşi face cuverturi;
    are haine de in subţire şi purpură.
23 Soţul ei este respectat la porţile cetăţii,
    când stă printre bătrânii ţării.
24 Ea face haine de lână, apoi le vinde
    şi dă cingători negustorilor.
25 Se îmbracă în putere şi demnitate
    şi râde de ziua de mâine.
26 Vorbeşte cu înţelepciune
    şi învăţături plăcute[c] sunt pe limba ei.
27 Ea veghează asupra căilor familiei sale
    şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
28 Fiii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată,
    cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:
29 „Multe femei fac lucruri nobile,
    dar tu le întreci pe toate!“
30 Farmecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare,
    dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Apreciaţi-o pentru rodul muncii ei
    şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!

Footnotes

  1. Proverbe 31:1 Sau: Lemuel din Masa, / pe care le-a învăţat
  2. Proverbe 31:10 Versetele 10-31 constituie un acrostih (fiecare verset începe cu o literă a alfabetului ebraic, în ordinea literelor)
  3. Proverbe 31:26 Ebr.: torat-hesed, tora având aici sensul de învăţătură, iar hesed putând avea atât sensul de dragoste (de aici, plăcute), cât şi sensul de credincioşie (învăţături corecte); pentru hesed vezi nota de la 3:3