Ziua răzbunării Domnului şi a răscumpărării

63 – Cine este Acesta, Care vine din Edom,
    Care vine cu hainele roşii din Boţra?!
Cine este Acesta, înveşmântat atât de frumos,
    păşind atât de plin de putere?!

– Eu sunt, Cel Ce vorbesc cu dreptate
    şi Care am putere să mântuiesc!

– De ce-Ţi sunt hainele roşii
    şi veşmintele ca ale unuia care calcă în teasc?

– Eu singur am călcat în teasc,
    iar dintre popoare n-a fost nimeni cu Mine.
Le-am călcat în mânia Mea,
    le-am călcat în picioare în furia Mea.
Sângele lor Mi-a stropit hainele,
    astfel că pe toate Mi le-am pătat.
Căci ziua răzbunării era în inima Mea
    şi anul răscumpărării Mele sosise.
M-am uitat şi nu era nimeni să Mă ajute;
    am fost uimit căci nu era nimeni să Mă sprijine;
prin urmare, puterea Mea Mi-a adus izbândă
    şi mânia Mea M-a sprijinit.
Am călcat în picioare popoare în mânia Mea,
    le-am îmbătat în furia Mea
        şi le-am vărsat sângele pe pământ.

Laudă şi mărturisire

„Voi vesti îndurările Domnului
    şi isprăvile Domnului,
        potrivit cu tot ceea ce a făcut Domnul pentru noi;
voi vesti marea Lui bunătate
    faţă de Casa lui Israel,
pe care i-a arătat-o potrivit îndurării Sale
    şi potrivit bogăţiei dragostei Lui.
El a zis: «Negreşit, ei sunt poporul Meu,
    fiii care nu Mă vor trăda»,
        şi astfel El a devenit Mântuitorul lor.
În tot ce au suferit,
    a suferit împreună cu ei,
        iar Îngerul Prezenţei Sale i-a izbăvit.
În dragostea şi în mila Sa
    El i-a răscumpărat;
i-a ridicat şi i-a purtat
    în toate zilele din vechime.
10 Dar ei s-au răzvrătit
    şi L-au întristat pe Duhul Său cel Sfânt.
De aceea El S-a făcut duşmanul lor
    şi a luptat El Însuşi împotriva lor.

11 Atunci ei şi-au adus aminte[a] de zilele străvechi,
    de zilele când Moise Îi conducea poporul.
Unde este Acela Care i-a trecut prin mare
    împreună cu păstorul turmei Sale?
Unde este Acela Care a pus printre ei
    Duhul Său cel Sfânt,
12 Acela Care Şi-a trimis braţul slăvit
    să-i fie mână dreaptă lui Moise,
Acela Care a despărţit apele înaintea lor
    pentru a-Şi face un renume veşnic,
13         Acela Care i-a condus prin adâncuri?
Asemenea unui cal ce aleargă prin pustie,
    ei nu s-au împiedicat
14 şi asemenea unor vite ce coboară în câmpie,
    aşa i-a condus Duhul Domnului la odihnă.
În felul acesta Ţi-ai călăuzit Tu poporul,
    pentru a-Ţi face un Nume slăvit.

15 Priveşte din ceruri şi vezi,
    din Locuinţa Ta sfântă şi slăvită!
Unde-Ţi sunt râvna şi puterea?
    Fiorul Tău lăuntric şi compasiunea Ta
        s-au retras de la mine.
16 Totuşi Tu eşti Tatăl nostru,
    chiar dacă Avraam nu ne cunoaşte,
        chiar dacă Israel nu ne recunoaşte;
Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru,
    din vechime Tu Te numeşti «Răscumpărătorul nostru»!
17 De ce, Doamne, ne-ai făcut să rătăcim de la căile Tale?
    De ce ne-ai împietrit inimile, ca să nu ne mai temem de Tine?
Întoarce-Te, de dragul robilor Tăi,
    de dragul seminţiilor ce-Ţi sunt moştenire!
18 Pentru puţină vreme poporul Tău cel sfânt a avut parte de Lăcaşul Tău,
    dar acum duşmanii noştri l-au călcat în picioare.
19 Am fost multă vreme ca unii care nu erau sub stăpânirea Ta,
    ca unii peste care nu era chemat Numele Tău.[b]

Footnotes

  1. Isaia 63:11 Sau: Fie ca El să-Şi aducă aminte
  2. Isaia 63:19 Sau: Suntem ai Tăi din vechime; / peste ei însă nu ai stăpânit, / iar ei nu au purtat Numele Tău.