Add parallel Print Page Options

19 Căci locurile tale pustiite şi pustii, ţara ta nimicită, vor(A) fi strâmte pentru locuitorii tăi, şi cei ce voiau să te mănânce se vor depărta. 20 Fiii(B) aceştia, de care ai fost lipsit(C), vor spune mereu la urechile tale: ‘Locul este prea strâmt pentru mine; fă-mi loc, ca să pot să mă aşez’. 21 Şi vei zice în inima ta: ‘Cine mi i-a născut? Căci eram fără copii şi stearpă; eram roabă, izgonită. Cine i-a crescut? Rămăsesem singură. Unde erau aceştia?’ ”

Read full chapter