⁶ Noi^(A) rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor.

⁶ Poporul Meu era o turmă de oi^(A) pierdute; păstorii lor îi rătăceau, îi făceau să cutreiere^(B) munţii; treceau de pe munţi pe dealuri, uitându-şi staulul.

¹⁷ Israel este o oaie rătăcită^(A) pe care au gonit-o^(B) leii; împăratul^(C) Asiriei a mâncat-o cel dintâi şi acesta din urmă i-a zdrobit oasele, acest Nebucadneţar^(D), împăratul Babilonului.”

⁵ Astfel, ele^(A) s-au risipit^(B), pentru că n-aveau păstor; au ajuns^(C) prada tuturor fiarelor câmpului şi s-au risipit. ⁶ Turma Mea rătăceşte pe toţi munţii şi pe toate dealurile înalte; oile Mele sunt risipite pe toată faţa ţării şi nimeni nu îngrijeşte de ele, nici nu le caută!

¹⁶ Voi^(A) căuta pe cea pierdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită şi voi întări pe cea slabă. Dar voi păzi pe cele grase^(B) şi pline de vlagă: vreau să le pasc^(C) cum se cade.’

²⁵ Căci eraţi^(A) ca nişte oi rătăcite. Dar acum v-aţi întors la^(B) Păstorul şi Episcopul^[a] sufletelor voastre.