12 Cum ai căzut din ceruri,
    luceafăr strălucitor, fiu al zorilor!
Cum ai fost doborât la pământ,
    tu, asupritorul neamurilor!
13 Tu ai zis în inima ta:
    ‘Mă voi înălţa la cer;
îmi voi ridica tronul
    mai presus de stelele lui Dumnezeu!
Voi şedea pe muntele adunării,
    pe înălţimile din nord![a]
14 Mă voi înălţa deasupra norilor,
    şi mă voi face asemenea Celui Preaînalt!’

Read full chapter

Footnotes

  1. Isaia 14:13 Sau: adunării, / în nordul îndepărtat; sau: pe înălţimile Ţafonului (canaaniţii credeau că acest munte este locuinţa şi locul de întâlnire al zeilor, asemenea Mt. Olimp la greci)

12 Cum(A) ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! 13 Tu ziceai în inima ta: ‘Mă voi sui(B) în cer, îmi voi ridica(C) scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei; 14 mă voi sui pe(D) vârful norilor, voi(E) fi ca Cel Preaînalt.’

Read full chapter