Add parallel Print Page Options

Smerirea şi căinţa lui Iov

42 Iov a răspuns Domnului şi a zis:

„Ştiu că Tu poţi(A) totul
şi că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale”. –
„Cine(B) este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?” –
„Da, am vorbit, fără să le înţeleg,
de minuni, care sunt mai pe sus de mine(C) şi pe care nu le pricep.” –
„Ascultă-Mă şi voi vorbi;
te(D) voi întreba şi Mă vei învăţa.” –
„Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine,
dar acum ochiul meu Te-a văzut.
De aceea mi-e scârbă de mine(E)
şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă.”

După ce a vorbit aceste cuvinte lui Iov, Domnul a zis lui Elifaz din Teman: „Mânia Mea S-a aprins împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentru că n-aţi vorbit aşa de drept de Mine cum a vorbit robul Meu Iov.

Luaţi acum şapte(F) viţei şi şapte berbeci, duceţi-vă(G) la robul Meu Iov şi aduceţi o ardere-de-tot pentru voi. Robul Meu Iov să se roage(H) pentru voi, şi numai în vederea lui nu vă voi face după nebunia voastră; căci n-aţi vorbit aşa de drept despre Mine cum a vorbit robul Meu Iov.” Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naama s-au dus şi au făcut cum le spusese Domnul. Şi Domnul a ascultat rugăciunea lui Iov. 10 Domnul(I) a adus pe Iov iarăşi în starea lui de la început, după ce s-a rugat Iov pentru prietenii săi. Şi Domnul i-a dat înapoi îndoit(J) decât tot ce avusese. 11 Fraţii(K), surorile şi vechii prieteni ai lui Iov au venit toţi să-l vadă şi au mâncat cu el în casă. L-au plâns şi l-au mângâiat pentru toate nenorocirile pe care le trimisese Domnul peste el, şi fiecare i-a dat un chesita şi un inel de aur. 12 În cei din urmă ani(L) ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvântări decât primise în cei dintâi. A avut paisprezece mii(M) de oi, şase mii de cămile, o mie de perechi de boi şi o mie de măgăriţe. 13 A avut şapte(N) fii şi trei fete; 14 celei dintâi i-a pus numele Iemima, celei de a doua Cheţia şi celei de a treia Cheren-Hapuc. 15 În toată ţara nu erau femei aşa de frumoase ca fetele lui Iov. Tatăl lor le-a dat o parte de moştenire printre fraţii lor. 16 Iov a mai trăit(O) după aceea o sută patruzeci de ani şi a văzut pe fiii săi şi pe fiii fiilor săi până la al patrulea neam. 17 Şi Iov a murit bătrân şi sătul(P) de zile.