⁷ Domnul i S-a arătat lui Avram şi i-a zis: „Seminţei tale^[a] îi voi da această ţară!“ Avram a zidit acolo un altar Domnului Care i Se arătase.

¹⁵ pentru că toată ţara pe care o vezi ţi-o voi da ţie şi seminţei tale^[a] pentru totdeauna.

⁷ Domnul i-a mai spus:

– Eu sunt Domnul Care te-a adus din Ur, din Caldeea, ca să-ţi dea această ţară drept moştenire.

⁸ Eu îţi voi da, ţie şi seminţei tale^[a] după tine, ţara în care locuieşti acum ca străin, toată ţara Canaan, ca pe o proprietate veşnică; iar Eu voi fi Dumnezeul lor.“

³ Locuieşte în această ţară; Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta, pentru că ţie şi seminţei^[a] tale vă voi da toate aceste ţinuturi; astfel, voi împlini jurământul pe care i l-am făcut tatălui tău, Avraam.

¹³ iar Domnul stătea la capătul ei de sus. El i-a zis: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul strămoşului tău, Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac; teritoriul pe care eşti culcat ţi-l voi da ţie şi seminţei tale^[a].

⁵ Să le spui că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua când l-am ales pe Israel, am făcut jurământ cu urmaşii Casei lui Iacov. M-am făcut cunoscut lor în ţara Egiptului şi am făcut jurământ cu ei, afirmând: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’ ⁶ În ziua aceea le-am jurat că-i voi scoate din ţara Egiptului şi că-i voi duce într-o ţară pe care am căutat-o pentru ei, o ţară unde curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările.

²⁸ Când i-am dus în ţara pe care am jurat că le-o voi da, ei şi-au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos şi acolo şi-au înjunghiat jertfele, acolo şi-au adus ofrandele prin care M-au înfuriat, acolo şi-au pus miresmele plăcute şi acolo au turnat darurile de băutură.

⁴² Şi veţi şti că Eu sunt Domnul când vă voi aduce în ţara lui Israel, în ţara pe care am jurat strămoşilor voştri că le-o voi da.