Add parallel Print Page Options

Făgăduinţa şi Legea

15 Fraţilor (vorbesc în felul oamenilor), un testament(A), chiar al unui om, odată întărit, totuşi nimeni nu-l desfiinţează, nici nu-i mai adaugă ceva. 16 Acum, făgăduinţele au fost făcute „lui(B) Avraam şi seminţei lui”. Nu zice: „Şi seminţelor” (ca şi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: „Şi seminţei tale”, adică Hristos(C). 17 Iată ce vreau să zic: un testament, pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi desfiinţat(D), aşa ca făgăduinţa să fie nimicită de Legea venită(E) după patru sute treizeci de ani.

Read full chapter