Add parallel Print Page Options

Vindecarea ologului din naştere

Petru şi Ioan se suiau împreună la(A) Templu, la ceasul rugăciunii: era(B) ceasul al nouălea. Acolo era(C) un om olog din naştere, care era dus şi pus în toate zilele la poarta Templului, numită „Frumoasă”, ca să(D) ceară de milă de la cei ce intrau în Templu. Omul acesta, când a văzut pe Petru şi pe Ioan că voiau să intre în Templu, le-a cerut milostenie. Petru, ca şi Ioan, s-a uitat ţintă la el şi a zis: „Uită-te la noi!” Şi el se uita la ei cu luare-aminte şi aştepta să capete ceva de la ei. Atunci, Petru i-a zis: „Argint şi aur, n-am, dar ce am, îţi dau: În(E) Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!” L-a apucat de mâna dreaptă şi l-a ridicat. Îndată i s-au întărit tălpile şi gleznele; dintr-o săritură(F) a fost în picioare şi a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind şi lăudând pe Dumnezeu. Tot norodul l-a(G) văzut umblând şi lăudând pe Dumnezeu. 10 Îl cunoşteau că era cel ce şedea(H) la poarta „Frumoasă” a Templului, ca să ceară de pomană, şi s-au umplut de uimire şi de mirare pentru cele ce i se întâmplaseră. 11 Fiindcă el se ţinea de Petru şi de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul zis(I) al lui Solomon.

Cuvântarea lui Petru către norod

12 Petru, când a văzut lucrul acesta, a luat cuvântul şi a zis norodului: „Bărbaţi israeliţi, pentru ce vă miraţi de lucrul acesta? De ce vă uitaţi cu ochii ţintă la noi, ca şi cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble? 13 Dumnezeul(J) lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, a proslăvit(K) pe Robul Său Isus, pe care voi L-aţi dat(L) în mâna lui Pilat şi v-aţi lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să-I dea drumul. 14 Voi v-aţi(M) lepădat de Cel(N) Sfânt şi Neprihănit(O) şi aţi cerut să vi se dăruiască un ucigaş. 15 Aţi omorât pe Domnul vieţii, pe(P) care Dumnezeu L-a înviat din morţi; noi(Q) suntem martori ai Lui. 16 Prin credinţa în(R) Numele lui Isus, a întărit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedeţi şi-l cunoaşteţi; credinţa în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeţi cu toţii. 17 Şi acum, fraţilor, ştiu că din(S) neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi mai-marii voştri. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte(T) prin(U) gura tuturor prorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi. 19 Pocăiţi-vă dar(V) şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare 20 şi să trimită pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos, 21 pe(W) care cerul trebuie să-L primească, până la vremurile aşezării(X) din nou a tuturor lucrurilor – despre aceste vremuri a(Y) vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinţilor Săi proroci din vechime. 22 În adevăr, Moise a zis părinţilor noştri: ‘Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un proroc(Z) ca mine; pe El să-L ascultaţi în tot ce vă va spune. 23 Şi oricine nu va asculta de Prorocul acela va fi nimicit cu desăvârşire din mijlocul norodului.’ 24 De asemenea, toţi prorocii, de la Samuel şi ceilalţi care au urmat după el şi au vorbit, au vestit zilele acestea. 25 Voi(AA) sunteţi fiii prorocilor şi ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, când a zis lui Avraam: ‘Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa(AB) ta’. 26 Dumnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L-a trimis(AC) mai întâi vouă(AD), ca să vă binecuvânteze, întorcând(AE) pe fiecare din voi de la fărădelegile sale.”

Vindecarea schilodului de la poarta Templului

Petru şi Ioan se duceau împreună la Templu, la ceasul de rugăciune; era ceasul al nouălea[a]. Un om schilod încă din pântecele mamei lui era adus şi aşezat în fiecare zi la poarta Templului, cea numită „Frumoasă“, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în Templu[b]. Când acesta i-a văzut pe Petru şi pe Ioan că urmau să intre în Templu, a cerut şi de la ei, ca să primească milostenie. Petru, ca şi Ioan, s-a uitat ţintă la el şi a zis: „Uită-te la noi!“ El şi-a aţintit privirea la ei, aşteptând să primească ceva de la aceştia. Dar Petru i-a zis: „Argint şi aur n-am, însă ceea ce am, îţi dau: în Numele lui Isus Cristos din Nazaret, ridică-te şi umblă!“ Şi, apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Imediat picioarele şi gleznele i s-au întărit, a sărit în picioare şi a început să umble. Apoi a intrat în Templu împreună cu ei şi umbla, sărea şi-L lăuda pe Dumnezeu. Tot poporul l-a văzut umblând şi lăudându-L pe Dumnezeu. 10 Ei l-au recunoscut ca fiind cel ce stătea şi cerea milostenie la Poarta Frumoasă a Templului şi s-au umplut de uimire şi de mirare pentru ceea ce i se întâmplase.

Petru vorbeşte mulţimii

11 În timp ce el se ţinea după Petru şi Ioan, tot poporul, uimit, a alergat la ei în porticul numit „al lui Solomon“. 12 Când a văzut Petru acest lucru, a zis poporului: „Bărbaţi israeliţi, de ce vă miraţi de acest lucru şi de ce vă uitaţi la noi de parcă prin propria noastră putere sau evlavie l-am făcut să umble?! 13 Dumnezeul lui Avraam, (Dumnezeul lui) Isaac şi (Dumnezeul lui)[c] Iacov, Dumnezeul strămoşilor noştri, L-a proslăvit pe Slujitorul Său Isus, pe Care voi L-aţi dat pe mâna lui Pilat şi v-aţi lepădat de El în prezenţa acestuia, măcar că el hotărâse să-L elibereze. 14 Voi v-aţi lepădat de Cel Sfânt şi Drept şi aţi cerut să vi se elibereze un ucigaş. 15 L-aţi ucis pe Autorul vieţii, pe Care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi şi ai Cărui martori suntem noi. 16 Pe baza credinţei în Numele Lui, a întărit Numele Lui pe omul acesta pe care-l vedeţi şi pe care-l cunoaşteţi; şi credinţa care este prin Isus i-a dat această vindecare deplină înaintea voastră, a tuturor!

17 Şi acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi conducătorii voştri. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce prevestise prin gura tuturor profeţilor, şi anume că Cristosul Său urma să sufere. 19 Pocăiţi-vă deci şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, 20 ca să vină din prezenţa Domnului vremuri de înviorare[d], şi El să-L trimită pe Cel pe Care L-a rânduit pentru voi, pe Cristos Isus, 21 pe Care cerul trebuie să-L primească până la vremurile restaurării tuturor lucrurilor, fapt despre care Dumnezeu a vorbit încă din vechime prin gura sfinţilor Săi profeţi. 22 Căci Moise a zis: «Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un Profet asemenea mie. De El să ascultaţi în tot ce vă va spune! 23 Dacă cineva nu va asculta de Acel Profet va fi nimicit din popor.»[e] 24 De asemenea, toţi profeţii, de la Samuel şi până la toţi ceilalţi care au vorbit după el, au vestit zilele acestea. 25 Voi sunteţi fiii profeţilor şi ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu strămoşii voştri, când i-a spus lui Avraam: «Prin sămânţa ta[f] vor fi binecuvântate toate neamurile[g] pământului!»[h] 26 Când Dumnezeu L-a ridicat pe Slujitorul Său, L-a trimis mai întâi la voi ca să vă binecuvânteze, întorcându-vă pe fiecare de la nelegiuirile voastre.“

Footnotes

  1. Faptele Apostolilor 3:1 Ora 15:00
  2. Faptele Apostolilor 3:2 Cu referire la curţile Templului
  3. Faptele Apostolilor 3:13 Unele dintre cele mai importante mss conţin Dumnezeul lui înainte de Isaac şi Iacov, probabil pentru a se armoniza cu Mt. 22:32; Mc. 12:26; Lc. 20:37; cel mai probabil aceste cuvinte nu s-au găsit în textul original al acestui verset
  4. Faptele Apostolilor 3:20 În multe traduceri aici se încheie v. 19; în această traducere s-a urmat împărţirea pe versete aşa cum apare ea în ediţiile critice standard ale textului grecesc (NA27 , UBS)
  5. Faptele Apostolilor 3:23 Vezi Deut. 18:15, 18, 19
  6. Faptele Apostolilor 3:25 Termenul ebraic pentru sămânţă este un singular care se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică acelaşi termen, sămânţă, lui Isus Cristos, demonstrând prin exegeza sa că promisiunea făcută lui Avraam îşi găseşte împlinirea ultimă în Isus Cristos
  7. Faptele Apostolilor 3:25 Gr.: patria (familie), de obicei diferit de ethnos sau laos, traduse cu neam, popor. În acest context însă, având în vedere şi contextul vechi-testamentar al promisiunii, patria poate fi tradus cu neam
  8. Faptele Apostolilor 3:25 Vezi Gen. 22:18

Peter Heals a Lame Beggar

One day Peter and John(A) were going up to the temple(B) at the time of prayer—at three in the afternoon.(C) Now a man who was lame from birth(D) was being carried to the temple gate(E) called Beautiful, where he was put every day to beg(F) from those going into the temple courts. When he saw Peter and John about to enter, he asked them for money. Peter looked straight at him, as did John. Then Peter said, “Look at us!” So the man gave them his attention, expecting to get something from them.

Then Peter said, “Silver or gold I do not have, but what I do have I give you. In the name of Jesus Christ of Nazareth,(G) walk.” Taking him by the right hand, he helped him up, and instantly the man’s feet and ankles became strong. He jumped to his feet and began to walk. Then he went with them into the temple courts, walking and jumping,(H) and praising God. When all the people(I) saw him walking and praising God, 10 they recognized him as the same man who used to sit begging at the temple gate called Beautiful,(J) and they were filled with wonder and amazement at what had happened to him.

Peter Speaks to the Onlookers

11 While the man held on to Peter and John,(K) all the people were astonished and came running to them in the place called Solomon’s Colonnade.(L) 12 When Peter saw this, he said to them: “Fellow Israelites, why does this surprise you? Why do you stare at us as if by our own power or godliness we had made this man walk? 13 The God of Abraham, Isaac and Jacob,(M) the God of our fathers,(N) has glorified his servant Jesus. You handed him over(O) to be killed, and you disowned him before Pilate,(P) though he had decided to let him go.(Q) 14 You disowned the Holy(R) and Righteous One(S) and asked that a murderer be released to you.(T) 15 You killed the author of life, but God raised him from the dead.(U) We are witnesses(V) of this. 16 By faith in the name of Jesus,(W) this man whom you see and know was made strong. It is Jesus’ name and the faith that comes through him that has completely healed him, as you can all see.

17 “Now, fellow Israelites,(X) I know that you acted in ignorance,(Y) as did your leaders.(Z) 18 But this is how God fulfilled(AA) what he had foretold(AB) through all the prophets,(AC) saying that his Messiah would suffer.(AD) 19 Repent, then, and turn to God, so that your sins may be wiped out,(AE) that times of refreshing may come from the Lord, 20 and that he may send the Messiah,(AF) who has been appointed for you—even Jesus. 21 Heaven must receive him(AG) until the time comes for God to restore everything,(AH) as he promised long ago through his holy prophets.(AI) 22 For Moses said, ‘The Lord your God will raise up for you a prophet like me from among your own people; you must listen to everything he tells you.(AJ) 23 Anyone who does not listen to him will be completely cut off from their people.’[a](AK)

24 “Indeed, beginning with Samuel, all the prophets(AL) who have spoken have foretold these days. 25 And you are heirs(AM) of the prophets and of the covenant(AN) God made with your fathers. He said to Abraham, ‘Through your offspring all peoples on earth will be blessed.’[b](AO) 26 When God raised up(AP) his servant, he sent him first(AQ) to you to bless you by turning each of you from your wicked ways.”

Footnotes

  1. Acts 3:23 Deut. 18:15,18,19
  2. Acts 3:25 Gen. 22:18; 26:4