Add parallel Print Page Options

26 Deasupra(A) cerului care era peste capetele lor, era ceva ca(B) o piatră de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care şedea pe el. 27 Am(C) mai văzut iarăşi o lucire de aramă lustruită, ca nişte foc, înăuntrul căruia era omul acesta şi care strălucea de jur împrejur; de la chipul rărunchilor lui până sus şi de la chipul rărunchilor lui până jos, am văzut ca un fel de foc şi, de jur împrejur, era înconjurat cu o lumină strălucitoare. 28 Ca înfăţişarea curcubeului(D), care stă în nor într-o zi de ploaie, aşa era şi înfăţişarea acestei lumini strălucitoare, care-l înconjura. Astfel(E) era arătarea slavei Domnului. Când am văzut-o, am(F) căzut cu faţa la pământ şi am auzit glasul Unuia care vorbea.

Read full chapter