Add parallel Print Page Options

10 Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava. Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului, la stânga lui. Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea şi(A) spune tuturor că este un nebun! Când izbucneşte împotriva ta mânia celui ce stăpâneşte, nu-ţi(B) părăsi locul, căci(C) sângele rece te păzeşte de mari păcate. Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine de la cel ce cârmuieşte: nebunia(D) este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos. Am văzut robi călări(E) şi voievozi mergând pe jos ca nişte robi. Cine(F) sapă groapa altuia cade el în ea şi cine surpă un zid va fi muşcat de un şarpe. Cine sfărâmă pietre este rănit de ele şi cine despică lemne este în primejdie. 10 Când se toceşte fierul şi rămâne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înţelepciune. 11 Când muşcă şarpele, fiindcă n-a(G) fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câştig din meşteşugul lui. 12 Cuvintele(H) unui înţelept sunt plăcute, dar(I) buzele nebunului îi aduc pieirea. 13 Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea. 14 Nebunul(J) spune o mulţime de vorbe, măcar că omul nu ştie ce se va întâmpla. Şi cine-i va spune ce(K) va fi după el? 15 Truda nebunului oboseşte pe cel ce nu cunoaşte drumul spre cetate. 16 Vai(L) de tine, ţară al cărei împărat este un copil şi ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineaţă! 17 Ferice de tine, ţară al cărei împărat este de neam mare şi ai cărei voievozi(M) mănâncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie! 18 Când mâinile sunt leneşe, se lasă grinda şi când se lenevesc mâinile, plouă în casă. 19 Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul(N) înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate. 20 Nu blestema pe împărat nici chiar în gând şi nu(O) blestema pe cel bogat în odaia în care te culci, căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.