Călăreţul de pe calul alb

11 Am văzut cerul deschis şi iată că era un cal alb. Cel ce îl călărea era numit „Cel Credincios şi Adevărat“. El judecă şi se războieşte cu dreptate. 12 Ochii Lui erau ca flacăra focului, iar pe cap avea multe diademe. Avea un nume scris, pe care nimeni nu-l cunoaşte în afară de El. 13 Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în[a] sânge, iar numele Lui este „Cuvântul lui Dumnezeu“. 14 Armatele cerului Îl urmau pe cai albi, fiind îmbrăcate în in fin, alb şi curat. 15 Din gura Lui iese o sabie ascuţită cu care să lovească neamurile. „El le va conduce cu un sceptru de fier.“[b] El calcă în picioare teascul mâniei aprinse a Dumnezeului Atotputernic. 16 Pe haina şi pe coapsa Lui avea scris un nume:

„ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAŢILOR ŞI Domnul DOMNILOR“.

17 Am văzut un înger care stătea în soare şi care a strigat cu glas tare către toate păsările ce zboară în înaltul cerului: „Veniţi! Adunaţi-vă pentru ospăţul cel mare al lui Dumnezeu, 18 ca să mâncaţi carnea regilor, carnea comandanţilor, carnea celor puternici, carnea cailor şi a călăreţilor şi carnea tuturor – atât a celor liberi, cât şi a sclavilor, atât a celor mici, cât şi a celor mari!“ 19 Şi am văzut fiara, regii pământului şi armatele lor adunate ca să poarte război cu Cel Ce călărea pe cal şi cu armata Lui. 20 Fiara a fost prinsă, şi, împreună cu ea, şi profetul fals, care făcuse semne înaintea ei, semne prin care i-a dus în rătăcire pe cei ce au primit semnul fiarei şi pe cei ce s-au închinat imaginii ei. Cei doi au fost aruncaţi de vii în lacul de foc care arde cu pucioasă. 21 Iar ceilalţi au fost omorâţi de sabia care ieşea din gura Celui Ce călărea pe cal; şi toate păsările s-au săturat din carnea lor.

Read full chapter

Footnotes

  1. Apocalipsa 19:13 Unele mss şi versiuni conţin: stropită cu
  2. Apocalipsa 19:15 Vezi Ps. 2:9

11 Apoi(A) am văzut cerul deschis şi iată că s-a arătat un(B) cal alb! Cel ce sta pe el se cheamă „Cel credincios(C)” şi „Cel adevărat” şi El judecă(D) şi Se luptă cu dreptate. 12 Ochii(E) Lui erau ca para focului; capul(F) îl avea încununat cu multe cununi împărăteşti şi(G) purta un nume scris pe care nimeni nu-l ştie, decât numai El singur. 13 Era(H) îmbrăcat cu o haină muiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul(I) lui Dumnezeu”. 14 Oştile(J) din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate(K) cu in subţire, alb şi curat. 15 Din gura(L) Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care(M) le va cârmui cu un toiag de fier. Şi(N) va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. 16 Pe haină şi pe coapsă avea(O) scris numele acesta: „Împăratul(P) împăraţilor şi Domnul domnilor”. 17 Apoi am văzut un înger, care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare şi a zis tuturor(Q) păsărilor, care zburau prin mijlocul cerului: „Veniţi(R), adunaţi-vă la ospăţul cel mare al lui Dumnezeu, 18 ca(S) să mâncaţi carnea împăraţilor, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor şi a călăreţilor şi carnea a tot felul de oameni, slobozi şi robi, mici şi mari!” 19 Şi(T) am văzut fiara şi pe împăraţii pământului şi oştile lor, adunate ca să facă război cu Cel ce şedea călare pe cal şi cu oastea Lui. 20 Şi(U) fiara a fost prinsă. Şi, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei şi(V) se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceştia(W) au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care(X) arde cu pucioasă. 21 Iar ceilalţi au fost ucişi(Y) cu sabia, care ieşea din gura Celui ce şedea călare pe cal. Şi toate(Z) păsările s-au(AA) săturat din carnea lor.

Read full chapter