Omorârea lui Ioab

²⁸ Vestea aceasta a ajuns până la Ioab, care luase partea^(A) lui Adonia, măcar că nu luase partea lui Absalom. Şi Ioab a fugit la cortul Domnului şi s-a apucat^(B) de coarnele altarului. ²⁹ Au dat de ştire împăratului Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului şi că este la altar. Şi Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicându-i: „Du-te şi loveşte-l!” ³⁰ Benaia a ajuns la cortul Domnului şi a zis lui Ioab: „Ieşi, căci aşa porunceşte împăratul!” Dar el a răspuns: „Nu! Vreau să mor aici.” Benaia a spus lucrul acesta împăratului, zicând: „Aşa a vorbit Ioab şi aşa mi-a răspuns”. ³¹ Împăratul a zis lui Benaia: „Fă^(C) cum a zis, loveşte-l şi îngroapă-l, şi ia^(D) astfel de peste mine şi de peste casa tatălui meu sângele pe care l-a vărsat Ioab fără temei. ³² Domnul va face ca sângele lui să cadă^(E) asupra capului lui, pentru că a lovit pe doi bărbaţi mai drepţi şi mai buni^(F) decât el şi i-a ucis cu sabia, fără să fi ştiut tatăl meu David: pe Abner^(G), fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Israel, şi pe Amasa^(H), fiul lui Ieter, căpetenia oştirii lui Iuda. ³³ Sângele lor să cadă peste capul lui Ioab şi peste capul urmaşilor^(I) lui pentru totdeauna, dar David^(J), sămânţa lui, casa lui şi scaunul lui de domnie să aibă parte de pace pe vecie din partea Domnului.” ³⁴ Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a suit, a lovit pe Ioab şi l-a omorât. El a fost îngropat în casa lui, în pustie.

¹⁵ Atunci, preotul Iehoiada a dat următoarea poruncă sutaşilor care erau în fruntea oştirii: „Scoateţi-o afară din şiruri şi ucideţi cu sabia pe oricine va merge după ea.” Căci preotul zisese: „Să nu fie omorâtă în Casa Domnului!”