Proverbele 22-23

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

22 Un nume^(A) bun este mai de dorit decât o bogăţie mare
şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul.
² Bogatul^(B) şi săracul se întâlnesc:
Domnul^(C) i-a făcut şi pe unul, şi pe altul.
³ Omul^(D) chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde,
dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi.
⁴ Răsplata^(E) smereniei, a fricii de Domnul,
sunt bogăţia, slava şi viaţa.
⁵ Spini^(F) şi curse sunt pe calea omului stricat:
cel^(G) ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele.
⁶ Învaţă^(H) pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,
şi, când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.
⁷ Bogatul^(I) stăpâneşte peste cei săraci,
şi cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut.
⁸ Cine^(J) seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera,
şi nuiaua nelegiuirii lui este gata.
⁹ Omul milostiv^(K) va fi binecuvântat,
pentru că dă săracului din pâinea lui.
¹⁰ Izgoneşte^(L) pe batjocoritor, şi cearta se va sfârşi,
neînţelegerile şi ocările vor înceta.
¹¹ Cine^(M) iubeşte curăţia inimii
şi are bunăvoinţa pe buze este prieten cu împăratul.
¹² Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă,
dar înfruntă cuvintele celui stricat.
¹³ Leneşul^(N) zice: „Afară este un leu,
care m-ar putea ucide pe uliţă!”
¹⁴ Gura^(O) curvelor este o groapă adâncă;
pe cine vrea să-l pedepsească Domnul, acela^(P) cade în ea.
¹⁵ Nebunia este lipită de inima copilului,
dar nuiaua^(Q) certării o va dezlipi de el.
¹⁶ Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia
va trebui să dea şi el altuia mai bogat, şi va duce lipsă.
¹⁷ Pleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele înţelepţilor,
şi ia învăţătura mea în inimă.
¹⁸ Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău
şi să-ţi fie toate deodată pe buze.
¹⁹ Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul,
vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.
²⁰ N-am aşternut eu oare în scris pentru tine
sfaturi^(R) şi cugetări,
²¹ ca^(S) să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate,
ca^(T) să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimite?
²² Nu^(U) despuia pe sărac, pentru că este sărac,
şi nu asupri^(V) pe nenorocitul care stă la poartă!
²³ Căci^(W) Domnul le va apăra pricina lor
şi va despuia viaţa celor ce-i despoaie.
²⁴ Nu te împrieteni cu omul mânios
şi nu te însoţi cu omul iute la mânie,
²⁵ ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui
şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet.
²⁶ Nu^(X) fi printre cei ce pun chezăşii,
printre cei ce dau zălog pentru datorii.
²⁷ Căci, dacă n-ai cu ce să plăteşti,
pentru ce ai voi să ţi^(Y) se ia patul de sub tine?
²⁸ Nu^(Z) muta hotarul cel vechi,
pe care l-au aşezat părinţii tăi.
²⁹ Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi,
nu lângă oamenii de rând.

23 Dacă stai la masă la unul din cei mari,
ia seama ce ai dinainte:
² pune-ţi un cuţit în gât,
dacă eşti prea lacom.
³ Nu pofti mâncărurile lui alese,
căci sunt o hrană înşelătoare.
⁴ Nu^(AA) te chinui ca să te îmbogăţeşti,
nu-ţi pune^(AB) priceperea în aceasta.
⁵ Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este;
căci bogăţia îşi face aripi
şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.
⁶ Nu^(AC) mânca pâinea celui^(AD) pizmaş
şi nu pofti mâncărurile lui alese,
⁷ căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.
„Mănâncă şi bea”, îţi^(AE) va zice el;
dar inima lui nu este cu tine.
⁸ Bucata pe care ai mâncat-o o vei vărsa
şi cuvintele plăcute pe care le vei spune sunt pierdute.
⁹ Nu vorbi la^(AF) urechea celui nebun,
căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
¹⁰ Nu^(AG) muta hotarul văduvei
şi nu intra în ogorul orfanilor,
¹¹ căci^(AH) răzbunătorul lor este puternic:
El le va apăra pricina împotriva ta.
¹² Deschide-ţi inima la învăţătură
şi urechile la cuvintele ştiinţei.
¹³ Nu^(AI) cruţa copilul de mustrare,
căci, dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
¹⁴ Lovindu-l cu nuiaua,
îi^(AJ) scoţi sufletul din Locuinţa morţilor.
¹⁵ Fiule, dacă-ţi^(AK) va fi inima înţeleaptă,
inima mea se va bucura;
¹⁶ şi înlăuntrul meu se va veseli
când buzele tale vor spune ce este bine.
¹⁷ Să nu-ţi pizmuiască inima^(AL) pe cei păcătoşi,
ci^(AM) să aibă totdeauna frică de Domnul,
¹⁸ căci^(AN) este o răsplată
şi nu ţi se va tăia nădejdea.
¹⁹ Ascultă, fiule, şi fii înţelept;
îndreaptă-ţi^(AO) inima pe calea cea dreaptă.
²⁰ Nu^(AP) fi printre cei ce beau vin,
nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.
²¹ Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc,
şi aţipirea te face să porţi^(AQ) zdrenţe.
²² Ascultă^(AR) pe tatăl tău, care te-a născut,
şi nu nesocoti pe mamă-ta când a îmbătrânit.
²³ Cumpără^(AS) adevărul – şi nu-l vinde –,
înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
²⁴ Tatăl^(AT) celui neprihănit se veseleşte
şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
²⁵ Să se bucure tatăl tău şi mama ta,
să se veselească cea care te-a născut.
²⁶ Fiule, dă-mi inima ta
şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
²⁷ Căci^(AU) curva este o groapă adâncă
şi străina, o fântână strâmtă.
²⁸ Ea^(AV) pândeşte ca un hoţ
şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
²⁹ Ale^(AW) cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile?
Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină?
Ai cui sunt ochii^(AX) roşii?
³⁰ Ale celor ce^(AY) întârzie la vin
şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
³¹ Nu te uita la vin^(AZ) când curge roşu
şi face mărgăritare în pahar;
el alunecă uşor,
³² dar pe urmă ca un şarpe muşcă
şi înţeapă ca un basilisc.
³³ Ochii ţi se vor uita după femeile altora
şi inima îţi va vorbi prostii.
³⁴ Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării,
ca un om culcat pe vârful unui catarg.
³⁵ „M-a lovit^(BA)…, dar nu mă doare!…
M-a bătut…, dar nu^(BB) simt nimic!
Când^(BC) mă voi trezi? Mai vreau vin!”