Ezechiel 13-15

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Împotriva prorocilor mincinoşi

13 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, proroceşte împotriva prorocilor lui Israel care prorocesc şi spun celor ce^(A) prorocesc după gustul inimii^(B) lor: ‘Ascultaţi Cuvântul Domnului!’ ³ Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Vai de prorocii fără minte, care umblă după duhul lor şi nu văd nimic! ⁴ Prorocii tăi, Israele, sunt ca nişte şacali^(C) în mijlocul dărâmăturilor! ⁵ Voi nu^(D) v-aţi suit înaintea spărturilor, n-aţi înconjurat cu un zid casa lui Israel ca să rămâneţi tari în luptă în ziua Domnului. ⁶ Vedeniile^(E) lor sunt înşelătoare şi prorociile lor, mincinoase. Ei zic: «Aşa vorbeşte Domnul!», măcar că Domnul nu i-a trimis, şi fac pe oameni să tragă nădejde că se va împlini cuvântul lor. ⁷ Nu sunt înşelătoare vedeniile pe care le aveţi şi nu sunt mincinoase prorociile pe care le rostiţi? Voi ziceţi: «Aşa vorbeşte Domnul!» în timp ce Eu n-am vorbit.’ ⁸ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că spuneţi lucruri înşelătoare şi vedeniile voastre sunt minciuni, iată, am necaz pe voi, zice Domnul, Dumnezeu. ⁹ Mâna Mea va fi împotriva prorocilor ale căror vedenii sunt înşelătoare şi ale căror prorocii sunt mincinoase; ei nu vor rămâne în adunarea poporului Meu, nu vor fi scrişi în cartea^(F) casei lui Israel, nici nu vor^(G) intra în ţara lui Israel. Şi veţi şti^(H) că Eu sunt Domnul, Dumnezeu. ¹⁰ Lucrurile acestea se vor întâmpla pentru că ei rătăcesc pe poporul Meu, zicând: «Pace^(I)!» când nu este pace. Poporul Meu zideşte un zid şi ei îl tencuiesc^(J) cu ipsos. ¹¹ De aceea, spune celor ce-l acoperă cu ipsos că se va prăbuşi, va veni o ploaie^(K) cu vifor, pietrele de grindină vor cădea şi se va dezlănţui furtuna. ¹² Iată, vi se prăbuşeşte zidul! Şi atunci vi se va zice: «Unde este ipsosul cu care l-aţi tencuit?»’ ¹³ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘În urgia Mea, voi porni furtuna; în mânia Mea, va veni o ploaie cu vifor şi vor cădea pietre de grindină ca să nimicească. ¹⁴ Voi surpa zidul pe care l-aţi tencuit cu ipsos, îl voi doborî la pământ şi i se vor dezgoli temeliile; se va prăbuşi şi veţi pieri în mijlocul dărâmăturilor lui. Şi veţi şti^(L) că Eu sunt Domnul. ¹⁵ Îmi voi potoli astfel mânia împotriva zidului şi împotriva celor ce l-au tencuit cu ipsos şi vă voi spune: «Nu mai este niciun zid! Şi s-a isprăvit cu cei ce l-au tencuit cu ipsos! ¹⁶ S-a isprăvit cu prorocii lui Israel, care prorocesc asupra Ierusalimului şi au vedenii^(M) de pace asupra lui când nu este pace»’, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁷ ‘Iar tu, fiul omului, întoarce-ţi^(N) privirile împotriva fiicelor poporului tău, care prorocesc^(O) după gustul inimii lor, şi proroceşte împotriva lor!’ ¹⁸ Spune: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Vai de cele ce cos pernuţe pentru subsuori şi fac marame pentru capetele oamenilor de orice mărime, ca să prindă suflete! Socotiţi că veţi prinde sufletele^(P) poporului Meu, ca să vă păstraţi cu viaţă sufletele voastre? ¹⁹ Voi Mă necinstiţi înaintea poporului Meu pentru câţiva^(Q) pumni de orz şi câteva bucăţi de pâine, ucigând nişte suflete care n-ar trebui să moară şi făcând să trăiască nişte suflete care n-ar trebui să trăiască, înşelând astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre.»’ ²⁰ De aceea aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Iată, am necaz pe pernuţele voastre prin care prindeţi sufletele ca păsările, de aceea vi le voi smulge de la braţe şi voi da drumul sufletelor, şi anume sufletelor pe care le prindeţi ca păsările! ²¹ Vă voi rupe maramele şi voi scoate pe poporul Meu din mâinile voastre, ca să nu mai cadă pradă în mâinile voastre, şi veţi şti^(R) că Eu sunt Domnul. ²² Pentru că întristaţi prin minciuni inima celui neprihănit, când Eu Însumi nu l-am întristat, şi pentru că întăriţi^(S) mâinile celui rău ca să-l împiedicaţi să se lase de calea lui cea rea, făgăduindu-i viaţa, ²³ de aceea nu veţi^(T) mai avea vedenii înşelătoare şi nu veţi mai rosti prorocii. Voi scoate din mâinile voastre pe poporul Meu, şi veţi şti^(U) că Eu sunt Domnul.’ ”

Împotriva celor ce se alipesc de idoli

14 Câţiva din bătrânii lui Israel au venit^(V) la mine şi au şezut înaintea mea. ² Şi Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ³ „Fiul omului, oamenii aceştia îşi poartă idolii în inimă şi îşi pironesc privirile spre ceea ce i-a făcut să cadă^(W) în nelegiuire! Să Mă^(X) las Eu să fiu întrebat de ei? ⁴ De aceea vorbeşte-le şi spune-le: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Orice om din casa lui Israel care îşi poartă idolii în inimă şi care îşi pironeşte privirile spre ceea ce l-a făcut să cadă în nelegiuirea lui, dacă va veni să vorbească prorocului, Eu, Domnul, îi voi răspunde, în ciuda mulţimii idolilor lui, ⁵ ca să prind în chiar inima lor pe aceia din casa lui Israel care s-au depărtat de Mine din pricina tuturor idolilor.»’ ⁶ De aceea, spune casei lui Israel: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Întoarceţi-vă şi abateţi-vă de la idolii voştri, întoarceţi-vă privirile de la toate urâciunile voastre! ⁷ Căci orice om din casa lui Israel sau din străinii care locuiesc pentru o vreme în Israel, care s-a depărtat de Mine, care îşi poartă idolii în inima lui şi nu-şi ia privirile de la ceea ce l-a făcut să cadă în nelegiuirea lui, dacă va veni să vorbească unui proroc ca să Mă întrebe prin el, Eu, Domnul, prin Mine Însumi îi voi răspunde. ⁸ Îmi voi întoarce^(Y) Faţa împotriva omului acestuia, îl voi face un semn^(Z) şi de pomină şi îl voi nimici cu desăvârşire din mijlocul poporului Meu. Şi veţi şti^(AA) că Eu sunt Domnul! ⁹ Dacă prorocul se va lăsa amăgit^(AB) să rostească un cuvânt, Eu, Domnul, am amăgit pe prorocul acela; Îmi voi întinde mâna împotriva lui şi-l voi nimici din mijlocul poporului Meu Israel. ¹⁰ Îşi vor purta astfel păcatul lor şi pedeapsa prorocului va fi la fel cu pedeapsa celui ce întreabă, ¹¹ ca să nu se mai rătăcească^(AC) de la Mine casa lui Israel şi să nu se mai spurce cu toate fărădelegile ei. Atunci vor fi poporul^(AD) Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor» ’ ”, zice Domnul, Dumnezeu!

Dreptatea pedepselor Domnului

¹² Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹³ „Fiul omului, când va păcătui o ţară împotriva Mea, dedându-se la fărădelege, şi Îmi voi întinde mâna împotriva ei, dacă îi voi sfărâma toiagul^(AE) pâinii, dacă îi voi trimite foametea, dacă îi voi nimici cu desăvârşire oamenii şi vitele, ¹⁴ chiar de ar fi^(AF) în mijlocul ei aceşti trei oameni: Noe, Daniel şi Iov, ei nu şi-ar mântui decât sufletul lor prin neprihănirea^(AG) lor, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁵ Dacă aş lăsa ca ţara să fie cutreierată de fiare sălbatice^(AH), care ar lăsa-o fără popor, dacă ar ajunge un pustiu pe unde n-ar mai putea trece nimeni din pricina acestor fiare ¹⁶ şi ar fi în mijlocul ei aceşti^(AI) trei oameni, pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că n-ar scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei ar scăpa, şi ţara ar ajunge un pustiu. ¹⁷ Sau, dacă aş^(AJ) aduce sabie împotriva ţării acesteia, dacă aş zice să treacă sabia prin ţară, dacă i-aş nimici^(AK) cu desăvârşire oamenii şi vitele ¹⁸ şi^(AL) ar fi în mijlocul ei aceşti trei oameni, pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că n-ar mai scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei singuri ar scăpa. ¹⁹ Sau, dacă aş trimite ciuma^(AM) în ţara aceasta, dacă Mi-aş vărsa^(AN) urgia împotriva ei prin molimă, ca să-i nimicesc cu desăvârşire oamenii şi vitele, ²⁰ şi ar fi^(AO) în mijlocul ei Noe, Daniel şi Iov, pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că n-ar scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei şi-ar mântui sufletul prin neprihănirea lor.” ²¹ Totuşi aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Măcar că trimit^(AP) împotriva Ierusalimului cele patru pedepse grozave ale mele: sabia, foametea, fiarele sălbatice şi ciuma, ca să nimicesc cu desăvârşire din el oamenii şi vitele, ²² tot va fi o rămăşiţă^(AQ) care va scăpa, care va ieşi din el, şi anume: fii şi fiice. Iată, aceştia vor veni la voi, le veţi vedea purtarea^(AR) şi faptele şi vă veţi mângâia de nenorocirea pe care o aduc asupra Ierusalimului, de tot ce aduc asupra lui. ²³ Ei vă vor mângâia când le veţi vedea purtarea şi faptele şi veţi cunoaşte că nu fără^(AS) temei fac Eu tot ce fac împotriva Ierusalimului”, zice Domnul, Dumnezeu.

Locuitorii Ierusalimului, asemănaţi cu lemnul de viţă

15 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, ce are lemnul de viţă mai mult decât orice alt lemn, viţele-de-vie mai mult decât cele ce sunt printre copacii din pădure? ³ Ia oare cineva din lemnul acesta ca să facă vreo lucrare? Face cineva din el vreun cârlig de atârnat ceva în el? ⁴ Iată că este pus pe foc^(AT) să ardă. După ce îi arde focul cele două capete şi mijlocul, mai poate fi el bun de ceva? ⁵ Iată, când era întreg, nu se putea face nimic din el. Cu cât mai puţin acum, după ce l-a mistuit şi l-a ars focul, s-ar mai putea face vreo lucrare din el?” ⁶ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Ca lemnul de viţă dintre copacii din pădure, pe care-l pun pe foc să-l ard, aşa voi da şi pe locuitorii Ierusalimului. ⁷ Îmi voi întoarce Faţa^(AU) împotriva lor; au ieşit^(AV) din foc, dar focul îi va arde de tot. Şi veţi şti^(AW) că Eu sunt Domnul când Îmi voi întoarce Faţa împotriva lor. ⁸ Voi preface ţara într-un pustiu, pentru că au fost necredincioşi”, zice Domnul, Dumnezeu.