Add parallel Print Page Options

Pavel, apostol(A) al lui Hristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, după făgăduinţa vieţii(B) care este în Hristos Isus, către(C) Timotei, copilul meu preaiubit: Har, îndurare şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Hristos Isus, Domnul nostru! Mulţumesc(D) lui Dumnezeu, căruia(E) Îi slujesc cu un cuget curat, din moşi-strămoşi, că neîntrerupt(F) te pomenesc în rugăciunile mele, zi şi noapte. Căci mi-aduc aminte(G) de lacrimile tale şi doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie. Îmi aduc aminte de credinţa(H) ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta Lois şi în mama(I) ta Eunice şi sunt încredinţat că şi în tine. De aceea îţi aduc aminte să înflăcărezi darul(J) lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele. Căci Dumnezeu(K) nu ne-a dat un duh de frică, ci(L) de putere, de dragoste şi de chibzuinţă. Să nu-ţi fie ruşine dar(M) de mărturisirea(N) Domnului nostru, nici de mine, întemniţatul(O) Lui. Ci(P) suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu. El(Q) ne-a mântuit şi ne-a(R) dat o chemare sfântă, nu(S) pentru faptele noastre, ci(T) după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte(U) de veşnicii, 10 dar care a fost(V) descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care(W) a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea, prin Evanghelie. 11 Propovăduitorul şi apostolul ei(X) am fost pus eu şi învăţător al neamurilor. 12 Şi din pricina aceasta(Y) sufăr aceste lucruri, dar nu mi-e ruşine, căci(Z) ştiu în cine am crezut. Şi sunt încredinţat că El are putere să păzească(AA) ce I-am încredinţat până în(AB) ziua aceea. 13 Dreptarul învăţăturilor(AC) sănătoase pe care le-ai auzit de la mine ţine-l(AD) cu(AE) credinţa(AF) şi dragostea care este în Hristos Isus. 14 Lucrul acela bun(AG) care ţi s-a încredinţat păzeşte-l prin Duhul Sfânt, care(AH) locuieşte în noi. 15 Ştii că cei ce sunt în Asia toţi(AI) m-au părăsit(AJ); între alţii şi Figel şi Ermogen. 16 Domnul să-şi verse(AK) îndurarea peste casa(AL) lui Onisifor, căci(AM) de multe ori m-a mângâiat şi nu(AN) i-a fost ruşine de lanţul(AO) meu. 17 Nu numai atât, dar, când a fost în Roma, m-a căutat cu multă grijă şi m-a găsit. 18 Dea Domnul să(AP) capete îndurare de la Domnul „în(AQ) ziua aceea”. Tu ştii foarte bine cât ajutor(AR) mi-a dat el în Efes.