²⁰ Naomi i-a zis nurorii sale:

– Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care^[a] nu Şi-a părăsit îndurarea^[b] faţă de noi, cei vii, şi faţă de cei ce au murit! Bărbatul acesta este ruda noastră, i-a mai zis Naomi, dintre cei cu drept de răscumpărare^[c] asupra noastră.

Strategia lui Naomi

3 După o vreme Naomi, soacra ei, i-a zis:

– Copila mea, aş vrea să-ţi găsesc un loc de odihnă, unde să-ţi fie bine. ² Oare Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată că la noapte îşi va vântura orzul în arie. ³ Tu spală-te, unge-te, pune-ţi mantia pe tine şi coboară la aria de treierat. Să nu te faci însă cunoscută lui până nu termină de mâncat şi de băut. ⁴ Şi când se va duce să se culce, să ţii minte locul unde se va culca. Apoi să te duci într-acolo, să-i dezveleşti picioarele şi să te culci. După aceea îţi va spune el ce trebuie să faci.

⁵ – Voi face tot ce mi-ai spus! i-a răspuns ea.

⁶ Rut a coborât la aria de treierat şi a făcut întocmai cum o sfătuise soacra ei. ⁷ După ce a mâncat şi a băut, Boaz, mulţumit în inima lui, s-a întins să se culce la marginea unui stog. Atunci ea s-a apropiat încet, i-a dezvelit picioarele şi s-a culcat acolo. ⁸ Pe la miezul nopţii omul s-a speriat; el s-a aplecat şi iată că o femeie era culcată la picioarele sale.

⁹ – Cine eşti tu? a întrebat el.

– Sunt eu, Rut, slujnica ta! i-a răspuns ea. Întinde-ţi marginea mantiei peste slujitoarea ta,^[a] căci tu eşti cel cu drept de răscumpărare!

¹⁰ – Binecuvântată să fii de Domnul, copila mea, a zis el. Dragostea pe care ai arătat-o la urmă spune mai mult decât ceea ce ai făcut prima dată, de vreme ce nu ai umblat după cei tineri, fie ei săraci sau bogaţi. ¹¹ De aceea, copila mea, nu te teme! Voi face pentru tine tot ce mi-ai spus, deoarece în toată cetatea se ştie că eşti o femeie cinstită. ¹² Este adevărat că eu am drept de răscumpărare, dar mai există cineva, mai apropiat decât mine, care are şi el acest drept. ¹³ Deocamdată înnoptează aici, iar mâine dimineaţă voi afla dacă acea persoană va dori să te răscumpere. Dacă el nu va dori să te răscumpere, viu este Domnul că te voi răscumpăra eu! Deci culcă-te aici până dimineaţă!

¹⁴ Ea a rămas culcată la picioarele lui până spre dimineaţă, trezindu-se mai înainte ca oamenii să se poată vedea unii pe alţii, deoarece Boaz îi spusese:

– Să nu se afle că a intrat o femeie în arie pe timp de noapte!

¹⁵ De asemenea, Boaz i-a mai zis:

– Adu-mi mantia ta şi ţine-o bine!

Ea a ţinut-o, iar el i-a măsurat şase măsuri de orz. După ce i-a pus povara în spate, Boaz^[b] a pornit spre cetate.

¹⁶ Când Rut a ajuns la soacra sa, aceasta a întrebat-o:

– Cum a fost, copila mea?

Rut i-a istorisit tot ce a făcut omul acela pentru ea. ¹⁷ Apoi a încheiat zicând:

– Mi-a mai dat şi aceste şase măsuri de orz, spunându-mi: „Să nu te întorci cu mâinile goale la soacra ta.“

¹⁸ Naomi i-a zis:

– Aşteaptă, copila mea, până vei vedea ce întorsătură vor lua lucrurile, dar îţi spun că omul acesta nu-şi va găsi liniştea până nu va lămuri lucrurile chiar astăzi.

Boaz se căsătoreşte cu Rut

4 Boaz s-a dus la poarta cetăţii şi s-a aşezat acolo. Tocmai atunci trecea cel ce avea drept de răscumpărare, cel despre care vorbise Boaz. Boaz i-a zis:

– Prietene, întoarce-te şi aşază-te aici, te rog!

Acesta s-a întors şi s-a aşezat. ² Boaz a adus şi zece dintre cei din sfatul bătrânilor^[c] cetăţii, zicându-le:

– Aşezaţi-vă aici!

Ei s-au aşezat acolo.

³ Apoi i-a zis celui cu drept de răscumpărare:

– Naomi, care s-a întors din câmpiile Moabului, a scos la vânzare parcela de pământ care era a rudei noastre, Elimelek. ⁴ M-am gândit să te anunţ şi să-ţi spun: „Cumpăr-o acum de faţă cu locuitorii şi de faţă cu cei din sfatul bătrânilor poporului meu. Dacă vrei deci s-o răscumperi, răscumpăr-o, dar dacă nu vrei s-o răscumperi, atunci spune-mi, ca să ştiu, căci nu este nimeni înaintea ta cu drept de răscumpărare, iar după tine urmez eu.

– O voi răscumpăra eu, i-a răspuns acesta.

⁵ – În ziua în care vei cumpăra parcela de la Naomi, i-a mai zis Boaz, va trebui s-o răscumperi şi pe moabita Rut^[d], soţia celui ce a murit, ca să păstrezi numele mortului în cadrul moştenirii lui.

⁶ Atunci cel ce avea drept de răscumpărare i-a răspuns:

– Aşa nu-mi permit s-o răscumpăr, ca nu cumva să-mi pun în primejdie propria moştenire.

Răscumpăr-o tu! Poţi lua tu dreptul meu de răscumpărare, căci eu nu-mi permit s-o răscumpăr.

⁷ Pe vremuri, în Israel, pentru a întări toate rânduielile privitoare la răscumpărare şi la schimbarea dreptului de răscumpărare, unul îşi scotea sandala şi i-o dădea celuilalt. Aceasta slujea drept mărturie în Israel. ⁸ Deci cel ce avea drept de răscumpărare i-a zis lui Boaz:

– Cumpăr-o tu!

Apoi şi-a scos sandala. ⁹ Atunci Boaz le-a zis celor din sfatul bătrânilor şi întregului popor:

– Astăzi sunteţi martori că am cumpărat din mâna lui Naomi tot ce a aparţinut lui Elimelek, lui Chilion şi lui Mahlon. ¹⁰ De asemenea, pe moabita Rut, văduva lui Mahlon, am cumpărat-o de soţie, ca să păstrez numele mortului în cadrul moştenirii lui, astfel încât să nu se şteargă numele acestuia dintre rudele lui şi din cetatea sa. Sunteţi martori astăzi!

¹¹ Tot poporul care era la poartă şi cei din sfatul bătrânilor i-au răspuns:

– Suntem martori! Să o facă Domnul pe femeia care intră în casa ta ca pe Rahela şi ca pe Lea care, împreună, au zidit Casa lui Israel! Să-ţi sporească puterea în Efrata şi să-ţi faci un nume în Betleem! ¹² Fie familia ta, prin urmaşul^[e] pe care ţi-l va da Domnul din această tânără, ca familia lui Pereţ care i s-a născut lui Iuda din Tamar.

Linia genealogică a lui David

¹³ Boaz a luat-o pe Rut şi ea a devenit soţia lui. El a intrat la ea^[f] şi Domnul a dat rod pântecului ei, astfel că aceasta a născut un fiu. ¹⁴ Femeile i-au zis lui Naomi: „Binecuvântat să fie Domnul, Cel Ce nu te-a lăsat astăzi fără un răscumpărător. Fie ca numele lui să fie vestit în Israel! ¹⁵ El îţi va reînviora sufletul şi va fi sprijinul bătrâneţii tale, căci l-a născut nora ta care te iubeşte şi care preţuieşte pentru tine mai mult decât şapte fii.“

¹⁶ Naomi a luat copilul, l-a strâns la piept şi i-a fost acestuia ca o mamă. ¹⁷ Vecinele i-au pus numele Obed, spunând: „I s-a născut un fiu lui Naomi!“ El a fost tatăl lui Işai, tatăl lui David.